Pretenţii. Hotărâre din 02-07-2013, Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 02-07-2013 în dosarul nr. 936/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 936R
Ședința publică de la data de 02.07.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE D. M.
JUDECĂTOR N. F.
JUDECĂTOR M. B.
GREFIER L. P.
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurenta M. L. împotriva Sentinței Civile nr._/08.11.2012 pronunțată de Judecătoria Brasov în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata S.C. K. B. S.R.L., având ca obiect „pretenții”.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data 17.06.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea pentru data de 25.06.2013, 02.07.2013, când:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată că:
P. Sentința civilă nr. 14.094, pronunțată la data de 08.11.2012, Judecătoria B. a hotărât următoarele:
A admis în parte cererea formulată de reclamanta M. L., în contradictoriu cu pârâta S.C. K. B. S.R.L.
A obligat parata sa achite reclamantei suma de 334 lei, reprezentând contravaloare taxe de urbanism achitate de reclamanta în numele paratei.
A respins restul pretențiilor reclamantei.
A obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 35,90 lei cheltuieli de judecata reprezentând taxa de timbru si timbru judiciar corespunzatoare pretențiilor admise.
A obligat reclamanta sa plătească paratei suma de 988 lei, cheltuieli de judecata reprezentând onorariu avocat.
Pentru a se pronunța în acest sens prima instanță a constatat următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus reclamanta M. L. a chemat în judecată pârâta S.C. K. B. S.R.L., solicitând obligarea acesteia la restituirea sumei de 27.000 lei, achitată conform chitanței nr._ din 26.08.2008, actualizata cu indicele de inflație, a sumei de 80 lei, actualizata cu indicele de inflație, sumă achitată cu chitanța nr._ din 22.08.2008 reprezentând contravaloare extrase de C.F. autentice și a sumei de 334 lei reprezentând contravaloare taxe urbanism pentru eliberarea certificatelor de urbanism necesare înstrăinării terenurilor.
Cu cheltuieli de judecata.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că la data de 14.08.2008 a depus la Primăria S. cererea înregistrată sub nr._, în vederea eliberării certificatului de neurmărire fiscală, fiind împuternicită de administratorul paratei, Savatin I., pentru a achita taxele și impozitele datorate de societate si pentru a ridica certificatul de neurmărire fiscală eliberat de serviciul impozite și taxe locale - Primăria S..
Certificatul de neurmărire fiscală era necesar pentru a-l prezenta la notar în vederea încheierii unui contract de vânzare - cumpărare cu parata, având ca obiect doua imobile - terenuri, astfel ca la data de 26.08.2008 reclamanta s-a prezentat personal la Primăria S. și a achitat din bani personali toate taxele, impozitele si majorările calculate la zi, datorate de parata pentru imobilele ce urmau a fi înstrăinate, sub condiția restituirii acestor sume.
Esențial este ca fără dovada achitării integrale a impozitului datorat la zi nu se putea elibera certificatul de atestare fiscala nr._/26.08.2008, necesar pentru încheierea contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 282/27.08.2008 de B.N.P. C. Nicușor.
Impozitul în suma de 27.000 lei calculat de Primaria Sacele pentru cele doua terenuri ce au facut ulterior obiectul contractului de vanzare - cumparare menționat, a fost achitat de reclamanta din surse proprii, administratorul societații parate angajandu-se sa-i achite contravaloarea impozitului in ziua perfectării contractului de vanzare - cumparare .
Reclamanta a mai arătat ca la data de 13.08.2008 a remis numitului C. D., împternicit in acest sens de administratorul paratei, suma de 334 lei în vederea achitării taxelor pentru certificatele de urbanism.
Administratorul societații parate cunoștea faptul ca împotriva societații era pornită procedura de executare silita urmare a neachitării impozitului pe teren dar a ascuns acest lucru reclamantei, a rugat-o să achite toate taxele si impozitele deoarece nu dispunea de sumele necesare fiind ., obligându-se la restituirea tuturor sumelor de bani achitate de către aceasta la data perfectării contractului de vânzare - cumpărare.
La data de 27.08.2008 administratorul societații parate nu s-a prezentat la BNP C. N. ci un împuternicit al acestuia, având procura speciala autentificata sub nr. 850/22.08.2008 la B.N.P. S. V. M..
