Contestaţie la executare. Decizia nr. 358/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 358/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 27-02-2013 în dosarul nr. 26159/200/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 358/2013
Ședința publică de la 27 februarie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. E. D.
Judecător G. S.
Judecător A.-M. D.
Grefier D. P.
Pe rol judecarea cereri de recurs formulată de contestatoarea ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 3 PT 6 BROȘTENI, cu sediu în mun. B., D., . B., împotriva sentinței civile nr_/16.11.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr_, în contradictoriu cu intimata R. A. MUNICIPALĂ B., cu sediul în mun. B., ., județul B., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: pentru recurentă avocat N. N. și pentru intimată consilier juridic M. C..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, recurenta nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru, după care:
Reprezentantul recurentei depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 97 lei, conform chitanței . nr._ și timbru judiciar mobil de 1,5 lei, anulate de instanță, precum și extras de cont.
Instanța pune în discuție excepția nulității recursului invocată de către intimata R. A. Municipală B. prin întâmpinare însă avocat N. N. precizează că nu știe exact la ce se referă nulitatea recursului.
Instanța unește excepția cu fondul.
Nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat, probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul cu privire la motivele de recurs.
Avocat N. N., având cuvântul pentru recurentă, arată că prin cererea formulată a arătat că Asociația de proprietari nu datorează nimic, că este imposibil ca aceasta să aibă o evidență începând cu anul 2001, că debitul provine o parte de le cetățeni iar altă parte de la fosta administratoră care a introdus penalizări, că situația blocurilor din asociație s-a schimbat, în sensul că multe apartamente au alți proprietari iar altă parte s-a debranșat de la căldură, că este foarte greu să se recupereze creanța iar situația materială a oamenilor este foarte grea. Solicită, în consecință, admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Pentru intimată, consilier juridic M. C., cu privire la excepția nulității recursului arată că nu sunt motive care să se încadreze în dispozițiile legale. Cu privire la fondul cauzei, învederează că Asociația este cea mai mare debitoare a RAM B., că au fost săvârșite și fapte de natură penală, că instanța de control judiciar trebuie să aibă în vedere că între RAM B. și Asociație există raporturi contractuale, locatarii fiind beneficiari ai serviciilor furnizate de RAM B., că nu se pot invoca apărări de fond pe calea contestației la executare.
Instanța reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra prezentului recurs civil:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._, contestatoarea Asociația de Proprietari nr. 3 PT. 6 Broșteni a formulat în contradictoriu cu intimata R. A. Municipală B. contestație la executare împotriva formelor de executare emise în dosarul nr. 266/2008 al B. C. C., respectiv somația din data de 21.08.2012, comunicată Asociației de P. nr. 3 PT. 6 la data de 10.09.2012.
În motivare, contestatoarea a arătat că debitul pretins dacă există în realitate, nu este datorat de Asociația de Proprietari nr. 3 PT. 6. la data preluării în facturare directă a blocurilor de către RAM B. a furnizării energiei termice, apei calde și apă rece, a fost preluat soldul debitor și penalități aferente pentru fiecare locator. Acest aspect este evidențiat în procesele verbale de preluare a blocurilor și în procesul verbal încheiat la data de 19.01.2004, între RAM B. și Asociația de Proprietari nr. 3 PT 6 Broșteni, în care se specifică că se va diminua creanța urmărită cu sumele la data preluării fiecărui . B. va urmări în mod direct debitorii cedați. De la data preluării blocurilor în facturare directă de către RAM B., încasarea debitelor restante revenea în exclusivitate RAM.
A arătat că blocurile au fost preluate de la asociație în perioada 2001-2005, după cum va dovedi în cadrul procesului.
Tot la data preluării blocurilor de către RAM, Asociația de proprietari încasează de la locatori doar gaze, gunoi, energie electrică de pe casa scării și cheltuieli administrative.
RAM prin preluarea creanțelor de la Asociație este obligat să-și urmărească debitorii, asociația nemaiavând nicio obligație. Asociația de proprietari nu mai deține nici un document privind debitele restante, mai ales că acestea provin din anii 1999-2004 și este imposibil pentru Asociație să formuleze pretenții împotriva locatorilor. În această perioadă 25% dintre apartamente și-au schimbat proprietarii iar la vânzare au avut nevoie atât de la RAM cât și de la Asociație adeverințe că nu au nicio datorie.
