Revendicare imobiliară. Decizia nr. 158/2013. Tribunalul BRAŞOV

Decizia nr. 158/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 07-02-2013 în dosarul nr. 158/2013

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._ DECIZIE Nr. 158/R/2013

Ședința publică de la 07 Februarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. S.

Judecător P. M.

Judecător A. B.

Grefier V. D.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra soluționării recursului declarat de recurenții pârâți M. I., M. M., P. V., P. D.-A., V. M. Z., P. Z. O. E. M., K. L. C., C. D., C. S., G. G., G. V. în contradictoriu cu intimații reclamanți U.- V. C., U.- V. A. –D. și intimații pârâți P. N.-C., P. V., P. A., P. G., P. E., P. G., M. G., M. L., A. I., A. G., A. C., A. A., J. A. I., J. M., S. R. prin mun. F. prin primar, P. R.-L., având ca obiect revendicare imobiliară, împotriva sentinței civile numărul 1978 pronunțată la data de 22.11.2011 de către Judecătoria F. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care,

Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 16.01.2013, conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, instanța, în temeiul art. 260 Cod procedură civilă, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 24.01.2013, apoi față de imposibilitatea constituirii completului de judecată la data de 31.01.2013 și apoi pentru astăzi, când:

TRIBUNALUL:

Deliberând asupra recursului civil de față constată că prin sentința civilă nr.1978/22.11.2011, pronunțată de Judecătoria F. în dosarul civil nr._ a fost admisă în parte acțiunea civilă, astfel cum a fost modificată și majorată, formulată de reclamanții U. V. C. și U. A. D. în contradictoriu cu pârâții M. I., M. M., P. D. A., V. M. Z., P. Z. O. E. M., K. L. C., C. D., C. S., G. G., G. V., A. I., A. G., M. G., M. L., A. C., A. A., J. A. I., J. M., P. G., P. E., P. V., P. N.-C., P. G., P. R.-L., și S. R. prin Municipiul F., prin primar, și-n consecință:

A stabilit linia de graniță dintre imobilul înscris în C.F. nr._ F. nr. cad. 1114 și imobilele înscrise în C.F._ F. nr. cad. 880/2, C.F. 5738 F. nr. top. 3228/238/1, C.F. 5791 F. nr. top. 3228/238/2, C.F. 5798 F. nr. top. 3228/238/4, C.F. 6567 F. nr. top. 3228/238/5, C.F. 6566 F. nr. top. 3228/238/6, C.F. 5795 F. nr. top. 3228/213/1, C.F. 5815 F. nr. top. 3228/213/2, C.F. 5815 a F. nr. top. 3228/213/3, C.F. 6596 F. nr. top. 3228/213/4, C.F. 5785 F. nr. top. 3228/213/5 și C.F. 5814 F. nr. top. 3228/213/6, pe aliniamentul reprezentat de punctele_-_-401-403 în Planul de situație, Anexa 4 la raportul de expertiză tehnică topografică nr._/2011, întocmit de expert G. F..

A obligat pe pârâții M. I., M. M., P. V., P. N.-C., V. M. Z., P. Z. O. E. M., K. L. C., C. D., C. S., M. G. și M. L. să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie suprafața de 139,47mp teren, înscris în C.F. nr._ F. nr. cad. 1114.

A obligat la ridicarea construcțiilor constând în garaje, așa cum au fost identificate în Planul de situație, Anexa 4 al suplimentului la raportul de expertiză menționat mai sus, pe următorii pârâți, astfel: M. I. și M. M. garajul nr. 1, P. V. și P. N.-C. garajul nr. 2, V. M. Z., P. Z. O. E. M. și K. L. C. garajul nr. 3, C. D. și C. S. garajul nr. 4 și M. G. și M. L. garajul nr. 5 sau, în caz de refuz din partea pârâților, i-a autorizat pe reclamanți să ridice respectivele construcții pe cheltuiala pârâților.

