Plângere contravenţională. Decizia nr. 805/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 805/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 24-04-2013 în dosarul nr. 23354/200/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 805/2013
Ședința publică de la 24 aprilie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. E. D.
Judecător G. S.
Judecător A.-M. D.
Grefier D. P.
Pe rol judecarea recursului declarat de petentul G. I., domiciliat în București, sector 1, .. 3, . civile nr. 1414/28.01.2013, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN BUZAU, cu sediul în B., .-10, județul B., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimat consilier juridic C. M., lipsă fiind recurentul G. I..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că este primul termen de judecată – stadiul procesual recurs, recurs motivat și comunicat, procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Reprezentantul intimatului depune delegație și apreciază cauza în stare de judecată.
Nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat, probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul cu privire la motivele de recurs.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului, menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală, susținând că pin probatoriul administrat a demonstrat că autovehiculul a fost înregistrat cu viteza de 69 Km/h, aparatul radar a fost folosit în regim staționar, față de susținerile recurentului, a depus la dosar certificat de cazier din care rezultă abaterile recurentului de la regimul rutier și din care rezultă că acesta a avut mai multe abateri de-a lungul timpului.
Instanța reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ petentul G. I. a contestat procesul verbal . nr._/25.09.2011 în contradictoriu cu intimatul I.P.J. B., solicitând anularea acestuia.
În motivare, petentul a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, a invocat nulitățile rezultate din nerespectarea art. 16 al 1 din OG 2/2001, au fost aplicate în mod greșit normele legale în materie, exista pe drumul European două căruțe care blocau carosabilul pe un sens, fapta a fost săvârșită în afara localității.
Plângerea nu a fost motivată în drept
Intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea plângerii și menținerea procesului verbal atacat ca fiind legal și temeinic întocmit, abaterea fiind înregistrată și filmată, aparatul radar a fost instalat pe autoturismul cu numărul MAI_, verificat metrologic.
Instanța în baza art. 137 alin 2 C.p.civ a unit cu fondul excepția nulității procesului verbal invocată de petent
În cauză instanța a administrat la solicitarea părților proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 1414/28.01.2013 Judecătoria B. a respins excepția nulității procesului verbal invocată de petent și a respins plângerea contravențională.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că la data de 25.09.2011 a fost întocmit de către un agent constatator procesul verbal de contravenție . nr._ prin care petentul a fost sancționat cu 2 puncte amendă în cuantum de 134 lei și cu 2 puncte penalizare, pentru încălcarea prevederilor art. 121 al.1 din ROUG 195/2002, întrucât la data respectivă orele 12,09 în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe DN 2E85 în localitatea Costești a fost înregistrat de aparatul radar_ montat pe autospeciala poliției nr. MAI_, cu viteza de 69 km/oră
Instanța în raport de dispozițiile art.34 din OG 2/2001, a constatat că plângerea a fost depusă în termenul legal de 15 zile de la comunicare, așa cum prevăd dispozițiile art.31 din actul normativ anterior precizat.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. .34 din OG nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii trebuie să verifice legalitatea, temeinicia procesului verbal de contravenție și să hotărască asupra sancțiunii.
Potrivit art. 137 al.1 C.p.c. instanța s-a pronunțat asupra excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond care fac de prisos în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii.
Examinând excepția nulității procesului verbal invocată de petent instanța a respins-o întrucat analizând actul în ceea ce privește legalitatea, apreciind că acesta a fost legal întocmit cu respectarea condițiilor de forma prevăzute de art. 17 și 16 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității.
Agentul constatator a inserat în procesul verbal toate împrejurările în urma cărora a fost aplicată sancțiunea contravențională, toate aspectele ce pot duce la o corecta individualizare a contravenției fiind vizibil și lizibil înscrise împrejurările comiterii contravenției respectiv prin indicarea localității și străzii, prin neindicarea instanței la care putea formula plângerea a sediului acesteia petentului nu i-a fost produsa nici vătămare, aceasta putând invoca toate apararile prin plângerea formulata către instanța, care pentru eventualitatea situației în care nu ar fi fost cea competentă teritorial să soluționeze plângerea dedusă judecății din oficiu ar fi verificat competența soluționării cauzei și at fi declinat soluționarea cauzei în favoarea instanței competent teritorial. Din modul în care a fost întocmit procesul verbal, instanța a înlăturat și susținerile petentului potrivit cărora nu ar fi fost înscrisă instituția din care face parte agentul constatator.
