Acţiune în constatare. Decizia nr. 327/2014. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 327/2014 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 22-09-2014 în dosarul nr. 3584/277/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 327/2014
Ședința publică de la 22 Septembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE V. B.
Judecător A. E. D.
Grefier V. P.
Pe rol judecarea apelului declarat de către reclamantele I. E.-R. domiciliată în comuna L., ., S. M. - M. domiciliată în Municipiul T., . nr.96, . 1, . împotriva sentinței civile nr. 404 din 28.03.2014 pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în contradictoriu cu reclamanții S. S.-C., domiciliat în Municipiul B., ..12, județul B.; S. C., domiciliată în Municipiul B., ..12, județul B.; S. M.-A., domiciliat în Municipiul B., ..12, județul B.; G. C.-G., domiciliată în Municipiul B., ..12, județul B.; S. M.-L., domiciliată în Municipiul B., ..12, județul B. și pârâta U.A.T. ., cu sediul în ., având ca obiect acțiune în constatare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns procurator Bâlbîie D. pentru apelantele I. E. R. și S. M. M. și avocat S. C. pentru intimați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul se află la primul termen de judecată, că la dosarul cauzei se află dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 60 lei (fila 7), că la data de 13.06.2014 s-a depus la dosar întâmpinare formulată de către intimații S. S. – C., S. C., S. M. – A., Găvpneanu C. – G., S. M. L., că la data de 25.06.2014 s-a depus la dosar răspuns la întâmpinare cu înscrisuri atașate, formulat de către apelante, că procedura de citare este legal îndeplinită.
Avocat S. C., pentru intimați, solicită acordarea unui termen pentru a efectua o intervenție la Primăria Cozieni pentru clarificarea situației terenului ce face obiectul cauzei și depune în acest sens la dosar copia cererii adresată Primăriei comunei Cozieni.
Procuratorul B. D., apreciază cauza în stare de judecată, chiar și în lipsa apărătorului apelantelor.
Instanța lasă cauza la strigarea a doua pentru a se da posibilitatea prezentării în instanță a apărătorului apelantelor, avocat V. V..
La apelul nominal făcut în ședința publică, la strigarea a doua, au răspuns avocat V. V. și procurator Bâlbîie D. pentru apelantele I. E. R. și S. M. M. și avocat S. C. pentru intimați.
Avocat S. C., pentru intimați, revine asupra cererii de amânare, renunță de a prezenta lămuriri de la Primăria Cozieni și consideră cauza în stare de judecată.
Întrebate fiind, părțile prezente, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de depus în apărare, astfel că instanța, în temeiul art. 392 Cod procedură civilă, deschide dezbaterile, dând cuvântul părților pe apel, pentru ca fiecare să își susțină cererile și apărările formulate în proces.
Avocat V. V., pentru apelantele I. E. R. și S. M. M., critică sentința fondului în sensul că, este contradictorie întrucât în cuprinsul sentinței se arată că părțile aveau posibilitatea să facă cerere de constituire iar pe de altă parte se motivează că părțile au formulat cerere de reconstituire, că sunt 3 adrese de la Primăria Cozieni care nu se potrivesc una cu cealaltă, respectiv ultima spune că într-adevăr s-a formulat cerere de reconstituire, prima spune că nu se cunoaște bine situația, deci sunt 3 cereri nesigure pentru apelante. Mai arată că reclamantele consideră terenul de 479 mp curți construcții ca fiind împreună cu clădirile, pentru care s-a pronunțat sentința de partaj 371/2011. Se pare că acest teren nu a fost declarat în registrul agricol iar în momentul în care s-a pronunțat această sentință de partaj terenul era aferent clădirilor, că nu a fost în evidența registrului agricol și de aceea nu s-a putut reconstitui acest teren.