Acest împuternicit i-a comunicat reclamantei că reprezentantul legal al societații este in concediu și nu poate lua legătura cu acesta si referitor la suma datorata, in valoare de 27.000 lei, nu are împuternicire să i-o restituie.
Reclamanta a mai arătat ca pana in prezent administratorul societații parate nu i-a restituit sumele datorate deși a fost si notificat in acest sens
In drept au fost invocate disp. art. 1093 si urm C.civil, disp. Legii nr. 571/2003.
Cererea a fost legal timbrata.
Parata a depus întâmpinare în cauză (f. 45) prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiata .
S-a arătat în cuprinsul întâmpinării ca reclamanta a fost împuternicita de către administratorul societății parate sa achite în numele si pentru parata suma de 27.000 lei, dar la data de 26.08.2008 administratorul societații parate a depus în casieria societații suma de 27.000 lei, suma ce a fost predata în aceeași zi reclamantei pentru a achita impozitul si penalitățile datorate pentru terenurile situate in loc. Satulung, jud. B..
Suma se regăsește atât în bilanțul societății parate cat si în balanța de verificare.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a arătat ca deși pârâta sustine ca i-ar fi remis suma de 27.000 lei, în registrul de casa nu este înregistrata nicio operațiune în acest sens si nici nu exista un alt document primar - dispoziție de plată.
Din înscrisurile depuse odată cu întâmpinarea rezultă că societatea nu avea disponibil în casierie la data de 28.08.2008, soldul de casa fiind de 843,66 lei.
In cazul in care administratorul si asociatul unic Savatin I. ar fi dispus . de 27.000 lei, logic este ca ar fi efectuat plata acestor sume de bani
reprezentând impozit restant si impozit curent la care s-au calculat penalitați pentru întârzierea la plata a sumelor datorate înainte da a fi demarata procedura executării silite a societății.
Mai mult decât atât, este puțin probabil că acesta ar fi putut efectua vreo creditare a firmei, indiferent de nivelul sumei, având în vedere ca la data respectiva era plecat în concediu cu familia, contractul de vânzare - cumpărare fiind semnat cu mandatarul.
Reclamanta a mai arătat că societatea parata nu a avut activitate în anul 2008, cifra de afaceri fiind de doar 49.971 lei, astfel cum rezultă din contul de profit si pierdere, reprezentând cca 18 % din cifra de afaceri a anului precedent, venitul din exploatare fiind de 27.334 lei, societatea realizând o pierdere de 65.186 lei, la finele anului 2008.
În balanța lunii august 2008 sunt relevate operațiunile contabile din care rezulta că societatea a înregistrat venituri din cedarea activelor de peste 27.000 lei, adică puțin peste echivalentul sumei achitate de către reclamanta personal, ceea ce conduce la concluzia ca societatea a recunoscut că a avut profit, a înregistrat venituri echivalente cu suma achitata de reclamanta care dispunea de aceasta suma la acel moment.
În probațiune au fost depuse înscrisurile despre care se face vorbire in cuprinsul cererii de chemare in judecata.
Din oficiu, instanța a dispus audierea martorului C. D., proba administrata în cauza și luarea interogatoriului administratorului societății parate, Savatin I. insa acesta nu s-a prezentat pentru luarea interogatoriului.
Analizând actele si lucrările dosarului, Judecătoria B. a reținut următoarele:
La data de 27.08.2008, între reclamanta M. L., în calitate de comparatoare si parata S.C. K. B. S.R.L., în calitate de vânzătoare, s-a încheiat contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 282/27.08.2008 de B.N.P. C. Nicușor, având ca obiect terenul înscris în C.F. nr. 5675 a loc. Satulung, nr. top. 8271/b/2/1/3 și terenul înscris în C.F. nr. 5677 a loc Satulung, nr. top. 8271/b/2/1/1/2.
În cauza de față, prin cererea formulată de reclamantă, a pretins existența unei creanțe împotriva paratei în sumă de 27.000 lei, reprezentând contravaloarea impozitului privind cele doua imobile terenuri ce au făcut obiectul contractului de vânzare - cumpărare, suma pe care reclamanta suține că a achitat-o din banii proprii, conform chitanței nr._/26.08.2008.