Peste 50% din apartamente s-au debranșat de la RAM iar pentru acest lucru aveau nevoie de chitanțe și adeverințe că sunt la zi cu plata datoriilor.
RAM B. are cunoștință că o parte importantă din debite_,14 lei, reprezintă prejudiciul penal din sentința penală nr. 757/02.09.2010.
În realitate această sumă este de_,07 lei, la care Ram B., calculează penalități de 100%. Suma de_,07 lei este prezentată în nota de constatare întocmită de angajații RAM în care specifică că sumele plătite de către firma BERCOM, administrată de angajatul RAM V. C., au fost calculate din banii încasați pentru utilități fără a fi trecute în listele de plată.
Din această cauză plata facturilor către RAM nu a fost făcută la timp, aceasta calculând penalități pentru care nu se fac vinovați locatarii.
Asociația de proprietari a consultat locatarii cu privire la pretențiile RAM și aceștia refuză să achite orice sumă pretinsă de aceasta ca datorie restantă din anii 1999-2004, motivând că au fost executați de RAM odată cu preluarea în facturare directă și la acel moment nu au fost înștiințați că mai au debite restante. Actele pe care Asociația le deține dovedesc că la momentul preluării blocurilor, în facturare directă de către RAM, nu mai au nicio obligație față de această companie.
Intimatul prin întâmpinare a invocat excepția inadmisibilității contestației la executare, arătând că prin contestația la executare, contestatoarea a înțeles să conteste certitudinea, lichiditatea și exigibilitatatea sumei de 449,689,54 lei, ce face obiectul dosarului execuțional nr. 266/2008, aflat pe rolul B. C. L. C.. Prin pronunțarea Sentinței civile nr. 1973/16.10.2006 a Tribunalului B. în dosarul nr. 675/2005, instanța de judecată a constatat următoarele, prin expertiza efectuată în cauză, reclamanta a dovedit în baza analizei documentelor și evidențelor contabile avute în vedere la efectuarea expertizei că pârâta datorează reclamantei suma de_ lei, cu titlu de debit restant și suma de_ lei cu titlu de penalități de întârziere.
Luând act de cererea pârâtei, instanța de fond a solicitat expertului precizări suplimentare privind situația debitului acumulat de pârâtă raportat la fiecare . și la verificarea cuantumului penalităților calculate având în vedere faptul că așa cum rezultă din adresa reclamantei, în situația de față există și alte titluri executorii pronunțate de alte instanțe de judecată astfel că solicitarea corectă este de_,30 lei, cu titlu de penalități de întârziere calculate la debit.
Pentru neachitarea de bunăvoie a debitului din Sentința civilă nr. 1973/16.10.2006 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr. 675/2005, regia a procedat la urmărirea silită a debitoarei, formându-se pe rolul BEIJ C. L. C. dosarul execuțional nr. 266/2008.
De la momentul introducerii cererii de executare silită, 07.07.2008, regia a stăruit în dosarul execuțional nr. 266/2008, în executarea silită a debitoarei astfel cum rezultă din cererile de continuare a executării silite, transmise de executorul judecătoresc la 23.12.2008, ( potrivit adresă nr._/18.12.2008 – emisă de către RAM ), 28.05.2009, ( potrivit adresă nr. 4010/26.05.2009 – emisă de către RAM ), 21.10.2009, ( potrivit adresă nr. 8064/20.10.2009 – emisă de către RAM ), 07.04.2010, ( potrivit adresă nr. 2851/31.03.2010 – emisă de către RAM ), 29.09.2010, ( potrivit adresă nr. 9416/27.09.2010 – emisă de către RAM ), 15.03.2011, ( potrivit adresă nr. 2101/09.03.2011 – emisă de către RAM ), 25.08.2011, ( potrivit adresă nr. 7735/23.08.2011 – emisă de către RAM ), 08.02.2012, ( potrivit adresă nr. 1335/07.02.2012 – emisă de către RAM ), 18.07.2012, ( potrivit adresă nr. 6900/17.07.2012 – emisă de către RAM ).
Cererea de continuare a executării silite formulate în dosarul nr. 266/2008 aflat pe rolul BEIJ C. L. C., formulată de regie la data de 18.07.2012, cuprindea un debit de_,19 lei., reprezentând_,74 c/val servicii restante, 144.050,19 lei, penalități de întârziere, 8436,31 lei, cheltuieli de judecată.
