Fond funciar. Decizia nr. 257/2014. Tribunalul BUZĂU

Tribunalul BUZĂU - Sentințe și decizii civile / 2014

Decizia nr. 257/2014 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 13-08-2014 în dosarul nr. 103/277/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 257/2014

Ședința publică de la 13 August 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE V. B.

Judecător D. R.

Grefier A. P.

Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de intervenienta S.C. HIDROCONSTRUCȚIA S.A. – S. M., cu sediul în mun. Bacău, . bis, județul Bacău, impotriva incheierii din data de 06.06.2014, pronuntata de Judecatoria Patarlagele in dosarul nr._, in contradictoriu cu reclamanții P. M.-O. - C.N.P. –_, domiciliat în Municipiul B., Cartier Episcopiei, . 4, .; P. I.-F. - C.N.P. –_, domiciliat în Municipiul B., Cartier Episcopiei, . 4, .; P. C. D., domiciliat în Municipiul B., Cartier Episcopiei, . 4, . și R. A.-P. - C.N.P. –_, domiciliată în Municipiul B., Cartier Episcopiei, . 4, . si pârâtele C. L. SIRIU PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, C. JUDEȚEANĂ B. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit apelanta . M., reprezentată de consilier juridic C. C. C. și intimații P. M. O., P. I. F., P. C.D., reprezentați de avocat R. G., C. L. Siriu pentru aplicarea legilor fondului funciar și C. Județeană B. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor .

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că apelul a fost motivat, după care:

Consilier juridic C. C. C. a depus la dosar ordinul de plată nr. 3634 din 29.07.2014 în valoare de 50 lei, reprezentând taxă de timbru.

Avocat R. G. a depus la dosar împuternicire avocațială nr._ din 25.07.2014.

Nemaifiind alte cereri sau excepții de invocat, în temeiul dispoz. art. 392-394 Cod proc.civ., instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.

Consilier juridic C. C. C. având cuvântul a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat .

Apelanta a criticat încheierea de ședință pronunțată la data de 6.06.2014 numai în ceea ce privește respingerea ca inadmisibilă a cererii de intervenție calificată ca intervenție principală.

Potrivit dispoz. art. 35 Cod proc.civ., cel care are interes poate să ceară constatarea existenței sau inexistenței unui drept.

Apelanta este proprietara tabulară a acestei suprafețe de teren și exercită toate atributele dreptului de proprietate, posesie, folosință și dispoziție.

A solicitat admiterea apelului și admiterea cererii de intervenție, urmând a se constata că apelanta este proprietara suprafeței respective, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru.

Avocat R. G. având cuvântul pentru intimați a solicitat respingerea apelului.

Cererea de intervenție a fost depusă împotriva normelor prev. de art. 32-33 Cod proc.civ, neexistând legitimare procesuală activă, iar interesul nu se justifică.

S-a solicitat punerea în posesie pe un alt amplasament, încheierea pronunțată de instanța de fond fiind corectă .

A depus la dosar note de concluzii scrise și a solicitat obligarea apelantei la cheltuieli de judecată, depunând la dosar chitanța din 92 din 25.07.2014.

TRIBUNALUL

Deliberand asupra prezentului apel civil, constata:

Prin incheierea de sedinta publica din data de 06.06.2014, pronuntata in dosarul nr._, Judecatoria Patarlagele a admis, în principiu, cererea de intervenție formulată de către intervenienta S.C. HIDROCONSTRUCȚIA S.A. – S. M., cu sediul în mun. Bacău, . bis, județul Bacău, sub aspectul calificării acesteia ca intervenție accesorie în interesul pârâtei C. L. DE FOND FUNCIAR SIRIU; a respins, ca inadmisibilă, aceeași cerere de intervenție, sub aspectul calificării ca intervenție principală; a stabilit termen fond la data de 12.09.2014, cu citarea partilor.

Pentru a hotari astfel, instanta fondului a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:

În cauza de față, având ca obiect obligarea comisiilor de fond funciar la punerea în posesie a reclamanților P. M., P. I., P. D. si R. P. și eliberarea titlului de proprietate pentru suprafața de 5,76 ha teren reconstituită de pe urma autoarei P. F., s-a depus la data de 05.05.2014 (după primul termen de judecată), cerere de intervenție formulată de terțul S.C. HIDROCONSTRUCȚIA S.A.- S. M., prin reprezentantul său legal.