A respins cererea reclamanților privind aplicarea de amenzi cominatorii.

A obligat pe pârâți să plătească reclamanților, cu titlu de cheltuieli de judecată, următoarele sume de bani, astfel: M. I. și M. M. suma de 962,21 lei, P. D. A. suma de 597,41lei, V. M. Z., P. Z. O. E. M. și K. L. C. suma de 962,21 lei, C. D. și C. S. suma de 962,21 lei, G. G. și G. V. suma de 597,41lei, A. I. și A. G. suma de 597,41lei, M. G. și M. L. suma de 962,21 lei, A. C. și A. A. suma de 597,41lei, J. A. I. și J. M. suma de 597,41lei, P. G. și P. E. suma de 597,41 lei, P. V. și P. N.-C. suma de 962,21 lei, P. G. și P. R.-L. suma de 597,41 lei și S. R. prin Municipiul F. suma de 597,41 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Din extrasele de carte funciară aflate la filele 74-88 ale dos., rezultă că asupra imobilului înscris în CF nr._ F., nr.top.1114 sunt proprietari reclamanții, asupra imobilului înscris în CF nr._ F., nr.top.880/2 este proprietar S. R., asupra imobilului înscris în CF 5738 F., nr. top.3228/238/1 sunt proprietari pârâții P. G. și P. E., având dreptul de uzufruct viager numiții C. I. și A., asupra imobilului înscris în CF nr.5791 F., nr.top.3228/238/2 sunt proprietari pârâții J. A.-I. și J. M., asupra imobilului înscris în CF nr.5798 F., nr.top.3228/238/4 sunt proprietari pârâții A. C. și A. A., asupra imobilului înscris în CF nr.6567 F., nr.top.2338/238/5 sunt proprietari pârâții M. G. și M. L., asupra imobilului înscris în CF nr.6566 F., nr.top.3228/238/6 sunt proprietari pârâții A. I. și A. G., asupra imobilului înscris în CF nr.5795 F., nr.top.3228/213/1 sunt proprietari pârâții M. I. și M. M., asupra imobilului înscris în CF nr.5815 F., nr.top.3228/213/2 sunt proprietari P. V. și soțul său P. N., decedat, antecesorul pârâtului P. N.-C., asupra imobilului înscris în CF nr.5815a F., nr.top.3228/213/3 sunt proprietari numiții P. A. și P. A., antecesorii pârâtului P. D. A., asupra imobilului înscris în CF nr.6596 F., nr.top.3228/213/4 sunt proprietare pârâtele V. M. Z., P. Z. O. E. M. și K. L. C., asupra imobilului înscris în CF nr.5785 F., nr.top.3228/213/5 sunt proprietari pârâții C. D. și C. S., iar asupra imobilului înscris în CF nr.5814 F., nr.top.3228/213/6 sunt proprietari pârâții G. G. și G. V. asupra construcțiilor și S. R. asupra terenului.

Așa cum rezultă din expertiza tehnică topografică, astfel cum a fost completată, întocmită de expert F. G. (fil.327-344, 393-395 ale dos.), imobilul reclamanților, înscris în CF nr._ F., nr.top.1114, situat în mun. F., . se învecinează cu imobilele înscrise în CF C.F._ F. nr. cad. 880/2, C.F. 5738 F. nr. top. 3228/238/1, C.F. 5791 F. nr. top. 3228/238/2, C.F. 5798 F. nr. top. 3228/238/4, C.F. 6567 F. nr. top. 3228/238/5, C.F. 6566 F. nr. top. 3228/238/6, C.F. 5795 F. nr. top. 3228/213/1, C.F. 5815 F. nr. top. 3228/213/2, C.F. 5815 a F. nr. top. 3228/213/3, C.F. 6596 F. nr. top. 3228/213/4, C.F. 5785 F. nr. top. 3228/213/5 și C.F. 5814 F. nr. top. 3228/213/6, iar din suprafața de teren de 535 mp ce aparține reclamanților, 139,47 mp sunt ocupați de garajele pârâților M. I. și M. M., P. V. și P. N.-C., V. M. Z., P. Z. O. E. M., K. L. C., și C. D., C. S., și M. G. și M. L., astfel cum apar reprezentate în anexa 4 a raportului de expertiză.