Mai arată faptul că nu crede că acum s-a formulat o cerere de reconstituire pentru terenul în suprafață de 479 mp, nu știe dacă acest teren o fi prins pe legea din 2005, că, așa cum reiese și din expertiza extrajudiciară de la dosar, terenul de 800 mp se află într-adevăr în titlul de proprietate depus la dosar, care a fost eliberat pe numele părților și consideră că părțile fac o confuzie între acest teren de 800 mp deja reconstituit, în aceeași ., de 479 mp, care este aferent construcțiilor din sentința de partaj 371/2011. Acesta nu a fost revendicat, întrucât dacă era reconstituit se introducea la partaj.
La dosar nu există o dovadă, o adeverință de reconstituire pentru această suprafață de teren de 479 mp, nici un proces verbal de punere în posesie.
Acest teren nu este revendicat de părți, nu este reconstituit.
Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea sentinței, să se constate dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune de către apelante cu privire la suprafața de teren de 479 mp curți construcții, cu elementele de identificare menționate în cererea de intervenție de la dosarul de fond.
Fără cheltuieli de judecată.
Avocat S. C., pentru intimați, arată că situația juridică a terenului ce face obiectul cauzei reiese din răspunsurile Primăriei comunei Cozieni, îndeosebi din adresa din data de 13.01.2014 depusă la dosarul de fond, în care se comunică faptul că pentru suprafața de teren reconstituită în fizic, din care fac parte și cei 0,08 ha curți construcții, nu s-a emis proces verbal de punere în posesie, întrucât moștenitorii nu au identificat întreaga suprafață în vederea măsurării și punerii în posesie.
Solicită respingerea apelului ca nefondat.
Solicită obligarea apelantelor la plata cheltuielilor de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra prezentului apel civil se constată:
Prin sentința civilă nr. 1086 din data de 18.10.2013 pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr._ s-a luat act de renunțarea la judecată a reclamantului S. S. în cauza respectivă având ca obiect acțiune în constatare imobiliară formulată în contradictoriu cu pârâta U.A.T. – .-a disjuns cererea de intervenție formulată de către intervenientele I. E. R. și S. M. pe de o parte, în contradictoriu cu aceeași intimată, precum și cererea de intervenție formulată de către intervenienții G. C. G., S. C., S. S. C., S. M. L. și S. M. A., ambele cereri de intervenție vizând acțiune în constatarea dreptului de proprietate pentru suprafața de 479 m.p. teren curți – construcții, situat în ., cu vecinătățile:drum comunal, izvor, moștenitori def. A. I., S. S., S.C. IDEAL PROSPER MARKET S.R.L. și S.C. LUCAS WAY S.R.L.
Cele două cereri de intervenție disjunse au fost înregistrate ca nou dosar, respectiv cu nr._, intervenienții dobândind calitatea de reclamanți, în contradictoriu cu pârâta U.A.T. . Primar.
În motivarea cererii de intervenție formulată de către I. E. R. și S. M., se solicită constatarea dreptului de proprietate pentru terenul menționat mai sus, invocându-se ca temei uzucapiunea de 30 de ani.
Se arată că terenul provine de pe urma defunctului S. I. – bunicul celor două interveniente, că s-a aflat în posesia acestuia, iar apoi în posesia tatălui reclamantelor(interveniente) și, după decesul acestuia din urmă, a fost posedat de moștenitori.
În motivarea cererii formulate de ceilalți cinci intervenienți, se arată că sunt proprietarii unui imobil casă de locuit, precum și terenului aferent de 152 m.p., imobile partajate conform tranzacției încheiate în dosarul nr.3341/1997 al Judecătoriei Pătârlagele.
În realitate, terenul aferent imobilului a fost mai mare decât suprafața reținută în tranzacție, fiind vorba de un excedent de 479 m.p. ce face obiectul cauzei de față.
Acest teren a fost folosit și înainte de anul 1989 și după această dată, până în prezent.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Decretului lege nr.42/1990.