Cererea menționată este intitulată cerere de intervenție principală și accesorie, solicitarea cuprinsă în aceasta fiind aceea de a se respinge cererea reclamanților în privința punerii în posesie și eliberării titlului de proprietate pentru suprafața de 0,06 ha, situată în pct. „Muscelușa”, ..

În cuprinsul cererii s-a aratat că reclamanții pretind că, in suprafața totală de 5,76 ha, reconstituită în baza legilor fondului funciar, de pe urma autoarei lor P. F., se găsește și suprafața de 0,06 ha situată în pct. „Muscelușa”, teren care – susține terțul intervenient – a trecut în patrimoniul său, în condițiile în care a fost scos din circuitul civil pentru realizarea unei investiții hidroenergetice, iar în anul 1990, după reorganizarea unităților economice de stat și în conformitate cu HG nr. 834/1991 a fost atribuită acesteia, eliberându-se Certificatul de atestare a dreptului de proprietate . 03 nr. 0479 pentru suprafața totală de_,57 m.p., în care se include și suprafața amintită.

A atașat cererii de intervenție înscrisuri.

La termenul de judecată din data de 09.05.2014, instanța a comunicat părților cererea de intervenție, în conformitate cu dispozițiile art. 64 alin. 1 Cod procedură civilă, însoțită de înscrisurile depuse în sprijinul acesteia, acordând termen pentru studierea acestora.

La data de 06.06.2014 s-a pus în discuția părților și respectiv a intervenientului cererea formulată, asupra inadmisibilității în principiu a acesteia.

Instanța, analizând admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție, a apreciat că, față de solicitarea din cuprinsul cererii, natura juridică a acesteia poate fi reținută ca fiind aceea a intervenției accesorii, nefiind îndeplinite condițiile pentru calificarea cererii ca intervenție principală.

Nu se poate reține că sunt îndeplinite condițiile de formă prevăzute de al. 2 din art. 61 Cod procedură civilă, care presupune ca intervenientul să pretindă pentru sine în tot sau în parte dreptul dedus judecății, sau un drept strâns legat de acesta. Ar fi fost îndeplinite aceste condiții dacă terțul intervenient ar fi pretins la rândul său dreptul de proprietate în totalitate sau în parte, asupra terenului menționat în acțiunea principală și ar fi încercat să-și valorifice acest drept, fie cerând același lucru ca și reclamantul, fie solicitând altceva, însă în strânsă legătură cu obiectul cererii principale.

În cauza de față, între obiectul cererii de intervenție și cererea principală a reclamanților, există o legătură, însă nu de natură a se putea încuviința în principiu cererea de intervenție, ca fiind o cerere de intervenție principală.

Față de faptul că se solicită respingerea acțiunii în parte, în privința unei suprafețe de teren ce intervenienta pretinde că face parte din patrimoniul său, cererea de intervenție poate fi calificată ca o opoziție, similară poziției pârâtei C. L. de fond funciar Siriu, fiind un sprijin al apărării acestei părți (a se vedea apărarea pârâtei făcută prin întâmpinarea depusă la fila 17 dosar – verso).

În această situație, cererea se circumscrie definiției prevăzute la al. 3 al art. 61 din codul de procedură civilă și, sub acest aspect, este admisibilă în condițiile prevăzute de art. 63 din codul de procedură civilă.

De altfel, în sens procedural, o singură solicitare, cum este aceea cuprinsă în cererea de față, nu poate avea o dublă natură juridică, respectiv intervenție principală și, în același timp, accesorie.

Pentru aceste considerente, instanța a admis în principiu cererea de intervenție formulată de către intervenienta S.C. HIDROCONSTRUCȚIA S.A. – S. M., sub aspectul calificării acesteia ca intervenție accesorie în interesul pârâtei C. L. de fond funciar Siriu; a respins, ca inadmisibilă, aceeași cerere de intervenție, sub aspectul calificării ca intervenție principală.

Impotriva incheierii a declarat apel S.C. HIDROCONSTRUCȚIA S.A. – S. M., criticand solutia primei instante numai in ceea ce priveste respingerea, ca inadmisibila, a cererii de interventie calificata de aceasta ca interventie principala.