Instanța a reținut astfel, pe baza raportului de expertiză, că suprafața de 139,47mp din terenul reclamanților este ocupată cu garajele pârâților menționați mai sus, astfel că se impune ca acești pârâți, întrucât sunt posesori neproprietari ai terenului, să le lase reclamanților, ca și proprietari neposesori, în folosință, terenul ocupat.

Așa fiind, instanța, reținând că în conformitate cu art.585 cod civil, „Tot proprietarul își poate îngrădi proprietatea…”, iar conform art. 584 Cod civil, „Orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa…”, a apreciat necesară și stabilirea liniei de graniță în urma restituirii în posesia reclamanților a terenului acestora ocupat de către pârâți prin construirea garajelor.

Referitor la cererea de obligare a pârâților la ridicarea construcțiilor făcute pe terenul lor, instanța a reținut că, în conformitate cu art.494 alin.1 și 2 Cod civil, cel care a făcut plantații, construcții și lucrări cu materialele lui pe pământul proprietatea unei alte persoane, poate fi obligat la ridicarea construcțiilor, dacă proprietarul terenul o cere, pe cheltuiala celui ce le-a făcut.

Așadar, întrucât în cauză s-a dovedit că cele cinci garaje se află pe terenul reclamanților, instanța a considerat întemeiată cererea acestora de obligare a proprietarilor respectivelor garaje să le ridice, ori de autorizare a reclamanților să le ridice ei pe cheltuiala pârâților.

În schimb, cererea reclamanților de obligare a proprietarilor garajelor să le ridice sub sancțiunea aplicării unor amenzi cominatorii pentru fiecare zi de întârziere a fost apreciată de instanță ca inadmisibilă, întrucât conform art.5803 Cod pr.civilă, doar dacă obligația de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei prin aplicarea unei amenzi civile pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu, astfel că amenzile cominatorii nu pot fi aplicabile decât în situația existenței deja a unui titlu executoriu, titlul care trebuie să conțină o obligație strict personală a debitorului, adică o obligație de nu poate fi adusă la îndeplinire decât de către debitor, ceea ce nu este cazul în speță, unde obligația de ridicare a construcțiilor nu este una strict personală, putând fi adusă la îndeplinire și de către reclamanți, pe cheltuiala pârâților.

Așa fiind, instanța a admis în parte civilă, astfel cum a fost modificată și majorată, formulată de reclamanții U.-V. C. și U.-V. A.-D. în contradictoriu cu pârâții M. I., M. M., P. D. A., V. M. Z., P. Z. O. E. M., K. L. C., C. D., C. S., G. G., G. V., A. I., A. G., M. G., M. L., A. C., A. A., J. A. I., J. M., P. G., P. E., P. V., P. N.-C., P. G., P. R.-L. și S. R. prin Municipiul F., prin primar și a stabilit linia de graniță dintre imobilul înscris în C.F. nr._ F. nr. cad. 1114 și imobilele înscrise în C.F._ F. nr. cad. 880/2, C.F. 5738 F. nr. top. 3228/238/1, C.F. 5791 F. nr. top. 3228/238/2, C.F. 5798 F. nr. top. 3228/238/4, C.F. 6567 F. nr. top. 3228/238/5, C.F. 6566 F. nr. top. 3228/238/6, C.F. 5795 F. nr. top. 3228/213/1, C.F. 5815 F. nr. top. 3228/213/2, C.F. 5815 a F. nr. top. 3228/213/3, C.F. 6596 F. nr. top. 3228/213/4, C.F. 5785 F. nr. top. 3228/213/5 și C.F. 5814 F. nr. top. 3228/213/6, pe aliniamentul reprezentat de punctele_-_-401-403 în Planul de situație, Anexa 4 la raportul de expertiză tehnică topografică nr._/2011, întocmit de expert G. F..