În dovedirea cererii a atașat tranzacția din 26.03.1998
Fiind în contrarietate de interese, reclamantele I. E. R. și S. M. M. au formulat întâmpinare la cererea celorlalți reclamanți (intervenienți) solicitând respingerea acesteia.
La rândul ei, U.A.T. . întâmpinare la ambele cereri, solicitând respingerea acesteia.
Se arată că reclamanții sunt moștenitorii lui S. I., căruia i s-a reconstituit conform Legii 18/1991 suprafața de 10 ha teren agricol, teren pentru care nu s-a eliberat titlu de proprietate, nefiind efectuate măsurătorile cu privire la întreaga suprafață de teren.
Din suprafața reconstituită face parte și suprafața de 0,08 ha categorie curți, cu care a figurat în Registrul agricol din anul 1950.
Suprafața de 0,08 ha cu care figurează în registrul agricol, categoria curți – construcții, este compusă din 152 m.p. ocupați de construcție, 200 m.p,. obținuți prin sentința civilă 1478/1992 și suprafața de 479 m.p., solicitată prin acțiunile de față.
La dosarul cauzei a fost depus Titlul de Proprietate nr._/59/1998 emis pe numele autorului S. N. S. pentru suprafața de 10 ha teren, fișă rol agricol al aceluiași autor.
În cauză s-a depus un raport de expertiză extrajudiciară întocmit de către sing.B. E., care concluzionează că terenul de 479 m.p. ce face obiectul acțiunii în constatare nu se suprapune cu terenul de 800 m.p. inclus în Titlul de Proprietate_/59/1998, aflându-se într-o altă locație față de acesta.
Urmarea probatoriului administrat în cauză, instanța de fond a pronunțat sentința civilă nr.404/28.03.2014 prin care a respins cererile formulate de reclamanți ( foști intervenienți ).
Pentru a hotârî astfel, instanța de fond a reținut că autorul de pe urma căruia provine terenul ce face obiectul acțiunii în constatare – S. N. I. - a fost membru cooperator, situație în care, toate terenurile acestuia au fost incluse în CAP, știut fiind faptul că în momentul înscrierii în Cooperativa Agricolă, proprietarul trebuia să introducă toate terenurile și inventarul agricol, neavând opțiunea de a-și rezerva în proprietate privată vreo suprafață de teren.
În această situație, este evident că și terenul ce face obiectul acțiunii de față a fost inclus în patrimoniul fostei Cooperative Agricole până la desființarea acesteia, respectiv la apariția Legii nr.18/1991.
Această lege a prevăzut posibilitatea foștilor proprietari care au adus teren în Cooperativa Agricolă și, respectiv, moștenitorilor acestora de a solicita în condițiile și termenele prevăzute în mod expres, reconstituirea dreptului de proprietate.
Pentru a cere reconstituirea dreptului de proprietate, nu avea relevanță faptul dacă terenul respectiv figura sau nu în rolul agricol al autorului, dovada dreptului de proprietate putând fi făcută prin diverse mijloace de probă, inclusiv prin proba testimonială.
Din adeverința nr.2/28.08.1991 emisă de Primăria comunei Cozieni, rezultă că, de pe urma def. S. N. I. s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 10 ha teren, eliberându-se ulterior Titlul de Proprietate nr._/59/1998 (fila 93 din dosar).
În speță, nu s-a clarificat situația terenului de 489 m.p. ce face obiectul acțiunii în constatare, în sensul că, nu s-a stabilit în mod cert dacă acesta face parte din terenul înscris în titlul de proprietate la această categorie (expertiza extrajudiciară nu este concludentă sub acest aspect), însă această situație nu este relevantă raportat la soluția ce se impune a se adopta în acțiunea în constatare.
