Plângere contravenţională. Decizia nr. 1715/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1715/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 27-09-2013 în dosarul nr. 24459/200/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1715/2013
Ședința publică de la 27 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. A.
Judecător E. I.
Judecător M. I.
Grefier C. P.
Pe rol fiind soluționarea recursului contravențional declarat de petenta L. R. E. domiciliată în B. . jud.B., în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE B., cu sediul în buzău .-10 jud.B.,împotriva sentinței civile nr.4138/11.03.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ .
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 20.09.2013 și s-au consemnat în acea încheiere de ședință ce face parte integrantă din prezenta iar instanța în urma deliberărilor avute a pronunțat următoarea decizie
INSTANȚA
Asupra recursului declarat constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.4138/11.03.2013 Judecătoria B. a respins plângerea formulată de petenta L. R. E., cu domiciliul în mun. B., . jud. B., în contradictoriu cu intimatul I. Județean de Poliție B., cu sediul în B., .-10, jud. B., împotriva procesului verbal de contravenție . nr_ din 26.08.2012, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel instanța fondului a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție contestat, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 630 lei, contravaloarea a 9 puncte amendă și cu aplicarea sancțiunii complementare a reținerii permisului de conducere pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 raportat la art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 republicată. De asemenea i s-a aplicat sancțiunea avertismentului pentru nerespectarea art. 147 pct.1 din ROUG 195/2002.
S-a reținut în fapt că petenta a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe raza localității B., pe un sector de drum unde viteza maximă admisă este de 50 km/h fiind înregistrat cu aparatul radar ca având o viteză de 162 km/h si nu avea asupra sa permisul de conducere.
Conform art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța fondului a verificat legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Referitor la legalitatea procesului verbal instanța de fond a verificat îndeplinirea cerințelor legale în raport cu forma procesului verbal, precum și pe cele în raport cu fondul acestuia.
În primul rând, instanța, din oficiu verificând forma procesului verbal de contravenție, a reținut că agentul constatator este competent în raport cu art. 15 alin. 2 din OUG 2/2001 și art. 2 din OUG 195/2002. De asemenea, instanța a constatat că procesul vebal constestat cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 și 17 din OG 2/2001.
În al doilea rând, referitor la condițiile de fond, acestea se subsumează corectei încadrări juridice a faptei și a legalității sancțiunii.
Potrivit art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 raportat la art. 102 alin. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul a faptei de a depăși cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Potrivit art. 49 din OUG 195/2002 limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h. Pe anumite sectoare de drum din interiorul localităților, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoriile A și B, și limite de viteză superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul poliției rutiere.
Potrivit art. 98 alin. 4 lit.d din OUG 195/2002 republicată, clasa a IV a de sancțiuni este reprezentată de posibilitatea aplicării de la nouă până la 20 puncte de amendă, fiecare punct reprezentând 10% din nivelul venitului minim pe economia națională.
Obligația de a respecta viteza legală este cuprinsă și în regulamentul de aplicare al OUG 195/2002, aprobat prin HG 1391/2006, care, la art. 121 prevede: conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
Potrivit art.147 pct. 1 din ROUG 195/2002 conducătorul de autovehicul sau de tramvai este obligat să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și, după caz, atestatul profesional, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare. Pentru aceasta faptă s-a aplicat sancțiunea avertismentului.
De asemenea, la dosar există copie după buletinul de verificare metrologică nr._ din 26.08.2011 din care rezultă că aparatul radar era omologat și verificat metrologic.
Față de aceste aspecte, instanța de fond a reținut că fapta, astfel cum a fost descrisă în procesul verbal atacat, a întrunit elementele constitutive ale contravenției prevăzute de textele legale citate, atât sub aspect subiectiv, cat și sub aspect obiectiv, sancțiunea fiind legal aplicată, existând și mențiunea posibilității achitării a jumătate din minimul special al amenzii în 48 de ore de la comunicare.
Față de cele expuse, instanța a constatat că procesul verbal a fost legal întocmit.
Sub aspectul temeiniciei, instanța de fond a reținut următoarele:
În cauza de față întreg ansamblul mijloacelor de probă administrate vine să susțină mențiunile din cuprinsul procesului verbal atacat.
Astfel, din buletinul de verificare metrologică nr._ din 26.08.2011, rezultă că aparatul radar era omologat și verificat metrologic, funcționând în mod corect. Examinând planșa foto se constată că, la data de 26.08.2012, la ora 15.55’47”, autoturismul condus de petent a fost depistat circulând cu viteza de 162 km/h.