Printr-o eventuală înscriere eronată a textului sancționator petentului nu i-a fost cauzată nici o vătămare în contextul în care pe de o parte fapta este descrisă complet iar sancțiunile aplicate se circumscriu limitelor legale pentru fapta săvârșită.
Cu privire la temeinicia actului, potrivit prevederilor art. 108 al 1 lit. a pct. 4 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată se sancționează cu 2 puncte penalizare depășirea cu 10-20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv, „ iar conform dispozițiilor art. 49 din același act normativ „ limita maximă de viteză în localitate este de 50 km/h „ . Clasa I de sancțiuni îi sunt aplicabile 2-3 puncte amendă potrivit art. 98 al 4 din OUG 195/2002.
De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 121 din H.G. nr. 1391/2006 „ conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circula și pentru categoria din care face parte vehiculul condus precum și pe cea impusă prin mijloace de semnalizare„ .
Potrivit art. 109 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, „ Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier „ iar conform art. 179 alin. 2 lit. a și b din H.G. nr. 1391/2006 „ polițistul rutier, care acționează în cadrul echipajului mixt, are, ca principale atribuții: a) să oprească vehiculele pentru control și să verifice documentele pe care conducătorii acestora trebuie să le aibă asupra lor; b) să constate și să aplice sancțiuni în cazul contravențiilor aflate în competența sa „ .
În cauză, s-a reținut că agentul constatator care a întocmit procesul-verbal contestat avea calitatea de polițist rutier, avand așadar competența de a întocmi procesul-verbal contestat și de a aplica sancțiunea contravențională a amenzii.
Instanța a mai reținut din coroborarea motivării în fapt a întâmpinării cu scanarea înregistrată pe CD depus dosar că operatorul radar, N. C. ( posesor al atestatului nr._/15.09.2008) a constatat abaterea săvârșită de petent, a întocmit actul contestat, este angajatul intimatei
Cinemometrul se afla, la data respectivă, în termenul de valabilitate, potrivit buletinului de verificare metrologică_/22.08.2011 scanat pe CDul depus la dosar, ca era utilizat de un operator radar atestat si ca era montat pe autoturismul cu numărul de înmatriculare MAI_ . Coroborând datele înscrise in procesul-verbal si CD-ul depus de către intimat, a rezultat că petentul a depășit viteza legală în localitate.
Având în vedere pericolul social al faptei săvârșite ( art.5 al.5 din OG nr. 2/2001 ) precum si dispozițiile art.21 al.3 din OG nr. 2/2001, cazierul contravențional al contravenientului depus la dosar, instanța a apreciat că sancțiunile aplicate petentului au fost bine individualizate și nu s-a impus înlocuirea sancțiunilor aplicate cu avertisment și anularea sancțiunii complementare a celor două puncte penalizare, petentul deși avea la data respectivă permis de conducere obținut de doar 14 luni nu se afla la prima abatere de a circula cu viteză crescută și nici nu a recunoscut săvârșirea contravenției astfel încât să se poată crea convingerea că nu va mai repeta pe viitor o astfel de conduită contravențională ce nu are un grad de pericol redus.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că hotărârea recurată cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
Instanța fondului a reținut ca nu poate aprecia o înlocuire a amenzii cu avertisment,
întrucât petentul ar deține permis de conducere doar de 14 luni și că ar avea cazier judiciar în sensul că mai fost sancționat pentru încălcarea regulilor de circulație.
Ambele enunțuri nu sunt reale ci au survenit ca urmare a unor falsuri furnizate instanței de către organele de poliție, deoarece deține permis de conducere de 12 ani și nu a fost niciodată sancționat pentru abateri de la regulile de circulație rutieră.
Arată că hotărârea pronunțata a fost dată cu aplicarea greșita a legii, întrucât contestația ce face obiectul dosarului privea, în principal, anularea sau înlocuirea sancțiunii amenzii, iar, în subsidiar, anularea punctelor de penalizare.