Instanța a obligat pe pârâții M. I., M. M., P. V., P. N.-C., V. M. Z., P. Z. O. E. M., K. L. C., C. D., C. S., M. G. și M. L. să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie suprafața de 139,47mp teren, înscris în C.F. nr._ F. nr. cad. 1114 și să oblige la ridicarea construcțiilor constând în garaje, așa cum au fost identificate în Planul de situație, Anexa 4 al suplimentului la raportul de expertiză menționat mai sus, pe următorii pârâți, astfel: M. I. și M. M. garajul nr. 1, P. V. și P. N.-C. garajul nr. 2, V. M. Z., P. Z. O. E. M. și K. L. C. garajul nr. 3, C. D. și C. S. garajul nr. 4 și M. G. și M. L. garajul nr. 5 sau, în caz de refuz din partea pârâților, va autoriza pe reclamanți să ridice respectivele construcții pe cheltuiala pârâților.

Instanța a respins cererea reclamanților privind aplicarea de amenzi cominatorii.

În legătură cu cheltuielile de judecată efectuate în cauză, în baza art. 274 Cod proc. civ. și art. 584 Cod civil, teza ultimă conform cărora „cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate”, instanța i-a obligat pe pârâți să plătească reclamanților, cu titlu de cheltuieli de judecată, următoarele sume de bani, astfel: M. I. și M. M. suma de 962,21 lei, P. D. A. suma de 597,41lei, V. M. Z., P. Z. O. E. M. și K. L. C. suma de 962,21 lei, C. D. și C. S. suma de 962,21 lei, G. G. și G. V. suma de 597,41lei, A. I. și A. G. suma de 597,41lei, M. G. și M. L. suma de 962,21 lei, A. C. și A. A. suma de 597,41lei, J. A. I. și J. M. suma de 597,41lei, P. G. și P. E. suma de 597,41 lei, P. V. și P. N.-C. suma de 962,21 lei, P. G. și P. R.-L. suma de 597,41lei și S. R. prin Municipiul F. suma de 597,41lei.

Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut că pârâții deținători ai garajelor sunt datori să achite reclamanților taxa judiciară de timbru achitată de aceștia pentru cerea de revendicare-teren (1.810,44 lei) și cea de ridicare a construcțiilor (19 lei), iar toate părțile (13 părți) sunt datoare să suporte onorariul de expert în sumă de 2.430 lei, taxa achitată pentru cererea de grănițuire (19 lei) și pentru obținerea extraselor de carte funciară (320 lei), întrucât acestea au fost achitate doar de către reclamanți, iar grănițuirea, profitând tuturor proprietarilor imobilelor învecinate, se impune ca respectivele cheltuieli să fie suportate de către toți (2.769:13 = 213 lei fiecare). De asemenea, a reținut că și onorariul de avocat achitat de către reclamanți se impune a fi suportat de către toate părțile, astfel că din suma de 5.000 lei, fiecare a fost obligat a suporta câte 384 lei (5.000:13=384).

Împotriva sentinței de mai sus au declarat recurs pârâții C. D., C. S., G. G., G. V., P. D. A., P. V., V. M. Z., P. Z. O. E. M., K. L. C., M. I. și M. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, iar în subsidiar, modificarea în totalitate a hotărârii atacate, în sensul respingerii acesteia, cu obligarea intimaților reclamanți la plata cheltuielilor de judecată.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenții pârâți au arătat că starea de fapt reținută în cauză este deficitară, instanța de fond bazându-se doar pe un raport de expertiză care nu reflectă situația actuală a terenurilor învecinate, în condițiile în care apărarea pârâților nu a fost realizată în cauză de către reprezentantul lor convențional, din motive necunoscute.