Reclamanta a mai sustinut că a achitat si suma de 80 lei, conform chitanței nr._ din 22.08.2008, reprezentând contravaloare extrase de CF autentice și suma de 334 lei reprezentând contravaloare taxe urbanism pentru eliberarea certificatelor de urbanism necesare înstrăinării terenurilor .
În drept, pornind de la temeiul juridic pe care reclamanta își fundamentează pretențiile în prezenta cauză, instanța a retinut că, într-adevăr, potrivit art. 1093 C.civ., obligația poate fi achitată de orice persoană interesata si chiar de o persoana neinteresată.
Așadar, invocând aceste dispoziții legale reclamanta a sustinut ca a achitat din bani personali toate taxele, impozitele și majorările calculate la zi, datorate de parata pentru imobilele ce urmau a fi înstrăinate, sub condiția restituirii acestor sume deoarece fără dovada achitării integrale a impozitului datorat la zi nu se putea elibera certificatul de atestare fiscala nr._ din 26.08.2008, necesar pentru încheierea contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 282/27.08.2008 de BNP C. N..
Instanța a retinut ca dispozițiile legale invocate de parata sunt aplicabile in materia executării obligațiilor, reglementând plata ca efect specific al raportului juridic obligational, respectiv ca mijloc de stingere a obligațiilor, principiul general fiind acela ca oricine poate face plata.
În speță, instanța a retinut ca reclamanta nu a făcut dovada ca a existat o convenție, verbală, între ea si reprezentantul legal al paratei, administratorul Savatin I., potrivit căreia acesta din urma sa se angajeze ca după ce reclamanta achită din surse proprii
impozitul, sa-i restituie contravaloarea impozitului în ziua perfectării contractului de vânzare - cumpărare.
Astfel, din declarația martorului C. D. rezultă ca reclamanta i-a predat suma de 334 lei pentru a achita taxa necesara eliberării certificatului de urbanism, declarație care se coroborează cu cele menționate în cuprinsul procesului verbal întocmit de reclamanta si semnat de martor, la data de 13.08.2008 (f. 10).
În ceea ce privește afirmația martorului in sensul ca știe că reclamanta a achitat si impozitul din bani proprii, întrucât a împrumutat aceasta suma de la un cunoscut, instanța urmează să o înlăture, având în vedere ca este o informație indirecta, furnizata chiar de reclamanta.
Instanța a retinut că înscrisul intitulat “contract de împrumut“, depus la fila 87 dosar, nu poate face dovada faptului ca suma împrumutată de către reclamanta, la data de 25.08.2008, de la numitul S. R. G., a fost utilizata in scopul achitării impozitului.
La dosarul cauzei a fost depusa împuternicirea dată reclamantei de către administratorul societății parate să achite impozitele aferente terenurilor înstrăinate si sa ridice certificatul de neurmărire fiscală, in numele societății parate.
Instanța a retinut că apărarea pârâtei în sensul ca la data de 26.08.2008 administratorul societății parate a depus în casieria societații suma de 27.000 lei, sumă ce a fost predata în aceeași zi reclamantei pentru a achita impozitul si penalitățile datorate pentru terenurile situate in loc. Satulung, jud. B. este dovedita, întrucât suma se regăsește atât în bilanțul societații parate cat si in balanța de verificare din luna august 2008, la dosar fiind depuse extrase din registrul de casa, dispoziția de încasare si dispoziția de plată (filele 99-101), acte contabile necontestate în speța.
Așadar, instanța a retinut că plata sumei de 27.000 lei, reprezentând contravaloarea impozitului privind cele doua imobile terenuri ce au făcut obiectul contractului de vânzare - cumpărare, a fost efectuata de reclamanta in temeiul împuternicirii date de reprezentantul legal al paratei, fiind foarte puțin probabil ca reclamanta, după ce a achitat din banii proprii contravaloarea impozitului să accepte sa achite și prețul contractului de vânzare - cumpărare, de aproximativ 5 ori mai mic decât contravaloarea impozitului.
De asemenea, instanța a retinut ca reclamanta nu a dovedit nici faptul ca a achitat si suma de 80 lei, conform chitanței nr._ din 22.08.2008, reprezentând contravaloare extrase de C.F. autentice, având in vedere că această chitanța este eliberata pe numele paratei.
