Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 15/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 15/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 19-04-2013 în dosarul nr. 3194/200/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 15
Ședința din camera de consiliu
de la 19 aprilie 2013
Completul constituit din:
Președinte: C.-F. P.
Judecător: A. E. D.
Judecător: M. N.
Grefier: V. P.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către creditoarea R. A. Municipală B., cu sediul în mun. B., . AB, județul B., împotriva încheierii din data de 20.02.2013, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu debitorul Asociația de proprietari PT 18 Obor, cu sediul în mun. B., . A, parter, și Biroul Executorului Judecătoresc C. L. C., cu sediul în mun. B., .. 176, ., ., județul B., având ca obiect încuviințare executare silită.
La apelul nominal făcut în camera de consiliu, a răspuns consilier juridic M. V., pentru recurenta creditoare R. A. Municipală B., în baza împuternicirii depusă la dosar, lipsă fiind intimatul debitor și Biroul Executorului Judecătoresc C. L. C..
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este motivat, comunicat, se află la primul termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Întrebată fiind, partea prezentă arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de depus în apărare și solicită acordarea cuvântului pe recurs, pentru dezbateri.
Instanța ia act de declarația părții prezente, prin reprezentant legal, potrivit cu care aceasta arată că nu mai are cereri prealabile de formulat sau probe de depus și constată încheiată cercetarea judecătorească, acordându-i cuvântul, pe recurs, pentru dezbateri.
Reprezentantul legal al recurentei pârâte, consilier juridic M. V., critică încheierea recurată pentru nelegalitate și netemeinicie și pune concluzii de admitere a recursului, astfel cum a fost formulat și motivat. Pe baza probelor administrate în cauză, să se dispună modificarea în tot a încheierii recurate, în sensul admiterii cererii de încuviințare a executării silite solicitate de Biroul Executorului Judecătoresc C. L. C., iar în subsidiar casarea încheierii și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se admite cererea astfel cum a fost formulată.
La întrebarea instanței, consilier juridic M. V., pentru recurenta creditoare R. A. Municipală B., apreciază că în cauză se aplică prevederile Noului Cod de procedură civilă.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B., sub nr._ din data de 13.02.2013, Biroul Executorului Judecătoresc C. L. C. a solicitat, în dosarul de executare nr. 135/2013, încuviințarea executării silite împotriva debitorului Asociația de Proprietari PT 18 Obor.
Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 3731 din Codul de procedură civilă.
Prin încheierea din 20.02.2013, judecătoria a respins cererea.
Pentru a dispune astfel, instanța de executare a reținut că sentința a cărei încuviințare s-a pretins a fost legalizată de către Judecătoria B., cu mențiunea că este definitivă și irevocabilă, fără a fi învestită cu formulă executorie.
Au fost menționate prevederile art. 220 alin. 1 și art. 221 din Legea nr. 71/2011, art. 219 pct. 20 – 27 prin care s-au modificat dispozițiile cuprinse în Cap. XIV din Cartea a VI-a a Codului de procedură civilă, respectiva modificare având consecințe juridice cu privire la caracterul de titlu executoriu al hotărârii judecătorești a cărei încuviințare s-a solicitat. În acest sens, având în vedere că, potrivit art. 3 alin. 2 și alin. 3 din Codul civil, sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere, prin aceasta înțelegându-se exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 71/2011 sunt scutite de formalitatea învestirii cu formulă executorie numai hotărârile date în primă instanță în procesele și cererile dintre profesioniști, evaluabile în bani și derivate din raporturi contractuale, conform art. 7201 alin. 1, art. 7208 și art. 7209 din Codul de procedură civilă.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs creditoarea R. A. Municipală B., la data de 19.03.2013, cererea fiind înregistrată pe rolul Tribunalului B., sub nr._ din data de 25.03.2013.
În motivare, recurenta a arătat că nu se putea dispune respingerea cererii, pentru că, în baza art. 3731 alin. 4 pct. 2 din Codul de procedură civilă, doar dacă titlul nu a fost învestit cu formulă executorie și dacă această cerință este necesară pentru pornirea executării silite. A invocat art. 7208 din Codul de procedură civilă, conform cărora hotărârile date în primă instanță potrivit prevederilor prezentului capitol sunt executorii, nefiind necesară învestirea lor cu formulă executorie, față de cele decise prin Decizia nr. XXXVIII/2007 de instanța supremă, în recursul în interesul legii, precum și că nu sunt incidente cauzei dispozițiile art. 3731 alin. 4 pct. 2 din Codul de procedură civilă, având în vedere că sentința, titlul executoriu, a avut ca obiect pretenții din derulare de activități profesionale, fiind înregistrată pe portalul Judecătoriei B. la „litigii cu profesioniști”, fiind irevocabilă și intră sub incidența hotărârilor care sunt executorii de drept și care pot fi puse în executare silită fără învestirea cu formulă executorie.