In motivarea apelului, arata apelanta ca motivarea instantei de fond este nelegala si netemeinica, avand in vedere ca, asa cum rezulta din cuprinsul cererii depuse la instanta de fond, a argumentat pe deplin si dovedit cu acte ca . proprietara unei suprafete de teren de 0,006 ha, situata in punctul Muscelusa, ., suprafata ce se pretinde a fi inclusa in cei 5,76 ha pentru care reclamanrii solicita punerea in posesie si eliberarea titlului de proprietate.

Arata ca cererea de interventie imbraca forma unei actiuni in constatarea dreptului de proprietate pentru suprafata de 0,06 ha situata in punctul Muscelusa, . cu reclamantii apelanti si paratele Comisii locale si judeteana de fond funciar.

Potrivit art. 35 cod de procedura civila, cel care are interes poate sa ceara constatarea existentei sau inexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului pe orice alta cale prevazuta de lege.

Arata ca nu poate solicita realizarea acestui drept si nici sa-l valorifice printr-o actiune negatorie sau in revendicare, asa cum se sustine, in mod eronat, de judecatorul fondului, intrucat sunt proprietarii tabulari ai acelei suprafete de teren si exercita toate atributele de proprietate, posesie, folosinta si dispozitie.

Ca atare, a introdus o cerere de interventie principala, care imbraca forma unei actiuni in constatarea dreptului prevazuta de art. 35 cod de procedura civila insa, din eroare de apreciere, aceasta cerere de interventie principala a fost respinsa de judecatorul fondului.

Arata ca a solicitat admiterea ambelor cereri de interventie, principala si accesorie; ca trebuie urmarita finalitatea acestor cereri si nu doar sensul literar, adica daca este o cerere de interventie principala nu poate exista pe langa aceasta si o cerere de interventie accesorie, formulata de aceeasi parte, chiar in cuprinsul aceluiasi inscris.

Acest lucru se desprinde din lectura prevederilor art. 61 si 62 cod de procedura civila, care sunt texte permisive.

Arata ca, in prezentul dosar, a formulat o cerere de interventie principala, care imbraca forma unei actiuni in constatarea dreptului apelantei de proprietate asupra suprafetei de 0,06 ha in punctul Muscelusa, .. 2 art. 61 si art. 35 cod de procedura civila, probata cu acte de proprietate si, in plus, a solicitat si probatoriul necesar, inscrisuri, excpertiza, etc. Totodata, a formulat si o cerere de interventie accesorie, care sprijina apararea paratei C. locala de fond funciar Siriu, potrivit al. 3 art. 61 cod de procedura civila, pentru care solutia propusa de apelanta pentru cererea reclamantilor este respingerea acesteia, la fel cum a solicitat si comisia locala prin intampinarea sa.

Solicita admiterea apelului, admiterea si a cererii de interventie principala, in sensul constatarii dreptului de proprietate al apelantei asupra terenului de 0,06 ha situat in punctul Muscelusa, .> Intimatii, legal citati cu mentiunea sa depuna intampinare, nu s-au conformat acestei prevederi legae.

Examinand apelul prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, probelor administrate, prin prisma dispozitilor legale incidente, tribunalul apreciaza ca apelul este nefondat si urmeaza fie respins, avand in vedere urmatoarea arumentare in fapt si in drept:

Prin actiunea inregistrata sub nr._ pe rolul Judecatoriei Patarlagele, reclamantii P. M., P. I., P. D. si R. P. au solicitat, in contradictoriu cu C. locala Siriu de aplicare a legilor fondului funciar si C. Judeteana Buzau de stabilire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, obligarea comisiilor de fond funciar la punerea în posesie a reclamanților și eliberarea titlului de proprietate pentru suprafața de 5,76 ha teren reconstituită de pe urma autoarei P. F..

La data de 05.05.2014 (după primul termen de judecată), a fost formulata cerere de intervenție de terțul S.C. HIDROCONSTRUCȚIA S.A.- S. M., aflata la filele 79-82 dosar de fond, prin reprezentantul său legal.