În speță, temeiul juridic al dobândirii dreptului de proprietate invocat de către reclamanți (intervenienți), este prescripția achizitivă de lungă durată, întemeiată pe dispozițiile art.1890 rap. la art. 1847 din vechiul cod civil. Potrivit acestor texte de lege, proprietatea se dobândește și prin prescripția de 30 de ani, în condițiile în care cel ce invocă prescripția nu produce un just titlu și nu i se poate opune reaua credință în exercitarea posesiei.
Art. 1847 din vechiul cod civil prevede condițiile ce trebuie îndeplinite de către posesia exercitată pentru a fi susceptibilă să ducă la uzucapiune, respectiv să fie „continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar”.
În situația în care terenul ce a aparținut autorului S. N. I. a fost inclus în patrimoniul C.A.P.(inclusiv terenul ce face obiectul acțiunii de față), nu se poate susține existența unei posesii utile, anterior desființării cooperativei agricole, iar după anul 1991 durata posesiei nu a împlinit 30 de ani, așa cum se cere în art.1890 din vechiul cod civil, aplicabil în speță, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 71/2011 privind punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil.
Nu se poate invoca o posesie utilă în sensul art.1847 din vechiul cod civil pe perioada colectivizării deoarece, chiar în condițiile în care terenul s-ar fi aflat în folosința unei anumite persoane, atribuit ca lot în folosință sau în orice alt mod, nu se poate vorbi de o posesie sub nume de proprietar, așa cum se cere în textul menționat mai sus.
Pe de altă parte, nu se poate invoca dobândirea proprietății în temeiul art.8 al Decretului lege 42/1990, așa cum susțin intervenienții G. C. G., S. C., S. S. C., S. M. L. și S. M. A. (vezi fila 14 dosar partea finală), deoarece, acest text de lege a produs efecte numai în mod temporar, până la apariția Legii nr.18/1991 care a abrogat acest act normativ.
Reclamantele I. E. R. și S. M. M., în conformitate cu art 466 si urm cod pr civ au formulat apel solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței și pe fond admiterea cererii privind constatarea dreptului de proprietate pentru suprafața de 479 mp situat in ..
In dezvoltarea motivelor de apel, apelantele au arătat că .au formulat cerere pentru constatarea dreptului de proprietate in temeiul art 1890 v cod civil privind uzucapiunea pentru suprafața de 479 mp curți construcții situat in tarlaua 89 cu vecinii menționați in cererea depusa la dosar. Acest teren este aferent construcției care s-a impartit prin sentința civila de partaj nr.371 din 07.03.2011 pe care am atașat-o la dosarul cauzei. Arată că au primit sulta de la S. S. cate 600 de lei iar acesta a primit imobilul denumit casa mica. De menționat faptul ca cererea de intervenție a numiților S. S. C.,C., A., Gavaneanu si S. ,au fost respinse întrucât s-a constatat ca aceste parti nu au calitate de moștenitori. Au depus la dosarul de fond copie dupa lAP-ul si sentința civila și arată în continuare că au stăpânit acest teren inca de la data cand a fost revendicat imobilul, au cultivat gradina cu zarzavat de la casa mica a cărui partaj l-au făcut si care după partaj a fost vânduta de S. S. iar ele au primit sulta. Celelalte părți au luat casa mare prin sentința civila nr.912/1997.ln aceasta sentința civila la pag 2 paragraful 7, este declarația făcuta de părțile mai sus menționate in care se arata ca renunță la orice drept de acțiune având ca obiect bunuri succesorale aparținând defuncților I. C S. .N. si E. S.. Avand in vedere ca acest teren a aparținut autorilor I. S., decedat in anul 1948 intervenientii de mai sus nu mai au dreptul de a cere bunuri imobile care au aparținut acestor autori asa cum s-a menționat si in sentința civila nr.371 /2011 la penultima pagina.
Depun la dosarul cauzei si sentința civila nr.1478/1992 prin care au revendicat acest imobil si teren aferent care era trecut in acte la acea vreme ,sîtuatie care demonstrează dreptul de proprietate si continuitatea posesie autorului lor.