Potrivit art. 399 alin. 1 cod procedură civilă în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestație apărări de fond. Cum contestatoarea a înțeles să formuleze o contestație la executare împotriva unei hotărâri judecătorești, dezvoltând în motivele invocate apărări de fond, care practic au fost avute în vedere de către instanța de judecată la pronunțarea sentinței civile nr. 1973/16.10.2006 a Tribunalului B..
A invocat excepția tardivității formulării contestației, arătând că debitoarea a avut cunoștință de somațiile/actele de executare, demarate în cauză începând cu data de 16.07.2008, iar contestatoarea a formulat contestație cu mult peste termenul impus de legiuitor de 15 zile, de la data comunicării, solicită prin raportare la dispozițiile art. 401 alin. 1 lit. C cod procedură civilă să se admită excepția de tardivitate.
Pe fondul cauzei a arătat că prin contestația la executare Asociația de Proprietari nr. 3 PT. 6 Broșteni a solicitat instanței de judecată anularea formelor de executare emise în dosarul nr. 266/2008, motivat de faptul că debitul cuprins în titlul executoriu, sentința civilă nr. 1973/16.10.2006 a Tribunalului B., s-a stins prin cesiuni de creanțe, cedate regiei în perioada 2001-_.
Contestatoare invocă apărări de fond într-o contestație la executare pornită în temeiul hotărârii judecătorești definitive și irevocabile, sentința civilă nr. 1973/16.10.2006 a Tribunalului B., motive ce nu sunt admisibile pe calea contestației la executare, cu atât mai mult cu cât cesiunile invocate, s-au demarat în perioada 2001- februarie 2005, iar instanța de judecată s-a pronunțat luând în calcul și apărările contestatoarei, la 16.10.2006 prin Sentința civilă nr. 1973/16.10.2006 a Tribunalului B..
Apărările invocate de contestatoare au mai fost invocate și la instanța de fond când în urma efectuării unei expertize judiciare instanța de judecată, respingând apărările contestatoarei a pronunțat Sentința civilă nr. 1973/16.10.2006 a Tribunalului B..
Contestatoarea nu a probat și nici nu poate proba că începând cu 17.10.2006 a stins prin plată integrală debitul cuprins în Sentința civilă nr. 1973/16.10.2006 a Tribunalului B..
Atât prin pronunțarea Sentinței penale nr. 757/02.09.2010 a Judecătoriei B., se constată că în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize contabile care a stabilit Asociația de Proprietari nr. 3 PT. 6 avea de achitat următoarele datorii către RAM suma de_ lei.
Prin pv 7.01.2012, președintele asociației de proprietari și comitetul executiv al asociației din care făcea parte și d-na M. M., actuala președinte, au recunoscut că din 2005 aveau cunoștință de un debit restant către Regie în cuantum de 638.800, 40 lei, la data de 17.01.2012, reprezentanții asociației au recunoscut în fața RAM, că aveau o restanță în cuantum de_,40 lei, creață ce făcea obiectul dosarelor de executare nr. 1973/16.10.2006, nr. 3/2005, 47/2006 și 266/2008, ( sentințelor civile nr. 1973/16.10.2006, nr. 748/02.04.2002, și nr. 860/27.03.2003 ), iar prin operațiunea de compensare nr. 13/30.07.2012 din debitele celor trei dosare s-a compensat suma de 1099,70 lei.
Prin pronunțarea Sentinței civile nr. 1973/16.10.2006 a Tribunalului B. în dosarul nr. 675/2005, instanța de judecată a constatat următoarele, prin expertiza efectuată în cauză, reclamanta a dovedit în baza analizei documentelor și evidențelor contabile avute în vedere la efectuarea expertizei că pârâta datorează reclamantei suma de_ lei, cu titlu de debit restant și suma de_ lei cu titlu de penalități de întârziere.
Luând act de cererea pârâtei, instanța a solicitat expertului precizări suplimentare privind situația debitului acumulat de pârâtă raportat la fiecare . și la verificarea cuantumului penalităților calculate având în vedere faptul că așa cum rezultă din adresa reclamantei, în situația de față există și alte titluri executorii pronunțate de alte instanțe de judecată astfel că solicitarea corectă este de_,30 lei, cu titlu de penalități de întârziere calculate la debit.