Pentru considerentele expuse, instanța a admis în parte cererea formulata de reclamanta M. L., în contradictoriu cu pârâta S.C. K. B. S.R.L., și în consecință a obligat pârâta sa achite reclamantei suma de 334 lei reprezentând contravaloare taxe de urbanism achitate de reclamanta în numele paratei, respingând restul pretențiilor reclamantei.
Văzând și dispozițiile art. 274 si 276 C.pr.civ., pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 35,90 lei, cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru si timbru judiciar corespunzatoare pretențiilor admise, iar reclamanta a fost obligată să plătească pârâtei suma de 988 lei, cheltuieli de judecata reprezentând onorariu avocat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta M. L., solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul admiterii în tot a cererii de chemare în judecată, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În expunerea de motive recurenta a arătat următoarele:
Instanța de fond a înțeles să admită doar în parte cererea sa, în sensul că obliga a obligat parata sa-i achite suma de 334 lei reprezentând cheltuieli cu taxele de urbanism, achitate de ea in numele paratei.
Pentru suma de 27.000 lei reprezentând impozit si penalități datorate de parata, instanța de fond în mod eronat i-a respins acest petit, motivând faptul că la data de 26.08.2008 în registrul de casa al paratei apare o suma de creditare de către administrator si in mod surprinzător a reținut instanța ca aceasta suma i-a fost predată ei in aceeași zi fără să existe nici un înscris la dosar în acest sens.
Instanța de judecata nu a vrut sa observe ca pârâta a înregistrat în contabilitate exclusiv cele doua cheltuieli pentru care a predat originalul chitanțelor si anume 27.000 lei pentru impozit teren si penalități aferente neplății la scadenta si pentru 334 lei chitanțe reprezentând taxele de certificat de urbanism.
Pentru suma de 80 lei pentru care a predat doar o copie, originalul fiind si la data prezentei in posesia sa, S.C. K. B. S.R.L. nu a înregistrat in contabilitate suma, deoarece contravine dispozițiilor contabile in materie, lipsa chitanței originale conduce la neînregistrarea in contabilitate a sumelor menționate pe aceasta.
Din probatoriul administrat in cauza, parata S.C. K. B. S.R.L. nu a depus in instanța in original pretinsa dispoziție de plata prin care i s-ar fi predat aceasta suma de bani.
Nu a depus nici un înscris din care sa rezulte ca asociatul unic/administratorul societății in nume personal sau ca reprezentant legal al paratei i-ar fi remis suma de 27.000 lei, în vederea achitării impozitului restant si a penalităților generate de neachitarea la scadență a acestui impozit.
Așa cum a susținut și în fața primei instanțe, în registrul de casa la data de 26.08.2008, nu este înregistrată nici o plată către ea. Din conținutul registrului de casa, societatea parată a înregistrat in coloana de plați suma de 20.804 lei, reprezentând impozit teren si suma de 6.196 lei penalități la impozitul pe teren, un total de 27.000 lei, adică suma achitata cu chitanța_ din 26.08.2008 de către ea așa cum rezulta din conținutul acestui înscris.
Originalul acestui înscris chitanța_ din 26.08.2008 se afla in arhiva paratei si mențiunea „achitata prin M. L." este făcuta de casierul Primăriei S., care a aplicat si stampila pentru modificarea aceasta.
In mod eronat a interpretat instanța ca din înscrisurile depuse in apărare de parata rezultă ca suma de 27.000 lei i-ar fi fost predata. Din nici un înscris depus de parata nu exista nici o dovada chitanța de plata semnata de ea si cu datele sale de identificare si nici măcar din dezbateri nu a rezultat acest aspect.
La data de 21.06.2012 s-a repus pe rol procesul in vederea audierii inclusiv a reprezentantului legal al paratei, acesta a refuzat sa se prezinte atâta la data la care a fost citat respectiv 20.09.2012 cat si la data de 18.10.2012, astfel ca a solicitat judecătorului fondului in ședința din data de 18.10.2012 sa se facă aplicarea dispozițiilor art. 225 Cod procedura civila.
Din încheierea de ședința de la data de 18.10.2012 se arata ca procedura de citare este legal îndeplinita, nu s-a prezentat reprezentantul legal al paratei si ca a fost audiat doar martorul C. D..
