Plângere contravenţională. Decizia nr. 139/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 139/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 28-01-2013 în dosarul nr. 16673/200/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 139/2013
Ședința publică de la 28 ianuarie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător M. Ș.
Judecător E. P.
Grefier D. P.
Pe rol judecarea cererii de recurs formulată de petentul I. A. A., cu domiciliul în B., ., ., ., împotriva sentinței civile nr._/14.096.2012, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE B., cu sediul în mun. B., .-10, jud. B., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele: cauza este la primul termen de judecată – stadiul procesual recurs, recurs motivat, necomunicat, prin Serviciul registratură, la data de 28.01.2013, recurentul a depus cerere prin care solicită ca instanța să aibă în vedere motivele invocate în plângere, procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Instanța, față de solicitarea recurentului, reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului contravențional de față:
Cu adresa nr. 543/26.A/26.07.2011 Judecătoria B. a înaintat Judecătoriei B., spre competenta soluționare, plângerea contravențională formulată de petentul I. A. A., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la 11.07.2011 de intimatul I. DE POLITIE JUDETEAN BUZAU, prin care a solicitat admiterea acțiunii și anularea procesului verbal de contravenție.
In motivarea în fapt a plângerii, petentul a învederat instanței că în procesul verbal de contravenție ce i-a fost întocmit de I.P.J.B. se susține că ar fi circulat cu autoturismul Hyundai cu nr. de înmatriculare_ în localitatea B., cu viteza de 92 km/h, fiind detectat în acest sens de aparatul radar. Susține că nu a circulat cu acea viteză și consideră că doar nepriceperea agentului constatator în setarea aparatului radar, precum și intervenția acestuia în dispozitivul de aranjare a aparatului radar ar fi putut să dea asemenea erori.
În aceste condiții, solicită să se constate că înregistrările făcute nu pot constitui probă în prezenta cauză, deoarece încalcă dispozițiile NML 021-05, art. 4.4. al. 3, precum și dispozițiile art. 154 al. 2 din R.OUG 195/2002.
Petentul și-a întemeiat plângerea pe disp. art. 31 din OG 2/2001.
În sprijinul plângerii formulate, petentul a depus la dosar copia procesului de contravenție contestat și dovada comunicării acestuia.
În termen legal intimatul I.P.J. B. a formulat întâmpinare în condițiile art. 114 – 115 Cod pr.civ., prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, susținând că la data de 11.07.2011, petentul a fost sancționat contravențional pentru nerespectarea prevederilor art. 121 al. l din R.OUG nr. l95/2002 R, pentru depășirea limitei maxime de viteză admisă în localitate, respectiv pe raza municipiului B.. Se arată că la data respectivă, în jurul orei 17,00, petentul în timp ce conducea autoturismul marca Hyundai cu nr. de înmatriculare_ pe . B., a fost înregistrat de aparatul radar . 388 montat pe autospeciala politiei, cu nr. de înmatriculare_, în regim staționar, circulând cu viteza de 92 km/h în localitate, limita maxima admisa pe sectorul respectiv de drum fiind de 50 km/h, abaterea fiind înregistrată pe bază de film color, fotografia cuprinzând toate prevederile obligatorii cerute de art. 3.5.1. din Norma de Metrologie Legală 021-05/23.11.2005.
În dovedirea susținerilor sale, intimatul a depus la dosar înscrisuri, respectiv: copia buletinului de verificare metrologică nr._/16.03.2011, atestatul nr._/31.03.2010 al operatorului radar ag. P. B., CD-ul privind înregistrarea abaterii, raportul agentului constatator și cazierul auto al petentului.
Urmare a materialului probator administrat, prin sentința civilă nr._ pronunțată de Judecătoria B. în ședința publică din 14.09.2012, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petent.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la 11.07.2011 de către I.P.J.B., petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 603 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 121 al. 1 din ROUG nr. l95/2002 R, reținându-se în sarcina sa depășirea limitei maxime de viteza admisa în localitate.
S-a mai reținut că la data de 11.07.2011- ora 17, petentul, în timp ce conducea autoturismul marca Hyundai cu nr. de înmatriculare_ pe . B., a fost înregistrat de aparatul radar cu viteza de 92 km/h, ocazie cu care a semnat procesul verbal de contravenție fără obiecțiuni.
Sub aspectul legalității s-a constatat că acesta cuprinde mențiunile prevăzute de art. l6 – l7 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care în lipsă ar putea atrage nulitatea absolută.
Raportat la temeinicia procesului verbal de contravenție, a reținut instanța de fond că intimatul a depus drept dovadă buletinul de verificare metrologică nr._/16.03.2011, atestatul nr._/31.03.2010 al operatorului radar ag. P. B., CD-ul privind înregistrarea abaterii, raportul agentului constatator și cazierul auto.
Din documentele atașate a rezultat că aparatul radar tip Autovision a fost instalat pe autospeciala poliției cu nr. de înmatriculare_, în regim staționar, fiind deservit de agentul pr. P. B., care a acționat pentru disciplinarea conducătorilor auto care încalcă regimul legal de viteză.
Raportat la înregistrarea video depusă la dosar de către I.P.J. B., instanța a constatat ca aceasta îndeplinește toate cerințele N.M.L. 021-05 pentru a putea fi folosită drept probă în dosar, punând în evidenta nr. de înmatriculare al autoturismului cât și faptul că petentul a circulat în localitate.
În ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de fond, prin art. 121 al. 1 din HG nr. 1391/2006, pentru aprobarea ROUG nr. l95/2002, s-a reținut că legiuitorul a prevăzut obligația conducătorilor de vehicule de a respecta viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, potrivit art. 49 al. 1 din OUG nr. 195/2002, limita maxima în localitate fiind de 50 km/h.
Sub aspectul individualizării sancțiunii contravenționale ce a fost aplicată petentului, instanța fondului a constatat că agentul constatator a respectat criteriile de individualizare prevăzute de lege, aplicând petentului o sancțiune contravențională proporțională cu gradul de pericol social al contravenției săvârșite.
In urma coroborării materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a constatat că intimatul I.P.J. B. - prin înscrisurile depuse la dosar a făcut dovada temeiniciei și legalității procesului verbal de contravenție, în timp ce petentul nu a adus nici o dovadă contrară care să înlăture cele consemnate în procesul verbal, simpla afirmație că nu ar fi circulat cu o asemenea viteză în localitate nefiind suficientă pentru a combate cele probate de intimat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul I. A. A., menționând că motivele de recurs vor fi comunicate ulterior, recursul fiind întemeiat pe dispoz.art.299, art.302/1 și art.303 C.pr.civ.
Prin cererea înregistrată prin serviciul registratură la data de 28.01.2013 recurentul a solicitat instanței de control judiciar să aibă în vedere motivele plângerii contravenționale depuse la instanța de fond.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de nelegalitate invocate prin plângerea formulată, precum și din oficiu, conform art.304/1 C.pr.civ., tribunalul constată că este temeinică și legală pentru următoarele considerente:
Recurentul-petent a fost sancționat prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 11.07.2011 de Inspectoratul de Poliție Județean B., cu amendă în cuantum de 603 lei și i-au fost aplicate 6 puncte de penalizare, reținându-se în sarcina acestuia că în data de 11.07.2011, ora 17, petentul, în timp ce conducea autoturismul marca Hyundai cu nr. de înmatriculare_ pe Șoseaua Brăilei din mun.B. a fost înregistrat de aparatul radar . 388, montat pe autospeciala_ cu viteza de 92 km/h deși limita de viteză admisă pe sectorul respectiv de drum era de 50 km/h.
Așa cum corect a reținut instanța de fond, prin documentele depuse de către intimat, respectiv: dovada buletinului de verificare metrologică nr._/16.03.2011, atestatul nr._/31.03.2010 al operatorului radar – ag.P. B., CD-ul privind înregistrarea abaterii și raportul agentului constatator a făcut dovada temeiniciei procesului verbal de contravenție încheiat.
Tribunalul apreciază că necesare si suficiente pentru dovedirea abaterii săvârșită de petent sunt planșa foto (CD) si buletinul de verificare metrologica, așa cum rezultă din interpretarea dispoz.art.109 al.2 din OUG 195/2002, documente pe care intimata le-a depus la dosarul cauzei împreună cu întâmpinarea, această afirmație fiind susținută si de spiritul motivării Deciziei nr.150/21.02.2008 a Curții Constituționale, care reține că a solicita și alte documente decât planșa foto (CD) si buletinul de verificare metrologica, este de fapt o completare a textului de lege.
Din vizionarea CD-ului depus la dosar, așa cum corect a reținut și instanța de fond, tribunalul constată că petentul a comis contravenția reținută în sarcina sa prin procesul verbal de contravenție.
Orice litigiu trebuie să ofere garanțiile procesuale recunoscute si garantate de art.6 din CEDO, care face parte integrantă din dreptul intern potrivit art.11 din Constituție și are prioritate în temeiul art.20 al.2 din legea fundamentala.
In acest sens, sarcina administrării probei revine agentului constatator, iar orice îndoială profită persoanei acuzate de săvârșirea contravenției. De observat este faptul că alături de procesul verbal de contravenție care nu poate face dovada prin el însuși a existentei faptei, instanța de fond a avut în vedere CD-ul și buletinul de verificare metrologică.
Nu în ultimul rând tribunalul reține că din cazierul contravențional al petentului, aflat la filele 14-15 dosar fond, rezultă că acesta nu este la prima abatere, fiind sancționat în repetate rânduri pentru aceleași fapte.
Cum din coroborarea acestor probe nu s-a creat nici o îndoială asupra veridicității constatării, tribunalul constată că intimata a dovedit temeinicia procesului verbal de contravenție, fiind răsturnată prezumția de nevinovăție de care beneficiază petentul, legea trebuind să fie respectată de toți cetățenii, iar faptele trebuie constatate și sancționate cu respectarea drepturilor si libertăților persoanei care beneficiază de garanții potrivit art.1 al.3 din legea fundamentala.
Cum petentul nu a putut infirma situația de fapt reținută în procesul verbal de contravenție și nici existența vreunui motiv din cele prev. de art. 304 cod proc. civ. tribunalul constată că recursul de față este nefondat și pe cale de consecință, având în vedere că nu sunt incidente nici dispoz.art.304/1 C.pr.civ. îl va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de petentul I. A. A., cu domiciliul în B., ., ., ., împotriva sentinței civile nr._/14.096.2012, pronunțată de Judecătoria B., în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE B., cu sediul în mun. B., .-10, jud. B., având ca obiect plângere contravențională.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 ianuarie 2013.
Președinte, A. M. | Judecător, M. Ș. | Judecător, E. P. |
Grefier, D. P. |
Red.MȘ
Th.red.CC/2 ex.
4.02.2013
Dosar fond nr._ Judecătoria B.
Judecător fond L. F.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4736/2013.... | Plângere contravenţională. Hotărâre din 20-03-2013,... → |
|---|