Prin sentința civilă pronunțată Judecătoria B. a respins contestația la executare formulată de contestatoare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, prin Sentința civilă nr. 1973/16.10.2006 a Tribunalului B., contestatoarea Asociația de Proprietari nr. 3 PT. 6 Broșteni a fost obligată către intimata RAM B., la plata sumei de_,74 lei reprezentând contravaloare servicii prestate, a sumei de_,30 lei reprezentând penalități de întârziere, și a sumei de_,10 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
La data de 07.07.2008, la cererea RAM B. s-a început executarea silită a Asociației de P. nr. 3 PT. 6 Broșteni, în baza Sentinței civile nr. 1973/16.10.2006 a Tribunalului B., formându-se dosarul de executare nr. 266/2008 al B. C. L. C., în care s-au întocmit mai multe acte de executare, însă obiectul litigiului de față îl reprezintă somația din data de 21.08.2012,comunicată contestatoarei la data de 13.09.2012, prin care a fost somată debitoarea Asociația de Proprietari nr. 3 PT. 6 Broșteni să achite creditoarei suma de_,24 lei, reprezentând debit datorat conform titlului executoriu și suma de 3212,30 lei cheltuieli de executare.
Deși în cererea de chemare în judecată, contestatoarea arată că contestă somația din data de 21.08.2012,comunicată contestatoarei la data de 13.09.2012, însă, în realitatea în motivarea contestației nu invocă nici un motiv de nelegalitate al acestui act de executare, ci pretinde că debitul nu ar fi datorat, întrucât RAM ar fi preluat facturarea în mod individual a proprietarilor asociației de proprietari, invocând în acest sens un proces verbal din data de 19.01.2004. Prin acest proces verbal Asociația de Proprietari nr. 3 PT. 6 Broșteni recunoaște că are față de RAM B. un debit de_ lei vechi, ce rezultă dintr-un nr. de 22 de hotărâri judecătorești de la blocurile predate la RAM B., hotărâri pe care Asociația se angajează să le predea către RAM în vederea executării silite, și în urma perfectării cesiunilor de creanță i se va diminua din creanța urmărită, iar RAM B., va urmări în mod direct debitorii cedați,. Într-o primă etapă Asociația va preda facturarea și încasarea la RAM a unui nr. de 7 blocuri, și dacă într-o perioadă de trei luni nu se îmbunătățește situația, Ram B. va prelua facturarea și încasarea individuală a întregii asociații. Instanța constată că în acest proces verbal se vorbește despre cesiunea unor creanțe rezultate din hotărâri judecătorești, ale asociației către proprietari pe care Asociația le va cesiona către Ram, ci nu despre hotărâri pe care RAM le are împotriva Asociației de proprietari, și despre o eventuală facturare individuală de către RAM a proprietarilor din asociație, fără însă să se precizeze ceva concret, și fără însă să se facă referire expresă la debitul ce face obiectul executării silite din acest dosar, stabilit prin Sentința civilă nr. 1973/16.10.2006 a Tribunalului B.. Mai mult acest proces verbal din data de 19.01.2004, pe care îl invocă în apărare contestatoarea, este anterior pronunțării Sentinței civile nr. 1973/16.10.2006 a Tribunalului B. și trebuia avut în vedere la data pronunțării sentinței. Mai mult din considerentele sentinței rezultă că contestatoarea a invocat aceleași apărări, respectiv faptul că începând din anul 2001 mai mulți proprietari membrii ai asociației au încheiat personal contracte individuale cu RAM, însă pentru mulți dintre aceștia RAM a continuat să factureze facturi prin asociație, apărări ce au fost analizate de instanță la pronunțarea Sentinței civile nr. 1973/16.10.2006 a Tribunalului B.. În acest dosar s-a efectuat o expertiză contabilă, și s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat, debitul datorat de Asociația de Proprietari nr. 3 PT. 6 Broșteni către RAM B.. Contestatoare nu a depus la dosar nici un contract de cesiune de creanță încheiat între ea și RAM, ulterior pronunțării Sentinței civile nr. 1973/16.10.2006 a Tribunalului B., care să aibă ca obiect cesiunea creanței ce face obiectul acestei sentințe, ci a invocat doar procesul verbal din data de 19.01.2004, din care așa cum s-a arătat mai sus nu există nicio înțelegere concretă și nu se face referire la nicio creanță concretă. Mai mult debitul stabilit prin Sentința civilă nr. 1973/16.10.2006 a Tribunalului B., este aferent perioadei 31.03._05 și a fost stabilit cu autoritate de lucru judecat, iar la pronunțarea sentinței au fost avute în vedere și apărările Asociația de Proprietari nr. 3 PT. 6 Broșteni, care la fel ca și în cadrul contestației la executare, invoca facturarea individuală a proprietarilor de către RAM.