Instanța a omis sa menționeze in încheiere faptul ca a solicitat in ședința publica sa se facă aplicabilitatea dispozițiilor art. 225 din Codul de procedura civilă, lucru menționat dealtfel în concluziile scrise pe care le-a depus la registratura instanței la data de 19.10.2012.
Ce nu a reținut instanța este că în balanța lunii august 2008 rezulta fără putința de tăgada că societatea a înregistrat în contul 7583 venituri din cedarea activelor suma de 27.334 lei care este compusa din 27.000 lei impozit teren si penalități calculate pentru aceasta, 334 lei reprezentând c/val sumelor achitate tot de subsemnata si care reprezintă costul certificatelor de urbanism.
Ce nu a reținut instanța este ca in registrul de casa in data de 26.08.2008 parata nu a înregistrat nici o plată către ea.
La dosar parata nu a depus nici o dovada în susținerea afirmației că i-a achitat/predat aceasta suma de bani sau orice alta suma nici la data de 26.08.2008 nici anterior acestei date si nici ulterior.
Deși a insistat în fața primei instanțe ca parata sa fie obligata parata sa depună in original pretinsul înscris prin care i-a predat suma de 27.000 lei, instanța nu a dispus in acest sens.
Împrejurarea ca societatea pârâtă a înregistrat în contul de venituri suma de 27.334 lei este un fapt dovedit prin înscrisurile depuse de parata la întâmpinare. A dovedit că deținea sumele de bani achitate de ea 27.000 lei (impozit teren si penalități) si 334 lei (taxe certificat urbanism) si societatea pârâta a introdus in contabilitate doar chitanțele de plata a acestor sume pe care le-a înregistrat direct în contul de venituri.
Chiar daca aplicarea art. 225 C.pr.civ este limitata de principiul rolului activ al judecătorului, conform căruia judecătorii sunt datori sa stăruie prin toate mijloacele legale pentru a descoperi adevărul si a cunoaște fără greșeala faptele (Trib. suprem, col. civ, decizia nr. 914/1955,, in CD 1955,p.210), si, mai mult, atunci când este posibila o verificare a stării de fapt, pe baza altor probe, instanța nu este scutită de obligația de a-si exercita rolul activ pentru descoperirea adevărului si de a administra din oficiu acele probe posibile, considerând lipsa la interogatoriu ca un început de dovada (Trib. Suprem, secția civila, decizia nr. 213/1970, in I.G. M., Repertoriul II, p.375, nr.134, decizia nr.1512/1981, in CD 1981,p.291).
Judecătorul fondului avea obligația sa facă aplicabilitatea art. 225 Cod procedura civilă așa cum a solicitat atât oral în ședința din data de 18.10.2012 cat si prin concluziile scrise depuse la data de 19.10.2012, motivat de faptul ca asociatul unic/administrator Savatin I. a refuzat să vină la instanța.
Potrivit art. 225 cod de procedura civila instanța avea la indemna aplicarea a doua sancțiuni constând in: considerarea împrejurarilor relevate in cuprinsul interogatoriului ca o mărturisire deplină, fie in considerarea acestora ca un început de dovada scrisa, caz in care se impune coroborarea cu alte mijloace de proba.
In acest sens, instanța nu a reținut cel mai legal, temeinic mijloc de proba: lipsa înregistrării plații de către parata către subsemnata, plata ce lipsește cu desăvârșire si ca înregistrare în contabilitatea societății (registru de casa) conform prevederilor contabil - financiare in vigoare, plata ce lipsește cu desăvârșire ca si document justificativ (fie chitanța, fie dispoziție de plata,) document ce ar fi putut constitui proba "concludenta, pertinenta si utila cauzei", intru-cat acesta plata nu s-a efectuat de către parata.
Referitor la obligarea sa la plata, sumei de 988 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, instanța a acordat lesne aceasta suma fără sa țină seama de faptul ca avocatul angajat de parata sa-l reprezinte nu s-a prezentat la nici un termen de judecata la ora înscrisa pe citație 8.30 ora la care începe ședința de judecată.