Arată în continuare că în cauza s-a efectuat o expertiza topo extrajudiciara prin care s-a indicat si exemplificat faptul ca terenul de 800 mp despre care fac vorbire celelalte părți se regăsește in titlul de proprietate cu nr._/59 iar S. N S. primește 1450 mp compusa din 800 mp teren arabil si 650 mp curți construcții. Asa cum reiese din planul de încadrare in zona depus la dosar atașat raportului de expertiza ,se poate concluziona ca terenul de 800 mp este diferit de terenul de 479 mp pentru care au formulat acțiune in constatare, pe harta este hașurat cu culoare portocalie. De asemenea, din schita raportului de expertiza se poate concluziona faptul ca beciul care aparține casei mici ,este construit si se întinde înăuntrul suprafeței de 479 mp pe o suprafața apreciabila,adică 40 mp,asa cum este conturat cu culoare roșie pe schița de plan. Acest teren de 479 mp nu a fost introdus in CAP deoarece autorul de drept al acestui teren si anume S. C I. decedat in anul 1948 ,urmând ca acest teren sa fie stăpânit in continuare de nepotul sau S. N S. ,care este nepot al lui S. C I. si a fost condamnat politic in anul 1951, terenul fiind luat de către Consiliul Popular si nu a făcut obiectul legii 18/1991.Terenurile stăpânite de S. I. au fost luate prin abuz politic de către stat si nu au fost predate in CAP prin cerere asa cum s-a procedat in anii 1959-1962. Motivația făcuta in sentința civila la pagina 3 referitor la faptul ca părțile aveau posibilitatea sa depună cerere de reconstituire nu poate fi primita întrucât nu a făcut obiectul legii fondului funciar.
Mai arată că hotărârea data in cauza este neclar motivata sau in contradictoriu motivata,deoarece se reține ca terenul a fost reconstituit iar ulterior se motivează ca părțile aveau posibilitate sa formuleze cerere de reconstituire.
Se motivează faptul ca exista incertitudine daca aceasta suprafața de teren este înscrisa în titlul de proprietate nr.._ sau nu. Consideră ca prin expertiza extrajudiciara au fost indicate cu exactitate aceste suprafețe de teren si nu exista nici un dubiu asupra acestora, că exista rea credința din partea paraților pentru a nu se admite aceasta acțiune in constatare . Din schița de plan depusa la dosar mai reiese faptul terenul cu pricina se afla in jurul si in dreptul clădirii CI si nu C2 ,adica clădirea CI care are si beciul a fost împărțita de ele si S. S. asa cum reiese din hotărârea de partaj depusa la dosar, iar construcția C 1 aparține intervenientilor S. C. si fiilor si nu au legătura cu acest teren ,aceștia declarând ca inteleg sa nu mai revendice nimic de la autorul nostru S. C lon,
Intimații S. S. - C., S. C., S. M. - A., G. C. - G., și S. M. – L. au formulat întâmpinare la motivele de apel invocate de I. E. - R. și S. M.– M. solicitând respingerea apelului ca nefundat.
In motivarea întâmpinării au arătat că prin cererea adresată instanței de fond, apelantele au solicitat instanței de judecată „ constatarea existenței dreptului de proprietate pentru suprafața de 479 m.p. teren intravilan” situat în tarlaua 89, cu vecinii menționați.
In drept s - au invocat prevederile art. 890 vechiul cod civil privind uzucapiunea de lungă durată.
în motivarea acțiunii, apelantele, au precizat că au folosit acest teren și îl folosesc și în prezent ca „ bonnus pater familia”, situație ce nu este adevărată, acesta căutând să inducă în eroare instanța de judecată.
Așa cum s -a arătat și - n acțiunea formulată, respectiv că S. S., a primit printr - o tranzacție încheiată în dosarul 569/2010 suprafața de 200 m.p. teren intravilan, categoria curți construcții împreună cu imobilul casă de locuit compusă din parter și etaj, 2 camere la parter și un hol, iar la etaj 4 camere .