Instanța a constatat că aceste apărări țin de fondul litigiului pronunțat între părți și au fost analizate de către instanță atunci când a pronunțat Sentința civilă nr. 1973/16.10.2006 a Tribunalului B.. A reanaliza pe calea contestației la executare, temeinicia pretențiilor dintre părți, înseamnă a încălca autoritatea de lucru judecat a Sentinței civile nr. 1973/16.10.2006 a Tribunalului B.. Contestatoarea poate invoca pentru a demonstra stingerea creanței, doar plăți efectuate, ulterior pronunțării sentinței, sau cesiuni de creanță, a creanței ce rezultă în concret din Sentința civilă nr. 1973/16.10.2006 a Tribunalului B., încheiate ulterior pronunțării sentinței, aspecte ce nu au fost invocate de către contestatoare.
Cum obiectul executării silite îl reprezintă creanța ce rezultă dintru titlu executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească, contestatoarea poate invoca doar motive de nelegalitate a actelor de executare sau poate dovedi stingerea ulterioară a creanței, și nu poate invoca apărări de fond, care sunt admisibile doar în ipoteza în care titlul executoriu nu este emis de către o instanță judecătorească, astfel cum rezultă din art. 399 alin. 3 cod procedură civilă.
În ceea ce privește somația din data de 21.08.2012, comunicată contestatoarei la data de 13.09.2012, ce face obiectul contestației la executare, instanța a constatat că a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale.
Împotriva sentinței civile pronunțată de Judecătoria B. a declarat recurs contestatoarea Asociația de Proprietari Nr. 3 PT 6 Broșteni, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A arătat că instanța de fond a interpretat greșit cererea pe care a formulat-o, prin care a arătat că nu este debitoare către RAM B. cu suma prevăzută în somația de execuție, motivând contestația prin faptul predării debitului reclamat de RAM B. prin procesele verbale încheiate la predarea fiecărui . verbal din 19.04.2004. Instanța de fond a reținut ca autoritate de lucru judecat sentința civilă nr. 1973/16.10.2006, autoritate posterioară proceselor verbale de preluare a blocurilor de către R.A.M., deși debitele reținute în hotărârea din 2006 proveneau din anii 2001-2004.
A mai susținut că asociația nu are buget sau fonduri din alte surse pentru a plăti debitele restante de peste 10 ani. Debitele sunt imposibil de recuperat pentru că au o vechime mai mare de 3 ani și nu pot fi introduse pe listele de plată și nici nu există o evidență cu privire la aceste debite. Deși între anii 2001-2005 au fost efectuate controale, ocazie cu care s-au constatat nereguli, nu a fost luată nici o măsură împotriva fostului administrator care avea obligația să recupereze la timp debitele restante, dacă au existat. Mai mult, situația blocurilor din asociație s-a schimbat, în sensul că peste 25% din apartamente au alți proprietari iar peste 50% s-au debranșat de la căldură și au obținut adeverințe că nu au datorii, atât la RAM cât și de la asociație.
A mai menționat că pentru suma pretinsă de RAM B., pe rolul instanței, există dosarul nr. 7398 prin care Asociația încearcă să recupereze de la fostul administrator H. P. E. și de la C. V., fost salariat la RAM toată această sumă.
Intimata RAM B. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
Pe cale de excepție a invocat nulitatea recursului, potrivit disp. art. 3021 alin. 4 lit. c coroborat cu art. 306 Cod procedură civilă, cu precizarea că motivarea recursului se poate face fie prin cererea de declarare a căii de atac, fie după promovarea recursului, înlăuntrul termenului legal de recurs. Motivele de recurs, succint arătate de recurentă, nu pot fi încadrate într-unul din motivele strict și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă. Cererea de recurs fiind formală și sumară, recurenta nu a arătat concret aspectele de nelegalitate care o nemulțlumesc, astfel că instanța de recurs este în imposibilitate de a analiza justețea motivelor de recurs.
Cu privire la fondul cauzei, intimata a arătată că, în speță, contestatoarea a înțeles să formuleze contestație la executare împotriva unei hotărâri judecătorești, dezvoltând motive ce au fost avute în vedere de Tribunal, a invocat apărări într-o executare silită demarată în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Astfel, contestatoarea putea arăta numai motive de nelegalitate a actelor de executare silită sau putea face dovada achitării stingerii ulterioare a creanței, fără a invoca apărări de fond care au fost analizate de Tribunalul B. la pronunțarea sentinței civile 1973/16._. Mai mult, instanța de fond a reținut corect formele de executare demarate în dosarul de executare nr. 266/2008.