- la data de 22.09.1993, apelantei i s-a eliberat de catre Ministerul Industriior certificatul de atestare a dreptului de proprietate . nr. 0479 pentru suprafata de 202.025,57 mp; a intocmit formalitatile de publicitate imobiliara asupra terenurilor dobandite inca din anul 1993, cand a procedat la inscrierea certificatului de atestare a dreptului in registrul de transcriptini si inscriptiuni Patarlagele la 26 octombrie; ulterior, in anul 2000, a procedat la intocmirea documentatiei cadastrale si la intabularea dreptului de proprietate; prin incheierea nr. 143/10.04.2000 s-a inscris in cartea funciara nr. 2 a localitatii Muscelusa cu suprafata de_,44 mp terenuri si constructii, cu numar cadastral 24, transformata in CF_.

-la data de 01.01.1990, pretinsul teren de 0,06 ha din Muscelusa, pentru care se solicita punere in posesie si eliberarea titlului de proprietate de catre reclamanti, nu se afla in patrimoniul fostei cooperative de productie.

-in cauza, nu sunt incidente prevederile art. 8 din Legea 18/1991, acest teren aflandu-se in patrimoniul apelantei potrivit Legii 15/1990; pe el a edificat constructii, i s-a eliberat certificat de atestare a dreptului de proprietate, l-a intabulat in cartea funciara; terenul nu s-a aflat niciodata la dispozitia comisiei locale de fond funciar, pentru a face obiectul vreunei reconstituiri.

-solicita respingerea cererii reclamantilor numai in ceea ce priveste punerea in posesie si eliberarea titlului de proprietate pentru o suprafata de 0,06 ha in punctul Muscelusa, .> Cererea de interventie a fost intemeiata, in drept, pe dispozitiile art. 61, 62, 63 si urmatoarele cod de procedura civila.

1. In legatura cu faptul ca instanta de fond, in mod nelegal si netemeinic, a respins cererea de interventie principala, tribunalul retine faptul ca, in conformitate cu prevederile art. 61 al. 1 cod de procedura civila, oricine are interes poate interveni . se judeca intre partile originare. Interventia este principala, cand intervenientul pretinde pentru sine, in tot sau in parte, dreptul dedus judecatii sau un drept strans legat de acesta. Interventia este accesorie, cand sprijina numai apararea uneia dintre parti.

Din textul redat mai sus rezulta ca, pentru a promova o actiune in justitie, partea trebuie sa afirme un drept, sa justifice un interes, sa aiba calitate procesuala, precum si capacitatea de a sta in judecata.

Desi Codul nostru de procedura civila nu defineste aceasta conditie de exercitiu a actiunii - interesul, in doctrina s-a aratat ca prin interes se intelege folosul practic imediat pe care-l are o parte pentru a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare. De asemenea, exercitiul actiunii in justitie cere o justificare deosebita, care nu consta in interesul material sau moral care formeaza substanta dreptului subiectiv in cauza, nici in interesul de a invoca acest drept si de a starui in realizarea lui, ci in interesul de a-l invoca si de a-l urmari pe calea formala care duce la punerea in functiune a organelor jurisdictionale.

Asa cum se subliniază in literatura de specialitate, prin „interes" se intelege folosul practic urmărit de cel care a pus in mișcare acțiunea civila. In doctrina se arata ca interesul trebuie sa îndeplinească următoarele cerințe: sa fie legitim, juridic; sa fie născut si actual; sa fie personal si direct.

Prin prima cerința se va intelege faptul ca interesul trebuie sa fie in legătura cu pretenția formulata, deci cu dreptul subiectiv civil afirmat ori cu situația juridica legala, pentru a cărui realizare calea justiției este obligatorie. Interesul trebuie sa fie născut si actual, deci sa existe in momentul in care se exercita dreptul la acțiune, in sensul ca partea s-ar expune la un prejudiciu numai daca nu ar recurge in acel moment la acțiune. Interesul trebuie sa fie personal si direct, in sensul ca folosul practic trebuie sa-l vizeze pe cel care recurge la forma procedurala, iar nu pe altcineva. Din perspectiva celor de mai sus, activitatea judiciara nu poate fi inițiata si intretinuta fara justificarea unui interes, de către persoana care solicita instanței de judecata soluționarea unei cereri. Prin urmare, daca activitatea judiciara nu-i poate procura părții reclamante un interes practic, cererea sa va fi respinsa pentru lipsa acestei cerințe. In atare condiții, interesul reprezintă o condiție generala ce trebuie îndeplinita in cadrul procesului civil; folosul practic trebuie sa-l vizeze pe cel care recurge la forma procedurala, nu pe altcineva, precum si in legătura cu situația juridica legala si reala.