Învederează faptul că dreptul de proprietate al reclamanților ridică semne de întrebare, întrucât suprafața de 535 mp. A fost atribuită acestora ca urmare a retrocedării în baza Legii nr.10/2001, fără să existe o documentație fundamentată pe dispoziția nr.1307/2008 emisă de Primăria F.. Arată că această retrocedare ilegală a afectat dreptul de proprietate al pârâților, iar terenul revendicat avea o suprafață mult mai mică decât cea cuprinsă în schița de retrocedare și o deschidere la drumul public de mai puțin de 11 mp.

Se apreciază că soluția a fost dată fără a se intra în cercetarea fondului, expertiza efectuată de expertul G. nefiind reală, așa cum vor dovedi prin schița întocmită de inginer Arzu C.. Consideră că pentru a întocmi corect planul de situație, expertul trebuia să măsoare toate imobilele învecinate, iar instanța era obligată să ia în considerare nu numai susținerile expertului, ci și obiectul acțiunii și titlurile pârâților.

Un alt motiv de recurs este acela că instanța de fond, interpretând în mod greșit actul juridic dedus judecății, a admis acțiunea pe considerente străine de natura pricinii, pronunțând o hotărâre prin încălcarea legii.

Arată că, deși acțiunea reclamanților este formulată în principal ca una în revendicare, fără ca obiectul acesteia să fie individual determinat, prima instanță, având în vedere probațiunea și analiza succintă a fondului cauzei, își întemeiază soluția pe acțiunea în grănițuire. În cazul în care admiterea acțiunii implică pierderea de către pârâți a posesiei unei porțiuni de teren în favoarea reclamantului, se impunea compararea titlurilor pârâților.

În altă ordine de idei, se invocă lipsa rolului activ al instanței, arătându-se că prin admiterea acțiunii se încalcă dreptul de proprietate al pârâților și că potrivit art. 481 C.civil, nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică și primind o dreaptă și prealabilă despăgubire. Se impută primei instanțe, faptul că, în temeiul art.212 C.proc.civ., nu a cerut lămuriri expertului, nu a dispus efectuarea unui supliment de expertiză sau chiar a unei noi expertize.

În finalul cererii de recurs se precizează că recurenților – pârâți le-a fost încălcat dreptul la apărare, de a propune și administra probe, ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către reprezentantul lor convențional, împotriva căruia au formulat plângere la Baroul B..

În drept au fost invocate dispozițiile art.304 pct.6,8 și 9 C.proc.civ., art.304 ind.1 C.proc.civ. și art.312 C.proc.civ.

Intimații nu au depus la dosar întâmpinări.

În recurs nu au fost administrate probe noi.

Analizând sentința atacată, raportat la motivele invocate, la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale incidente în speță, tribunalul a reținut următoarele:

P. cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată și precizată, intimații reclamanți au solicitat stabilirea liniei de hotar care desparte proprietățile părților și ca urmare a acestei operațiuni, obligarea pârâților să predea reclamanților în deplină proprietate și posesie suprafața de 139,47 lei din terenul înscris în CF nr._ F. nr. cadastral 1114 și să ridice construcțiile edificate pe acest teren, cu obligarea la plata de amenzi cominatorii, iar în caz de refuz, reclamanții să fie autorizați să ridice aceste construcții pe cheltuiala pârâților.(filele 2-3, 89-9o și 410 din dosarul de fond).

P. urmare, potrivit principiului disponibilității, care guvernează procesul civil, intimații – reclamanți au formulat în principal o cerere în grănițuire, iar ca urmare a admiterii acesteia au solicitat revendicarea unei suprafețe de teren și obligarea pârâților la ridicarea unor construcții.