Recursul a fost legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru, de 5 lei, conform art. 11 alin. 1, rap. la art. 3 lit. o din Legea nr. 146/1997, și timbru judiciar de 0,15 lei, potrivit art. 4 alin. 1 din O.G. nr. 32/1995.
Examinând recursul declarat împotriva încheierii de respingere a cererii de încuviințare a executării silite, prin prisma motivelor invocate, precum și sub toate aspectele, conform art. 3041 din Codul de procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Obiectul cererii adresate instanței de executare de către Biroul Executorului Judecătoresc C. L. C., la cererea creditoarei R. A. Municipală B., a fost încuviințarea executării silite a sentinței civile nr._/10.10.2012, pronunțată de Judecătoria B., împotriva debitorului Asociația de Proprietari Obor.
Tribunalul observă că această hotărâre a stabilit obligația debitorului de a plăti creditoarei sumele de 898,56 lei, penalități, și 84,50 lei, cheltuieli de judecată. Această sentință este irevocabilă, astfel cum este făcută mențiunea pe fila 9 din dosarul judecătoriei.
La data de 10.10.2012, când această sentință a fost pronunțată, erau în vigoare prevederile cuprinse în Cap. XIV din Cartea a VI-a Codului de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. 219 pct. 20-27 din Legea nr. 71/2011.
Dispozițiile menționate au intrat în vigoare la data de 01.10.2011, când, potrivit art. 220 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, a intrat în vigoare Legea nr. 287/2009 privind Codul civil.
Conform art. 7201 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în forma modificată prin art. 219 pct. 21 din Legea nr. 71/2011, „în procesele și cererile dintre profesioniști evaluabile în bani și derivate din raporturi contractuale, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directă cu cealaltă parte”.
Față de aceste norme, după cum corect a interpretat instanța de fond dispozițiile, rezultă că, pentru a fi aplicabile unui litigiu normele speciale din Cap. XIV, inclusiv art. 7208 din Codul de procedură civilă, dispoziție pe care și-a întemeiat recursul creditoarea, este necesar să fie vorba despre procesele și cererile dintre profesioniști evaluabile în bani și derivate din raporturi contractuale.
Pentru a determina conținutul noțiunii de „profesioniști”, instanța menționează prevederile art. 3 alin. 2 și alin. 3 din Codul civil, potrivit cărora „sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere”, prin exploatarea unei întreprinderi înțelegându-se „exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ”, cât și dispozițiile art. 8 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, potrivit cărora „Noțiunea „profesionist” prevăzută la art. 3 din Codul civil include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale, astfel cum aceste noțiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil”.
Concluzia corectă la care a ajuns instanța de fond este că nu vor fi aplicabile prevederile art. 7208 și ale art. 7209 din Codul de procedură civilă, care exceptează hotărârile pronunțate în primă instanță de la formalitatea învestirii cu formulă executorie pentru a fi puse în executare silită, decât în situația în care suntem în prezența unui litigiu purtat între profesioniști în sensul dat de dispozițiile art. 3 din Codul civil. În prezenta cauză, numai una dintre părțile din dosarul în care s-a pronunțat sentința a cărei încuviințare a executării silite se cere este inclusă în categoria profesioniștilor, cealaltă parte fiind o asociație.
Nu pot fi reținute motivele legate de modalitatea de înregistrare a obiectului pricinii respective, întrucât o atare calificare nu poate determina aplicarea unei proceduri speciale și recunoașterea caracterului de titlu executoriu, norme care sunt analizate la momentul încuviințării executării silite.
În consecință, nefiind vorba despre o hotărâre pronunțată într-un litigiu între profesioniști, tribunalul apreciază că au fost respectate dispozițiile art. 3731 alin. 4 pct. 2 din Codul de procedură civilă, pentru respingerea cererii de încuviințare executare silită, pentru că hotărârea nu a fost învestită cu formulă executorie, formalitate necesară, în temeiul art. 374 alin. 1 din Codul de procedură civilă, pentru că hotărârea nu este executorie de drept
Tribunalul menționează și art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012, conform cărora „Dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai (...) executărilor silite începute după .”, iar, din analiza art. 622 alin. 2 și a art. 663 alin. 1 și 2 din Legea nr. 134/2010, reiese că executarea silită începe la data sesizării organului de executare, respectiv la data la care se depune cererea de executare silită la executorul judecătoresc. Prin urmare, dacă această dată este ziua de 15.02.2013 ori ulterioară acestei zile, se vor aplica regulile cuprinse în Noul Cod de procedură civilă, iar, dacă această dată este anterioară zilei menționate, se aplică regulile din vechiul Cod de procedură civilă, inclusiv în ceea ce privește soluționarea incidentelor ivite în cursul executării silite la care se referă art. 650 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă, de exemplu cererea de încuviințare a executării silite. Creditoarea a depus cererea de executare silită la 01.02.2013, astfel cum rezultă din mențiunea de la fila 5 din dosarul judecătoriei, înainte de data la care a intrat în vigoare Legea nr. 134/2010 (Noul Cod de procedură civilă), astfel că nu sunt aplicabile aceste dispoziții. Mai mult, prezentei cauze nu-i sunt aplicabile nici prevederile art. 5 din Legea nr. 76/2012, conform cărora „Dispozițiile Codului de procedură civilă privitoare la titlurile executorii se aplică și hotărârilor judecătorești sau altor înscrisuri pronunțate ori, după caz, întocmite înainte de . Codului de procedură civilă, care pot fi puse în executare chiar dacă nu au fost învestite cu formula executorie”, atâta vreme cât aceste dispoziții sunt aplicabile în măsura în care cererea de executare silită este formulată ulterior intrării în vigoare a noului cod.