Terenul de 200 m.p. este trup comun cu cel de 479 m.p. pentru care s - a cerut constatarea existenței dreptului de proprietate și cel de 152 m.p. care a revenit prin tranzacția încheiată în dosarul 3341/1997 de Judecătoriei Pătârlagele.
Acest teren de 200 m.p. a fost înstrăinat prin contract de vânzare - cumpărare societății S.C.IDEAL PROSPER S.R.L. reprezentată de BÂLBÂIE D..
Precizează faptul că apelantele nu au folosit niciodată acest teren ca bune proprietare iar instanța de fond a motivat temeinic și legal cererea de respingere a acțiunii formulate pe criteriul uzucapiunii de lungă durată.
In mod injust este criticată Primăria Comunei Cozieni în sensul că a trimis adrese contradictorii instanței de fond, în vederea tergiversării cauzei, că apelantele prin orice mijloc au căutat să inducă instanța de fond în eroare cu atât mai mult cu cât la dosarul cauzei au depus o expertiză extrajudiciară fără a fi admisă de instanță.
Această expertiză întocmită de expert B. E., a determinat un teren de 800 m.p. ce nu are legătură cu cauza dedusă judecății.
Pe planul de amplasament și delimitare a corpului de proprietate întocmit de inginer B. C., este evidențiat foarte clar terenul de 479 m.p. pentru care s - a cerut existența dreptului de proprietate. -
Arată că prin adresa Primăriei Comunei Cozieni din 13.01.2014 se menționează că s - a reconstituit dreptul de proprietate pe numele autorilor reclamanților def. S. I., în baza Legii. 18/1990 vizând suprafața de 10 ha. teren.
De asemenea, în aceiași adresă se precizează că „pentru suprafața de teren reconstituită fizic, din care fac parte și cei 0,8 ha curți construcții, nu s - a emis proces verbal de punere în posesie întrucât moștenitorii nu au identificat întreaga suprafață în vederea măsurării și punerii în posesie.
In aceste condiții intimații apreciază că pentru suprafața de 479 m.p. împreună cu 200 m.p și respectiv 152 m.p. există reconstituit dreptul de propreitate urmând ca ei, intimații, să facă demersurile corespunzătoare eliberării titlului de proprietate în conformitate cu prevederile lg. 18/1991.
Tribunalul examinând apelul declarat în raport de motivele invocate și având în vedere textele de lege incidente în cauză, constată că este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
În primul rând, sub aspectul criticilor asupra temeiniciei hotărârii instanței de fond, prin care s-a reținut că nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele legii civile în vigoare la momentul sesizării instanței pentru constatarea uzucapiunii de 30 de ani, conform art 1890 raportat la art 1847 Cod civil-1865, Tribunalul observă că în mod corect prima instanță a stabilit, reținând că apelantele reclamante nu au exercitat o posesie utilă pe toată durata prevăzută de lege și a aplicat corect normele de drept mai sus menționate.
Pe calea acțiunii în constatare, în baza art 111 cod procedură civilă( art 35 NCPC) la cererea părții care justifică un interes legitim și nu are la îndemână cererea în realizare, se poate constata ca efect declarativ existența sau inexistența unui drept.
În speța, ceea ce se cere în cauză este constatarea existentei unui drept - cel de proprietate, asupra unui teren, drept ce se pretinde a fi dobândit de către apelantele reclamante ca efect al uzucapiunii.
Tribunalul observă că, în privința dreptului de proprietate privată asupra terenurilor ce au făcut obiectul cooperativizării sau preluării în orice mod de către stat sunt incidente imperativ dispozițiilor Legii nr 18/1991, ca lege specială și derogatorie de la dispozițiile dreptului comun în materie ( reprezentat de codul civil)
. căreia se află terenul din destinație a fost supus cooperativizării, iar din înscrisurile depuse la dosar rezultă că au fost aplicate în privința terenurilor din intravilan cât și din extravilan, prevederile legilor speciale de fond funciar, prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, persoanelor îndreptățite.