In orice acțiune in justiție, instanța trebuie sa verifice calitatea părților pentru ca raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât intre titularii dreptului ce rezulta din dreptul material dedus judecații.

In cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesuală pasivă aparține celui față de care se poate realiza interesul respectiv.

Prin prisma celor arătate, calitatea procesuală activă se confundă cu interesul îndreptățit de a acționa. Interesul de a acționa în justiție este determinat de încălcarea, negarea sau starea de incertitudine a dreptului și apare ca o nevoie de a acționa pentru remedierea acestor situații.

In speta, asa cum s-a retinut, in mod corect, de catre instanta de fond, față de solicitarea din cuprinsul cererii, natura juridică a acesteia poate fi reținută ca fiind aceea a intervenției accesorii, nefiind îndeplinite condițiile pentru calificarea cererii ca intervenție principală.

Nu se poate reține că sunt îndeplinite condițiile de formă prevăzute de al. 2 din art. 61 Cod procedură civilă, care presupune ca intervenientul să pretindă pentru sine în tot sau în parte dreptul dedus judecății, sau un drept strâns legat de acesta. Ar fi fost îndeplinite aceste condiții dacă terțul intervenient ar fi pretins, la rândul său, dreptul de proprietate în totalitate sau în parte, asupra terenului menționat în acțiunea principală și ar fi încercat să-și valorifice acest drept, fie cerând același lucru ca și reclamantul, fie solicitând altceva, însă în strânsă legătură cu obiectul cererii principale.

În această situație, in mod corect s-a apreciat de catre judecatorul fondului ca cererea de interventie formulata de apelanta se circumscrie definiției prevăzute la al. 3 al art. 61 din codul de procedură civilă și, sub acest aspect, este admisibilă în condițiile prevăzute de art. 63 din codul de procedură civilă, ca o cerere de interventie accesorie.

2. Arata apelanta ca a solicitat admiterea ambelor cereri de interventie, principala si accesorie; ca trebuie urmarita finalitatea acestor cereri si nu doar sensul literar, adica daca este o cerere de interventie principala nu poate exista pe langa aceasta si o cerere de interventie accesorie, formulata de aceeasi parte, chiar in cuprinsul aceluiasi inscris; ca acest lucru se desprinde din lectura prevederilor art. 61 si 62 cod de procedura civila, care sunt texte permisive.

Mai arata ca, in prezentul dosar, a formulat o cerere de interventie principala, care imbraca forma unei actiuni in constatarea dreptului apelantei de proprietate asupra suprafetei de 0,06 ha in punctul Muscelusa, .. 2 art. 61 si art. 35 cod de procedura civila, probata cu acte de proprietate si, in plus, a solicitat si probatoriul necesar, inscrisuri, excpertiza, etc; totodata, a formulat si o cerere de interventie accesorie, care sprijina apararea paratei comisia locala de fond funciar Siriu, potrivit al. 3 art. 61 cod de procedura civila, pentru care solutia propusa de apelanta pentru cererea reclamantilor este respingerea acesteia, la fel cum a solicitat si comisia locala prin intampinarea sa.

Tribunalul retine, in legatura cu aceste critici, ca, pentru a caracteriza acțiunea introdusă, instanța nu trebuie să se orienteze după sensul literal sau juridic al termenilor folosiți, ci după cel pe care intervenientii au înțeles sa-l atribuie acelor termeni, după natura dreptului si a scopului urmărit prin natura acțiunii. Articolul 152 din Codul de procedură civilă îndrituiește instanța să dea calificarea corectă cererii ce poartă o denumire greșită.

Cauza reprezintă situația de fapt calificată juridic, instanța având posibilitatea de a identifica instituția sau categoria juridică ori principiul de drept substanțial incident, în funcție de situația de fapt invocată de intervenienti și stabilită prin administrarea probelor în cauză.

Instanta are obligatia, in virtutea rolului sau activ, de a pune in discutia contradictorie a partilor calificarea corecta a unei cereri formulate in cadrul procesului, raportandu-se la continutul cererii si intuind scopul urmarit de parte prin promovarea sa.