Față de toate aceste considerente, în opinie majoritară, conform art. 312 alin. 1 din Codul de procedură civilă, tribunalul constată corectă aplicarea legii de către instanța de executare, la situația de fapt care a rezultat din probele administrate, astfel că recursul va fi respins ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Hotărârea este irevocabilă, potrivit art. 377 alin. 2 pct. 4 din Codul de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către creditoarea R. A. Municipală B., cu sediul în mun. B., . AB, județul B., împotriva încheierii din data de 20.02.2013, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu debitorul Asociația de Proprietari PT 18 Obor, cu sediul în mun. B., ., și Biroul Executorului Judecătoresc C. L. C., cu sediul în mun. B., .. 176, ., având ca obiect încuviințare executare silită.
Irevocabilă.
Dată în camera de consiliu.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.04.2013.
Președinte, C.-F. P. | Judecător, M. N. | |
Grefier, V. P. |
Red./tehn. M.N.
10.05.2013
2 ex.
Dosar instanța de fond:
Judecătoria B. –_
Judecător fond – M. M. R.
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub nr. 8214
Opinie separată
Admite recursul declarat de către creditoarea R. A. Municipală B., cu sediul în mun. B., . AB, județul B., împotriva încheierii din data de 20.02.2013, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu debitorul Asociația de Proprietari PT 18 Obor, cu sediul în mun. B., . A, parter, și Biroul Executorului Judecătoresc C. L. C., cu sediul în mun. B., .. 176, ., ., județul B., având ca obiect încuviințare executare silită.
Casează încheierea, cu trimitere spre rejudecare pentru a se pronunța pe cererea de încuviințare executare silită.
Consider că soluția de casare cu trimitere pentru a se pronunța pe cererea de încuviințare executare silită este corectă, argumentat de următoarele:
La data când s-a pronunțat încheierea recurată, erau intrate în vigoare dispozițiile Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Conform art.10 din Legea nr.76/2012, Capitolul I „dispoziții tranzitorii”, ori de câte ori printr-un act normativ se prevede învestirea cu formulă executorie a unei hotărâri judecătorești sau a altui înscris, acestea pot fi puse în executare de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, fără a fi necesară investirea cu formulă executorie.
Dispoziția mai sus citată se completează cu prevederile cuprinse la art.5 din aceiași lege, care stabilește că dispozițiile Codului de procedură civilă privitoare la titlurile executorii se aplică și hotărârilor judecătorești sau altor înscrisuri pronunțate ori, după caz, întocmite înainte de . Codului de procedură civilă, care pot fi puse în executare chiar dacă nu au fost investite cu formulă executorie.
Prin art. 10 din Legea nr. 76/2012, normă tranzitorie, se stabilește, așadar, că nu mai este necesară investirea cu formulă executorie, legiuitorul a renunțat la aceasta din rațiuni de celeritate a executării silite și evitarea cheltuielilor.
Respingerea cererii de încuviințare a executării silite ca o consecință a faptului că hotărârea nu a fost investită cu formulă executorie, ar determina inconveniente practice și ineficiente (creditorul trebuie să formuleze o nouă cerere de executare silită, ca și cum nu ar fi fost niciodată formulată, la care să atașeze aceiași hotărâre judecătorească care, de drept, nici nu mai trebuie investită cu formulă executorie.
Având în vedere că, instanța de fond a analizat cererea doar în raport de aplicabilitatea Legii nr. 71/2011, în baza art. 312 alin.3 Cod procedură civilă, va casa încheierea și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță pentru a se pronunța pe fondul cererii de încuviințare executare silită.
Judecător A. E. D.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 1851/2013. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Hotărâre din 30-01-2013,... → |
|---|