Prin sentința recurată s-a încălcat principiul de drept care stabilește că accesoriul urmează soarta principalului. Astfel, intimata a transmis imediat procesul verbal de contravenție la Administrația Finanțelor Publice de care aparține făptuitorul, deși cauza se afla în judecată, iar aceasta a procedat la executarea silită a petentului pentru cuantumul amenzii (la data de 18.12.2012 cu ocazia achitării taxelor locale).
În schimb, punctele de penalizare nu au fost anulate în termenul prevăzut de legislația rutieră, intimata invocând faptul ca penalizarea cu puncte se aplică după soluționarea definitive a contestației.
Instanța fondului, deși a avut aceste informații la data pronunțării, a lăsat nerezolvată problema termenului în care se anulează punctele de penalizare, în condițiile în care sancțiunea principal a amenzii fusese deja executată (fără posibilitatea restituirii).
A solicitat admiterea recursului, casarea parțială a hotărârii și modificarea acesteia în sensul înlocuirii sancțiunii cu amendă și puncte de penalizare, cu sancțiunea avertisment.
Tribunalul verificând sentința reculată în raport de motivele de recurs invocate precum și sub toate aspectele conform art. 304/1 Cod pr. civilă, constată că recursul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
S-au invocat de către recurent motivele prevăzute de art. 304 pct.7,9 Cod pr. civilă ce prevăd că se poate solicita modificarea unei hotărâri pentru motive de nelegalitate respectiv, când hotărârea cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii și hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
În susținerea primului motiv a invocat faptul că instanța a apreciat că nu se poate înlocui amenda cu avertisment întrucât deține permis de conducere doar de 14 luni și ar avea cazier contravențional rezultând sancționarea pentru încălcarea regulilor de circulație, situație neadevărată întrucât deține permis de conducere de 12 ani și nu a fost niciodată sancționat pentru astfel de abateri.
Motivele invocate nu se regăsesc în dispozițiile legale menționate mai sus. Instanța de fond a reținut această situație din istoricul abaterilor contravenționale depus la fila 21 dosar fond, având într-adevăr în vedere doar data emiterii permisului de conducere - 17.06.2009 și nu data obținerii categoriei B, respectiv - 20.07.1999.
Raportat la dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor ce se referă la criteriile de individualizare a sancțiunii, instanța de fond în mod corect a reținut că nu se impune înlocuirea sancțiunii aplicată prin procesul verbal de contravenție cu sancțiunea Avertisment, raportat la gravitatea concretă a faptei, circulând cu o viteză de 69 Km/h în localitate cu depășirea limitei legale de viteză, abatere ce nu poate fi considerată cu un grad de pericol social redus care să justifice aplicarea sancțiunii contravenționale celei mai ușoare.
De asemenea hotărârea nu a fost dată cu aplicarea greșită a legii, instanța de fond soluționând plângerea contravențională în raport de excepția invocată și apărările formulate de petent și dispozițiile O.G. nr. 2/2011 privind regimul juridic al contravenției și al actului normativ ce prevede contravenția reținută în procesul verbal, respectiv O.G. nr. 195/2002 și Regulamentul de aplicare al acestei ordonanțe.
Motivele recurentului privind transmiterea procesului verbal de contravenție la Administrația Finanțelor Publice și executarea amenzii aplicate respectiv faptul că nu au fost anulate punctele de penalizare, sunt aspecte ce țin de executarea sancțiunii contravenționale asupra cărora instanța de fond nu avea cum să se pronunțe, aceasta soluționând plângerea contravențională în limitele cadrului procesual, plângere ce viza doar legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție și nu executarea măsurilor dispuse prin acesta.
În consecință, față de aceste considerente, tribunalul în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod pr. civilă va respinge recursul ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca neîntemeiat recursul declarat de petentul G. I., domiciliat în Municipiul București, sector 1, .. 3, . civile nr. 1414/28.01.2013, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN BUZAU, cu sediul în B., .-10, județul B..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 aprilie 2013.
Președinte, A. E. D. | Judecător, G. S. | Judecător, A.-M. D. |
Grefier, D. P. |
Red. D.A.M.
Tehnored. C.S.
2 ex./09 mai 2013.
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr. - 8214
Dosar fond –_
Judecătoria B.
Jud. fond – P. F.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1512/2013. Tribunalul BUZĂU | Plângere contravenţională. Decizia nr. 37/2013. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