Dreptul de a califica o cerere constituie dreptul instantei de a da denumirea legala unei cereri intitulate gresit de parti, dar fundamentate corect in raport de situatia de fapt.

Facand aplicarea acstor dispozitii legale, in mod corect instanta de fond a apreciat ca este vorba despre o cerere de interventie accesorie.

S-a aratat de apelanta ca a solicitat admiterea ambelor cereri de interventie, principala si accesorie; ca o cerere de interventie principala poate exista pe langa o cerere de interventie accesorie, formulata de aceeasi parte, chiar in cuprinsul aceluiasi inscris; ca acest lucru se desprinde din lectura prevederilor art. 61 si 62 cod de procedura civila, care sunt texte permisive.

In legatura cu aceste sustineri, in mod corect instanta de fond a retinut ca, în sens procedural, o singură solicitare, cum este aceea cuprinsă în cererea de față, nu poate avea o dublă natură juridică, respectiv intervenție principală și, în același timp, accesorie.

In plus fata de argumentarea instantei de fond, aratam ca pot exista doua cereri de interventie, atat principala, cat si accesorie, in cadrul aceluiasi dosar, formulate de aceeasi parte, insa trebuie sa fie vorba de doua cereri distincte, intemeiate pe motive diferite, conform prevederilor art. 61 al. 2 si 3 cod de procedura civila, nu de o singura cerere, cum a fost cazul de fata.

La aceasta se adauga si faptul ca, intre cele doua forme de interventie voluntara - principala si accesorie sunt deosebiri semnificative, pornind de la formularea cererii de interventie, pana la exercitarea caii de atac.

a) Astfel, ca natura juridica, interventia principala este o veritabila cerere de chemare in judecata, formulata impotriva partilor initiale, in conformitate cu prevederile 194 cod de procedura civila. Cererea trebuie formulata in scris, cu indicarea, pe langa cerintele de la art. 194, inclusiv a legaturii care justifica solutionarea acesteia impreuna cu cererea principala.

Cererea de interventie accesorie nu are aceasta natura, ea nu este decat o simpla aparare, motiv pentru care forma sa se va raporta numai la dispozitiile art. 148 al. 1 cod de procedura civila, nu si la cele ale art. 194 cod de procedura civila.

b) cererea de interventie principala este inadmisibila in pricinile cu caracter strict personal, care implica participarea numai a anumitor persoane

c) cererea de interventie principala se timbreaza dupa regula privind taxarea cererii principale, sub sanctiunea anularii acesteia ca netimbrata sau insuficient timbrata; cea de interventie accesorie nu este supusa platii taxelor judiciare de timbru, ea fiind un simplu mijloc de aparare si neimplicand solutionarea unei pretentii proprii.

d) in privinta termenului de depunere a cererii de interventie principala -poate fi facuta numai in fata primei instante, inainte de inchiderea dezbaterilor in fond, conform art. 62 al. 2 cod de procedura civila. Potrivit prevederilor art. 63 al. 2 cod de procedura civila, interventia accesorie poate fi facuta pana la inchiderea dezbaterior, in tot cursul judecatii, chiar si in caile extraordinare de atac.

In raport de aceste precizari, chiar nu putem sa ne inchipuim cum, din punct de vedere practic, aceeasi cerere sa aiba atat natura unei cereri de interventie principale, supusa regulilor art. 62 cod de procedura civila, cat si pe cea a unei interventii accesorii, supusa regulilor de la art. 63 cod de procedura civila, iar instanta sa verifice indeplinirea cerintelor ambelor cereri de interventie, chiar daca este o singura cerere.

3. S-a mai aratat, prin motivele de apel, ca cererea de interventie imbraca forma unei actiuni in constatarea dreptului de proprietate pentru suprafata de 0,06 ha situata in punctul Muscelusa, . cu reclamantii apelanti si paratele Comisii locale si judeteana de fond funciar; ca, potrivit art. 35 cpc, cel care are interes poate sa ceara constatarea existentei sau inexistentei unui drept; ca cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului pe orice alta cale prevazuta de lege; ca nu poate solicita realizarea acestui drept si nici sa-l valorifice printr-o actiune negatorie sau in revendicare, asa cum se sustine, in mod eronat, de judecatorul fondului, intrucat sunt proprietarii tabulari ai acelei suprafete de teren si exercita toate atributele de proprietate, posesie, folosinta si dispozitie; ca, in atare conditii, a introdus o cerere de interventie principala, care imbraca forma unei actiuni in constatarea dreptului prevazuta de art. 35 cod de procedura civila insa, din eroare de apreciere, aceasta cerere de interventie principala a fost respinsa de judecatorul fondului.