Imaginea foto îndeplinește cerințele art. 3.5.1. din Norma de metrologie legală NML 021-05/ 2005, așa cum a fost aceasta modificată și completată prin modificările Ordinului nr. 301/2005, publicate in Monitorul Oficial, Partea I nr. 546 din 06.08.2009, evidențiindu-se în cuprinsul ei data și ora măsurătorii, valoarea vitezei și imaginea autovehiculului al cărui număr de înmatriculare este vizibil.
Cu privire la cea de a doua fapta, instanta a retinut ca aceasta a fost constata in mod direct de agentul constatator, iar petenta nu a contestat in nici un moment faptul ca nu avea asupra sa permisul de conducere, motiv pentru care retinut-o ca fiind temeinică.
Față de împrejurarea că materialul probatoriu administrat în cauză coroborat cu mențiunile din procesul verbal atacat, instanța fondului a dat curs constatărilor personale ale agentului constatator și le-a reținut ca fiind reale.
Pentru aceste considerente, instanța fondului a conchis că procesul verbal întocmit în cauză este temeinic.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța fondului a apreciat drept justificat cuantumul amenzii aplicate.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța a constatat că nivelul amenzii corespunde pericolului social al faptei și conduitei petentei. De asemenea, având în vedere că viteza cu care circula petenta era una extrem de mare, având în vedere natura drumului pe care-l parcurgea petenta și că acestă faptă a fost săvârșită pe raza unei localități, instanța fondului a considerat că fapta acestuia denotă o atitudine de indiferență față de dispozițiile legale care sunt menite a proteja atât pe cel care conduce un autoturism cât și pe ceilalți participanți la trafic. Astfel, instanța fondului a considerat că urmarea produsă de fapta petentei este producerea unui extrem de ridicat grad de pericol social atât pentru pietoni, alți șoferi cât și pentru petent însuși, pericol social ce justifică cuantumul amenzii aplicate. De altfel, instanța a considerat că fapta de a circula cu o viteză atât de mare față de cea legală nu poate fi consecința unei neatenții sau culpe ușoare a petentei, ci doar consecința unei lipse de interes vădite a acesteia față de dispozițiile legale și față de siguranța traficului.
Sancțiunea complementară intervine de drept odată cu săvârșirea faptei de către petent, astfel încât orice discuție referitoare la oportunitatea luării sale este exclusă.
Față de cele expuse anterior, instanța fondului a considerat că dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiunii contravenționale, aceasta fiind una proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petentă motiv pentru care a respins plângerea formulată, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petenta L. R. E. apreciind-o nelegală și netemeinică solicitând admiterea recursului modificarea sentinței pronunțată de instanța fondului în sensul admiterii plângerii,anulării procesului verbal de contravenție si a măsurilor dispuse prin acesta.
În motivarea recursului petenta susține că nu a circulat cu viteza consemnată de către agentul constatator în procesul verbal de contravenție,în cauză sunt incidente dispozițiile artr.6 CEDO existând prezumția nevinovăției „ astfel cel sancționat nu trebuie să facă dovada nevinovăției sale ci această sarcină aparține autorității din care face parte agentul constatator,orice dubiu profitând celui acuzat de săvârșirea contravenției”.Mai mult decât atât instanța fondului nu a reținut că buletinul de verificare metrologică are valabilitatea de un an si a expirat chiar în ziua când petenta a fost sancționată contravențional .Cît privește persoana agentului constatator cel care a constatat fapta este un agent constatator per nume de P. A. iar la dosarul cauzei a fost depus un atestat operator pe numele unui agent C. M..
Prin cererea de completare a motivelor de recurs recurenta a invocat prevederile Ordinului nr.301/2005,pct.3.5.1. potrivit căruia înregistrarea folosită ca probă de către intimată trebuie să cuprindă imaginea autovehiculului din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia,ori din planșa foto depusă la dosar fila 16 numărul de înmatriculare nu este pus în clar în evidență.Consideră că unica probă administrată în cauză respectiv planșa foto nu îndeplinește cerințele legale pentru a putea fi luată în considerare la stabilirea corectă a situației dedusă judecății.
Legal citată intimata nu a depus întâmpinare.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, pe baza actelor dosarului și a dispozițiilor legale aplicabile, precum si sub toate aspectelor de fapt si de drept potrivit art.3041 cod pr.civilă Tribunalul constată că recursul este fondat, urmând a-l admite, va schimba în tot sentința atacată iar pe fond va admite plângerea contravențională,anulând procesul verbal de contravenție .