În principiu, grănițuirea reprezintă o operațiune de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre două proprietăți vecine, acțiune exercitată cu scopul stabilirii traseului real pe care trebuie să-l urmeze hotarul, fiind întemeiată pe dispozițiile art. 584 C.civ.

P. urmare, grănițuirea, menită să apere dreptul de proprietate, se poate dispune atât în cazul inexistenței unei delimitări între proprietăți, cât și în situația în care astfel de semne exterioare există, doar sunt contestate de părți.

Instanța de fond nu a administrat nicio probă din care să rezulte dacă între proprietățile părților există sau nu semne exterioare de hotar și nici nu a solicitat expertului să facă referire la acestea sau să explice de ce a ales un anume traseu al liniei de graniță și nu altul. Mai mult decât atât, expertiza efectuată în cauză, este extrem de sumară și se bazează doar pe suprapunerea planului de situație ce a stat la baza întabulării dreptului de proprietate al intimaților – reclamanți în cartea funciară pe schița rezultată din măsurătoarea efectuată de expert exclusiv pe terenul indicat ca fiind al reclamanților. În cauză era imperios necesar a se măsura toate imobilele învecinate aparținând intimaților – pârâți prin raportare la suprafețele înscrise în cartea funciară, iar în urma tuturor acestor măsurători era necesară suprapunerea schiței astfel efectuate pe schița de carte funciară aflată în evidențele OCPI.

Totodată, chiar dacă acțiunea în revendicare a fost formulată ca o cerere accesorie celei în grănițuire, instanța nu se putea pronunța asupra acesteia decât după compararea titlurilor tuturor părților implicate în proces, titluri care nici măcar nu se regăsesc la dosarul cauzei. Reținem, de asemenea, că în speță se impune administrarea de probe din care să rezulte dacă există vreo acțiune de ocupare fără drept a vreunei suprafețe de teren, precum și împrejurările construirii imobilelor a căror ridicare se cere.

Este adevărat că potrivit art. 129 alin. 5 indice 1 Cod procedură civilă părțile nu pot invoca în calea de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii și că nu se poate da relevanță faptului că acestea nu au fost apărate corespunzător de apărătorul ales, dar nu poate fi păstrată o hotărâre întemeiată exclusiv pe un raport de expertiză în care nu se justifică în nici un fel linia de graniță și diferența de suprafață care se revendică. Aceasta echivalează practic cu o necercetare a fondului pricinii, motiv pentru care se impune rejudecarea acesteia cu atât mai mult cu cât o hotărâre în grănițuire și revendicare trebuie să pună capăt definitiv controverselor dintre vecini.

Față de toate aceste aspecte, este întemeiată critica reclamanților – pârâți referitoare la judecarea pricinii de către prima instanță fără a se intra în cercetarea fondului, motiv pentru care, în temeiul art.312 alin.1,2,3 și 5 C.proc.civ., coroborat cu art.304 pct.8 și 9 C.proc.civ. tribunalul urmează a admite recursul dedus judecății, a casa sentința atacată și a trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.

Cu ocazia rejudecării, instanța va solicita tuturor părților actele de proprietate și schițele care au stat la baza întocmirii acestora, va administra probe cu privire la traseul real dintre proprietăți și va dispune efectuarea unui nou raport de expertiză în care să se răspundă tuturor problemelor menționate în considerentele prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurenții-pârâți C. D., C. S., G. G., G. V., P. D. D., P. V., V. M. Z., P. Z. O. E. M., K. L. C., M. I. și M. M. împotriva sentinței civile nr.1978/22.11.2011, pronunțată de Judecătoria F. în dosarul civil nr._, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 07.02.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

L. S. P. M. A. B.

GREFIER,

V. D.

Red.PM/20.06.2013

Tehnored.CL/25.06.2013

Jud.fond: M.M.T.

2 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revendicare imobiliară. Decizia nr. 158/2013. Tribunalul BRAŞOV