Că este așa, rezultă din faptul că moștenitorii defunctului S. N I. au formulat cerere de reconstituire asupra terenurilor provenite de la acesta, în baza Legii nr 18/1991( fila 68) și Legea nr 1/2000 conform adresei nr 47/13.01.2014 a U. .).
Pentru suprafața din litigiu apelantele nu au formulat cerere de reconstituire, asupra acestuia solicitând direct instanței constatarea existenței dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii de lungă durată.
Chiar și așa, Tribunalul constată sub aspectul analizării probatoriului administrat în cauză și a îndeplinirii cerințelor art 1847 Cod civil privind posesia utilă, necesară pentru a uzucapa, că în ce privește îndeplinirea cerințelor prevăzute de dreptul comun, apelantele nu au exercitat o posesie utilă în sensul art 1847 Cod Civil asupra terenului din litigiu.
Pentru a putea dobândi prin uzucapiune se cere ca pe toată durata prevăzută de lege, de 30 de ani, să se exercite o posesie utilă, continuă, netulburată, neîntreruptă, publică și sub nume de proprietar, prescripția achizitivă fiind o sancțiune prevăzută de legea civilă pentru proprietarul nediligent, care se desesizează de bunul său pe o perioadă mare de timp.
În cauză, Tribunalul constată că în mod corect instanța de fond a reținut faptul vicierii posesiei exercitate de apelante, prin precaritate, aceasta nefiind public exercitată sub nume de proprietar conform art 1953 și 1856 Cod Civil, pe toată perioada cerută de lege.
Astfel, fie că terenul din litigiu a fost cooperativizat sau aflat în proprietatea U. . anul 1989, apelantele, chiar dacă au folosit terenul, nu au exercitat o posesie utilă în sensul legii, ci o detenție precară a terenului.
În sistemul reglementărilor anterioare nu puteau fi uzucapate imobilele proprietate de stat sau cooperatiste de către persoanele fizice. Uzucapiunea curge numai de la data și în contextul noilor reglementări legale, acestea neavând caracter retroactiv.
Detenția precară, oricât de îndelungat ar fi exercițiul acesteia, nu se bucură de efectul juridic al dobândirii proprietății asupra bunului deținut și, în consecință, nu se poate reține că apelantele au exercitat o posesie utilă timp de 30 de ani.
Față de considerentele expuse, în baza art 480 NCPC Tribunalul va respinge apelul ce nefondat.
Va respinge cererea apărătorului intimaților privind obligarea la cheltuieli de judecată ca nedovedită.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de către reclamantele I. E.-R. domiciliată în comuna L., ., S. M. - M. domiciliată în Municipiul T., . nr.96, . 1, . împotriva sentinței civile nr. 404 din 28.03.2014 pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în contradictoriu cu reclamanții S. S.-C., domiciliat în Municipiul B., ..12, județul B.; S. C., domiciliată în Municipiul B., ..12, județul B.; S. M.-A., domiciliat în Municipiul B., ..12, județul B.; G. C.-G., domiciliată în Municipiul B., ..12, județul B.; S. M.-L., domiciliată în Municipiul B., ..12, județul B. și pârâta U.A.T. ., cu sediul în ., ca nefondat.
Respinge cererea apărătorului intimaților de obligare la cheltuieli de judecată, ca nedovedită.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Septembrie 2014.
Președinte, V. B. | Judecător, A. E. D. | |
Grefier, V. P. |
RED.A.E.D
Tehnored O.R. 10 ex/21.10.2014
J.f Pătîrlegel, J.F. Ș. M.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 211/2014.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 132/2014. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