Potrivit art. 274 alin. 3 C.pr.civ., judecătorii au dreptul să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
Solicită instanței de control judiciar să tina seama de faptul ca i s-a acordat si ajutor judiciar în cauza în sensul arătat de încheierea de ședința din data de 14.03.2012, iar suma de plata reprezentând onorariu avocat este mai mare decât taxa de timbru pe care a achitat-o după acordarea ajutorului judiciar. Munca îndeplinita de avocat consta în redactarea unei întâmpinări de jumătate de pagina, dacă exclude antetul societății.
Neprezentarea la termenele acordate de instanța de judecata este un fapt dovedit de încheierile de ședința întocmite la fiecare ședința de judecată.
Cererea de recurs nu a fost motivată în drept.
P. cererea de recurs recurenta nu a solicitat administrarea de probe noi.
Pentru taxa judiciară de timbru în cuantum de 853,78 lei, aferentă cererii de recurs, recurenta a beneficiat de ajutor public judiciar, constând în reducerea la jumătate a acestei, și respectiv eșalonarea diferenței de plată rămase în patru tranșe.
În recurs, intimata nu a depus întâmpinare.
Examinând sentința recurată în raport cu motivele de recurs invocate de recurentă, actele și lucrările dosarului, instanța constată că cererea de recurs formulată de recurentă, în parte, întemeiată, având în vedere următoarele considerente:
Prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt a speței, chiar dacă nu a menționat expres că a făcut aplicațiunea dispozițiilor art. 225 C.pr.civ., însă, în mod eronat a considerat că între reclamantă și intimata S.C. K. - B. S.R.L. nu s-a realizat o convenție cu privire la plata de către recurenta - reclamantă a impozitului datorat de către intimata - pârâtă, iar plata sumei de 27.000 lei, reprezintă probabil o parte din prețul cu care recurenta - reclamantă a achiziționat cele două terenuri, cu atât mai mult cu cât nici chiar intimata - pârâtă nu a invocat în apărarea sa această împrejurare.
În realitate, în luna august 2008, între recurenta - reclamantă, pe de o parte, și reprezentantul legal al intimatei S.C. K. - B. S.R.L., pe de altă parte, s-a realizat o convenție nenumită, prin care recurenta - reclamantă a fost de acord să o crediteze pe intimată cu suma de bani necesară plății unor taxe și impozite aferente terenurilor proprietatea intimatei, situate în mun. S., jud. B., și să totodată efectueze personal plata acestor taxe și impozite, în numele și pentru intimata S.C. K. - B. S.R.L., în baza unei împuterniciri date în acest sens, de către reprezentantul legal al intimatei.
În realizarea convenții încheiate între părți, la data de 26.08.2008 recurenta - reclamantă a achitat pentru intimata - pârâtă, la Primăria Municipiului S. - Serviciul de Taxe și Impozite, suma de 27.000 lei, reprezentând impozit teren.
Potrivit convenției încheiate între părți, intimata - pârâtă avea obligația să restituie recurentei - reclamante suma de bani cu care fusese creditată de către aceasta din urmă, în vederea plății impozitelor aferente unor terenuri.
Cu toate că înțelegerea dintre părți nu a fost consemnată într-un înscris, existența convenției dintre părți, precum și plata de către recurenta - reclamantă a impozitului pentru terenurile proprietatea intimatei, rezultă din înscrisurile depuse la dosar și din depoziția martorului Cistian D., aceste aspecte fiind totodată confirmate de către intimată, prin întâmpinarea depusă la dosar, reprezentând prin urmare elementele de netăgăduit ale speței deduse judecății.
Conform art. 969 din vechiul cod civil convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, art. 1073 din vechiul Cod civil stabilește că creditorul are dreptul la îndeplinirea exactă a obligației.
În speță, recurenta - reclamantă a pretins restituirea sumei cu care a creditat-o pe intimata - pârâtă, în timp ce aceasta din urmă a suținut că și-a îndeplinit această obligație efectuând plata.
În principiu, proba plății cade în sarcina debitorului, având în vedere dispozițiile art. 1169 din vechiul Cod civil.
Cu toate că intimata - pârâtă a depus la dosar mai multe înscrisuri doveditoare în sensul celor afirmate cu privire la îndeplinirea obligației de restituire către recurenta - reclamantă a sumei de 27.000 lei, aceste înscrisuri nu sunt apte să susțină apărările intimatei - pârâtă.