Instanța de fond a pronunțat o sentință nelegală și netemeinică, din analiza materialului probator administrat în cauză reeșiind o altă situație de fapt decît cea reținută de către instanță.
Tribunalul constată că prin procesul-verbal . nr._, încheiat la data de 26.08.2012, orele 15.57, de către un angajat al intimatei IPJ B., petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 630 lei și măsura complementară a reținerii permisului de conducere, pentru săvârțirea contravențiilor prevăzute de art. pentru săvârțirea contravențiilor sancționată de art. 103 alin.3 lit.e, din Ordonanța de Urgență Nr. 195/2002, este temeinic și a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Cu privire la temeinicia procesului verbal Tribunalul constată că din probele administrate, respectiv planșa foto (fila 16 dosar fond) nu se observă clar numărul de înmatricularea al autovehiculului, astfel că există un dubiu serios în ceea ce privește fapta și autorul acesteia, în această situație sarcina probei revine organului constatator, iar de o eventuală situație îndoielnică profită acuzatul.
Tribunalul apreciază că prezentul litigiu trebuie să prezinte garanțiile procesuale recunoscute și garantate de Art. 6 din convenția Europeană a Drepturilor Omului (care fac parte din dreptul intern în baza în baza art. 11 din Constituția României și are prioritate în temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentală).
Asta deoarece, deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost dezincriminate, în lumina jurisprudenței CEDO . (cauzele Engel contra Olandei, Lutz contra Germaniei, Lauko contra Slovaciei și Kaubec contra Slovaciei), acestea intră în sfera „acuzațiilor în materie penală”, la care se referă primul paragraf al art. 6 CEDO. La această încadrare conduc două argumente 1. Norma juridică ce sancționează astfel de fapte are un caracter general, (OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice se adresează tuturor cetățenilor), 2. amenda, (sancțiunea contravențională aplicată) urmărește un scop preventiv și represiv.
Curtea europeană a drepturilor omului a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c.Slovaciei, Ziliberg c. Moldovei, c Maszini c. României, hotărârea 21.09.2006) că aceaste criterii (care nu sunt alternative, iar cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are în sensul art. 6 din convenție caracter penal.
Tribunalul apreciază, de asemenea că gravitatea pedepsei aplicate petentei ( 630lei și reținerea permisului de conducere pentru o perioadă de 90 de zile) oferă contravenției caracter penal ( în accepțiunea Curții europene a drepturilor omului – Cauza Ozturc c. Germaniei).
Pe cale de consecință petentei îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală printre care și prezumția de nevinovăție.
Față de cele menționate mai sus, Tribunalul reiterează că textul Convenției Europene a Drepturilor Omului ( la fel și Jurisprudența Curții) fac parte din dreptul intern al ROMÂNIEI încă din anul 1994, iar, raportat la dispozițiile art. 20 alin. 2 din Constituție, dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale au prioritate, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne, conțin dispoziții mai favorabile.
Tribunalul apreciază că Procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nu face prin el însuși dovada existenței faptei, a autorului acestuia și a vinovăției, acest process-verbal fiind doar actul prin care o persoană este acuzată de săvârșirea contravenției.
Beneficiind de prezumția de nevinovăție contravenientul nu este obligat să-și dovedească nevinovăția, sarcina probei revenind organului constatator, orice îndoială profitând persoanei acuzată de săvârșirea contravenției ( in dubio pro reo).
În lipsa unei probe care să dovedească că petenta se face vinovată de contravenția reținută în sarcina sa, Tribunalul apreciază că nu sunt indicii că petenta aa comis contravenția pentru care a fost sancționată.
Față de cele reținute mai sus urmează ca Tribunalul în baza art.312 cod pr.civilă să admită recursul să modifice sentința atacată iar pe fond să admită plângerea contravențională și să anuleze procesul verbal de contravenție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul recursului contravențional declarat de petenta L. R. E. domiciliată în B. . jud.B., în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE B., cu sediul în buzău .-10 jud.B.,împotriva sentinței civile nr.4138/11.03.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ .
Modifica sentința atacata și pe fond admite plângerea si anuleaza procesul verbal de contraventie contestat
Definitiva
Pronunțată în ședința publică de la 27 Septembrie 2013
Președinte, G. A. | Judecător, E. I. | Judecător, M. I. |
Grefier, C. P. |
Red EIJudecătoria B.
Tehnodact PCDosar f._
2ex/21.10.2013jud.f. M.R.M.
| ← Succesiune. Decizia nr. 413/2013. Tribunalul BUZĂU | Plângere contravenţională. Hotărâre din 22-04-2013,... → |
|---|