Tribunalul examinând recursul declarat, constată următoarele:
Referitor la excepția nulității recursului invocată de intimată, Tribunalul constată că este neîntemeiată urmând a fi respinsă pentru următoarele argumente.
E drept că recurenta a formulat recurs reiterând aceleași critici și argumente înserate în contestația la executare, privind executarea silită în dosarul de executare nr 226/2008, fără să invoce în concret motive de nelegalitate raportate la cazurile prevăzute de art 304 cod procedură civilă.
Însă, potrivit art 304 indice 1 cod pr. Civilă, recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel( cum e cazul în speță) nu este limitat la motivele de casare prevăzut de art 304, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele.
Prin urmare, prezenta cale de atac este guvernată de prevederile art 304 indice 1 cod procedură civilă, astfel că potrivit acestor dispoziții legale, recursul nu poate fi limitat la motivele prevăzut de art 304 cod pr. Civilă, instanța având posibilitatea dar și obligația de a a examina cauza sub toate aspectele.
Din această perspectivă recursul constituie o cale de atac cu caracter devolutiv, instanța de recurs judecând atât sub aspectul legislației cât și sub aspectul temeiniciei.
Cât privește pe fond, Tribunalul constată că soluția instanței de fond este corectă și legală.
Astfel, recurenta a formulat contestație la executare împotriva formelor de executare emise în dosarul de executare nr 266/2000 al B. C. C., contestând suma de 449.689, 54 lei ca debit datorat, motivând că în realitate nu există acest pretins debit, că a fost preluat de către RAM debitul datorat pentru perioada 2001-2005, aspect evidențiat în procesele verbale de preluare a blocurilor și în procesul verbal încheiat la data de 19.01.2004 și în aceste condiții recurenta nu mai are nici o obligație.
Tribunalul constată că titlul executoriu ce formează obiectul dosarului de executare este sentința civilă nr 1973/16.10.2006 pronunțată în dosarul nr 675/2005 a Tribunalului B., rămasă definitivă și irevocabilă, intrată în puterea lucrului judecat.
Pe calea contestației la executare se pot invoca neregularități privind nerespectarea formelor de executare privind înștiințarea debitului de a cere executare, perimarea executării, precum si orice motiv de nulitate a executării silite.
În cadrul acestei prevederi nu pot fi invocate apărări de fond, de natură a repune în discuție fondul pricinii, întrucât acestea trebuiau formulate cu prilejul soluționării cauzei.
Și aceasta întrucât contestația la executare este o cale de atac deschisă contra măsurilor de executare nelegale, astfel că cel care recurge la acest mijloc procedural nu poate invoca decât vicii și neregularități ale actelor de executare.
Dacă s-ar admite o soluție contrară ar însemna să se aducă atingere autorității de lucru judecat a hotărârii puse în executare, așa cum a reținut corect instanța de fond.
În raport de aceste considerente, Tribunalul constată că în mod judicios instanța d fond a reținut că în cadrul contestației la executare promovată de recurenta contestatoare, nu mai pot fi repuse în discuție aspectele de fond ce vizează întinderea debitului, perioada datorată, dar mai ales că acest debit nu e datorat, invocându-se aspecte anterioare pronunțării sentinței civile nr 1973/16.10.2006 și că de fapt au fost luate în discuție de instanța la judecarea acestei cauze.
Față de cele ce preced, în baza art 312 cod procedură civilă se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția nulității recursului invocată de intimata R. A. MUNICIPALĂ B..
Respinge ca neîntemeiat recursul declarat de reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 3 PT 6 BROȘTENI, cu sediu în mun. B., D., . B., împotriva sentinței civile nr_/16.11.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr_, în contradictoriu cu intimata R. A. MUNICIPALĂ B., cu sediul în mun. B., ., județul B..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 februarie 2013.
Președinte, A. E. D. | Judecător, G. S. | Judecător, A.-M. D. |
Grefier, D. P. |
RED. A.E.D
Dact. O.R./2 ex/11.03.2013
J.f. B., J.f. P. E.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1917/2013. Tribunalul BUZĂU | Contestaţie la executare. Decizia nr. 277/2013. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