Astfel, din copia Registrului de casă al intimatei - pârâte și respectiv dispoziția de plată semnată de către reprezentantul legal al intimatei - pârâte, reiese că la data 26.08.2008, intimata a efectuat plata sumei de 27.000 lei, reprezentând plată impozit teren, prin mandatar M. L..
În cuprinsul dispoziției de plată, la rubrica privind beneficiarul sumei, sunt consemnate elementele actului de identitate ale reprezentantului legal al societății intimate - pârâte Savatin I..
De asemenea, în aceeași zi, intimata a întocmit și o dispoziție de încasare pentru suma de 27.000 lei, însă la rubrica privind beneficiarul sumei, sunt consemnate tot elementele actului de identitate ale reprezentantului legal al societății intimate - pârâte Savatin I..
Mai mult decât atât, nici dispoziția de plată și nici dispoziția de încasare, anterior evocate, nu cuprind datele de identificare, ori semnătura recurentei - reclamante, astfel încât pretinsa plată nu poate fi opusă acesteia.
Relativ la suma de 80 de lei, pretins a fi plătită de recurenta - reclamantă pentru intimata - pârâtă, în baza chitanței nr._ din 22.08.2008, în mod întemeiat prima instanță a reținut faptul că acest înscris doveditor atestă o plată efectuată de către intimata - pârâtă, astfel încât sub acest aspect criticile recurentei sun neîntemeiate.
Având în vedere considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 308 pct. 9, art. 312 alin. 1 și 3 C.pr.civ. cererea de recurs formulată de recurenta - reclamantă M. L. împotriva Sentinței civile nr._ pronunțată de Judecătoria B. la data de 0.11.2012, în dosarul cu numărul de mai sus, urmează a fi admisă, iar pe cal de consecință sentința recurată va fi modificată în parte, în sensul obligării intimatei - pârâte la și la plata sumei de 27.000 lei, reprezentând taxe și impozite plătite de recurenta - reclamantă pentru intimata pârâtă.
De asemenea, ca o consecință a admiterii cererii de recurs, va fi înlăturată din cuprinsul sentinței recurate dispoziția privind obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 35,90 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, precum și cea privind obligarea reclamantei la plata către pârâtă a sumei de 988 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Restul dispozițiilor sentinței recurate urmează a fi menținute.
În conformitate cu dispozițiile art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008, intimata - pârâtă va fi obligată să îi plătească Direcției Fiscale B., suma de 1280,67 lei, reprezentând parte din taxa judiciară de timbru aferentă judecății în primă instanță și în recurs, pentru care recurenta - reclamantă a beneficiat de ajutor public judiciar.
Con for mart. 274 alin. 1 C.pr.civ., intimata - pârâtă va fi obligată să îi plătească recurentei - reclamante suma de 1267,50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară și timbrul judiciar plătite de către acesta din urmă în primă instanță și în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite cererea de recurs formulată de recurenta M. L., cu domiciliul procesual în mun. B., ., nr. 12, împotriva Sentinței civile 14.094 pronunțată de Judecătoria B. la data de 08.11.2012, în dosarul civil nr._, pe care o modifică în parte după cu urmează:
Obligă pârâta S.C. K. B. S.R.L., să plătească reclamantei M. L., suma de 27.000 lei, reprezentând taxe și impozite plătite de reclamantă pentru pârâtă.
Înlătură din sentința recurată dispozițiile privind obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 35,90 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, precum și cea privind obligarea reclamantei la plata către pârâtă a sumei de 988 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Obligă intimata - pârâta S.C. K. B. S.R.L. să plătească Direcției Fiscale B. suma de 1.280,67 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru aferentă cererii de chemare în judecată și respectiv cererii de recurs, pentru care recurenta - reclamantă M. L., a beneficiat de ajutor public judiciar.
Obligă aceeași intimată - pârâtă să plătească recurentei reclamante suma de 1.267,50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță și în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02 iulie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
D. M. N. F. M. B.
GREFIER
L. P.
Red. D.M./28.02.2014
Dact. L.P./03.04.2014
Jud. fond I. V./Judecătoria B.
2 exemplare
| ← Rectificare carte funciară. Decizia nr. 912/2013. Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 95/2013. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