Tribunalul va avea in vedere prevederile art. 478 al. 2 cod de procedura civila, unde se arata ca partile nu se vor putea folosi inaintea instentei de apel de alte motive, mijloace de aparare si dovezi decat cele invocate la prima instanta sau aratate in motivarea apelului orin in intampinare. Al. 3 arata ca, in apel, nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot formula pretentii noi.

Norma inscrisa in acest alineat are caracter imperativ, astfel incat partile nu pot deroga, expres sau tacit, de la ea; prin urmare, nu pot conveni cu privire la schimbarea calitatii lor procesuale, a cauzei sau obiectului cererii de chemare in judecata si ncii sa formuleze pretentii noi.

Instanta de apel va verifica, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta.

Procesul civil este guvernat de principiul disponibilitatii partilor, care stabilesc limitele si cadrul procesual in care vor sa se judece, instanta urmand sa se pronunte numai cu privire la probele si solicitarile lor.

Partile sunt cele care fixeaza limitele in care va avea loc judecata, atat din punct de vedere al obiectului, cat si al persoanelor intre care se stabilesc raporturile juridice, precum si al fundamentului pretentiei ce este dedusa judecatii, judecatorul fiind tinut sa respecte cadrul procesual trasat de parti. Instanta de judecata trebuie sa statueze omnia petita, adica sa se pronunte cu privire la tot ce s-a cerut dar, in acelasi timp, numai cu privire la ce s-a cerut, fara a avea posibilitatea sa dea mai mult decat s-a solicitat sau sa se pronunte asupra unei pretentii nesolicitate, in caz contrar hotararea fiind supusa cailor de atac.

Asa cum am aratat, in cererea de interventie formulata in fata primei instante, s-a aratat ca solicitarea cuprinsă în aceasta fiind aceea de a se respinge cererea reclamanților în privința punerii în posesie și eliberării titlului de proprietate pentru suprafața de 0,06 ha, situată în pct. „Muscelușa”, ., din urmatoarele considerente:

- la data de 22.09.1993, apelantei i s-a eliberat de catre Ministerul Industriior certificatul de atestare a dreptului de proprietate . nr. 0479 pentru suprafata de 202.025,57 mp; a intocmit formalitatile de publicitate imobiliara asupra terenurilor dobandite inca din anul 1993, cand a procedat la inscrierea certificatului de atestare a dreptului in registrul de transcriptini si inscriptiuni Patarlegele la 26 octombrie; ulterior, in anul 2000, a procedat la intocmirea documentatiei cadastrale si la intabularea dreptului de proprietate; prin incheierea nr. 143/10.04.2000 s-a inscris in cartea funciara nr. 2 a localitatii Muscelusa cu suprafata de_,44 mp terenuri si constructii, cu numar cadastral 24, transformata in CF_.

-solicita respingerea cererii reclamantilor numai in ceea ce priveste punerea in posesie si eliberarea titlului de proprietate pentru o suprafata de 0,06 ha in punctul Muscelusa, .> In apel, in motivele expuse pe larg prin memoriul aflat la filele 7-10 dosar apel, s-a aratat ca:

- motivarea instantei de fond este nelegala si netemeinica, avand in vedere ca, asa cum rezulta din cuprinsul cererii depuse la instanta de fond, a argumentat pe deplin si dovedit cu acte ca . proprietara unei suprafete de teren de 0,006 ha, situata in punctul Muscelusa, ., suprafata ce se pretinde a fi inclusa in cei 5,76 ha, pentru care reclamantii solicita punerea in posesie si eliberarea titlului de proprietate.

- cererea de interventie imbraca forma unei actiuni in constatarea dreptului de proprietate pentru suprafata de 0,06 ha situata in punctul Muscelusa, . cu reclamantii apelanti si paratele Comisii locale si judeteana de fond funciar; potrivit art. 35 cod de procedura civila, cel care are interes poate sa ceara constatarea existentei sau inexistentei unui drept; cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului pe orice alta cale prevazuta de lege; nu poate solicita realizarea acestui drept si nici sa-l valorifice printr-o actiune negatorie sau in revendicare, asa cum se sustine, in mod eronat, de judecatorul fondului, intrucat sunt proprietarii tabulari ai acelei suprafete de teren si exercita toate atributele de proprietate, posesie, folosinta si dispozitie.

- ca atare, a introdus o cerere de interventie principala, care imbraca forma unei actiuni in constatarea dreptului prevazuta de art. 35 cod de procedura civila insa, din eroare de apreciere, aceasta cerere de interventie principala a fost respinsa de judecatorul fondului.

- a solicitat admiterea ambelor cereri de interventie, principala si accesorie; trebuie urmarita finalitatea acestor cereri si nu doar sensul literar, adica daca este o cerere de interventie principala nu poate exista pe langa aceasta si o cerere de interventie accesorie, formulata de aceeasi parte, chiar in cuprinsul aceluiasi inscris; acest lucru se desprinde din lectura prevederilor art. 61 si 62 cpc, care sunt texte permisive.

- in prezentul dosar, a formulat o cerere de interventie principala, care imbraca forma unei actiuni in constatarea dreptului apelantei de proprietate asupra suprafetei de 0,06 ha in punctul Muscelusa, .. 2 art. 61 si art. 35 cpc, probata cu acte de proprietate si, in plus, a solicitat si probatoriul necesar, inscrisuri, excpertiza, etc; totodata, a formulat si o cerere de interventie accesorie, care sprijina apararea paratei comisia locala de fond funciar Siriu, potrivit al. 3 art. 61 cpc, pentru care solutia propusa de apelanta pentru cererea reclamantilor este respingerea acesteia, la fel cum a solicitat si comisia locala prin intampinarea sa.

- solicita admiterea apelului, admiterea si a cererii de interventie principala, in sensul constatarii dreptului de proprietate al apelantei asupra terenului de 0,06 ha situat in punctul Muscelusa, .> Avand in vedere faptul ca, in fata instentei de fond, nu s-a invocat nicio clipa constatarea dreptului de proprietate, conform art. 35 cod de procedura civila, fiind o cerere noua in apel, ce are o cauza noua, ce ar fi trebuit formulata si in contradictoriu cu alti parati, tribunalul nu o va analiza.

F. de cele expuse pe larg anterior, tribunalul constata ca incheierea apelata nu este afectata de niciun motiv de nelegalitate sau netemeinicie, motiv pentru care, in conformitate cu prevederile art. 480 cod de procedura civila, va respinge apelul, ca nefondat.

In baza art. 451 cod de procedura civila, va obliga apelanta la 500 lei cheltuieli de judecata catre intimatii reclamanti P. M., P. I., P. D. si R. P..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de intervenienta S.C. HIDROCONSTRUCȚIA S.A. – S. M., cu sediul în mun. Bacău, . bis, județul Bacău, impotriva incheierii din data de 06.06.2014, pronuntata de Judecatoria Patarlagele in dosarul nr._, in contradictoriu cu reclamanții P. M.-O. - C.N.P. –_, domiciliat în Municipiul B., Cartier Episcopiei, . 4, .; P. I.-F. - C.N.P. –_, domiciliat în Municipiul B., Cartier Episcopiei, . 4, .; P. C. D., domiciliat în Municipiul B., Cartier Episcopiei, . 4, . și R. A.-P. - C.N.P. –_, domiciliată în Municipiul B., Cartier Episcopiei, . 4, . si pârâtele C. L. SIRIU PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, C. JUDEȚEANĂ B. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR.

Obliga apelanta la 500 lei cheltuieli de judecata catre intimatii reclamanti P. M., P. I., P. D. si R. P..

Definitiva.

Pronunțată în ședința publică de la 13 August 2014

Președinte,

V. B.

Judecător,

D. R.

Grefier,

A. P.

Red.D.R dos.fond-_

Teh.red.D.R jud.fond- Șt.M.

18.06.2014

← Fond funciar. Decizia nr. 329/2014. Tribunalul BUZĂU		Obligaţie de a face. Decizia nr. 117/2014. Tribunalul BUZĂU →

Fond funciar. Decizia nr. 257/2014. Tribunalul BUZĂU

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 257/2014. Tribunalul BUZĂU