Pretenţii. Decizia nr. 330/2014. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 330/2014 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 17-06-2014 în dosarul nr. 27500/200/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 330/2014
Ședința publică de la 17 Iunie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. E. D.
Judecător G. S.
Judecător A.-M. D.
Grefier V. P.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către reclamanții . cu sediul în B., ., județul B. și C. G. domiciliat în B., ., județul B. împotriva sentinței civile nr. 1121 din 23.01.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu pârâtul A. P. domiciliat în B., .. 1, ., jud. B., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 04.06.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, având nevoie de timp pentru a délibéra, în baza art. 260 alin. 1 C.proc.civ., a amânat pronunțarea pentru data de 11.06.2014, când, în aceeași compunere și pentru aceleași motive, a amânat pronunțarea, pentru astăzi, în ziua de 17.06.2014, când, deliberând, în aceeași compunere, a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra prezentului recurs civil se constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ /02.12.2011, reclamanta S.C. P. ..L. a solicitat obligarea paratului A. P. la plata sumei de 3265,62 lei, reprezentand cheltuieli de judecata efectuate in dosarul nr._ al Tribunalului Buzau si in dosarul nr._ al Curtii de Apel Ploiesti si al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
In motivarea cererii a arătat ca prin Decizia nr. 255/26.06.2009 pronunțata de Tribunalul Buzau in dosarul nr._ a fost admisa actiunea formulata in contradictoriu cu paratul din prezenta cauza, acesta fiind obligat la plata cheltuielilor de judecata, fara a se preciza suma constând in onorariul de avocat, întrucât nu fusese depusa dovada achitării acestuia.
A învederat ca suma solicitata reprezintă onorariul de avocat stabilit prin contractul de asistenta juridica încheiat cu Cabinetul de avocat T. M. A.. In baza acestui contract au fost emise facturile nr. 8/20.03.2009 si chitanța nr. 55/20.03.2009 pentru suma de 1190 lei.
A menționat ca in dosarul nr._ al Curtii de Apel P. au fost depuse chitanța nr. 72/12.05.2010 (fila 31), pentru suma de 600 lei, reprezentând onorariu de avocat si chitanța in valoare de 110,12 lei, reprezentând cheltuieli de transport, iar in dosarul nr._ al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (filele 50 si 67), chitanțe cu nr. 736/24.11.2010, in valoare de 1240 lei, reprezentând onorariu de avocat si chitanța pentru suma de 125,50 lei, cheltuieli de transport.
In drept a invocat dispozițiile art. 274 C.p.c. si ale art. 112 C.p.c.
In dovedirea cererii a inteles sa se folosească de proba cu înscrisuri.
Paratul deși legal citat, nu a formulat întâmpinare si nici nu s-a prezentat pentru a formula apărări si a propune probe.
La data de 09.05.2013 reclamanta a formulat o cerere precizatoare (fila 51) prin care a arătat ca solicita obligarea paratului la plata următoarelor sume de bani:
- in dosarul nr._, sentința penala nr. 501/2009, dosar la care au fost anexate dosarul nr. 649/P/2006, valoarea de 600 de lei si dosarul nr. 3099/P/2006, valoarea de 1000 de lei si 1190 lei prin chitanța nr. 55/20.03.2009;
- in dosarul nr._ al Curtii de Apel P. (fila 26), Decizia nr. 633/R-C., valoarea de 500 de lei, conform chitanței nr. 807/22.06.2007, valoarea de 1000 de lei, chitanța nr. 626/27.02.2007 (fila 27 din dosar);
- in dosarul nr._ al Tribunalului Buzau, 1000 de lei, conform chitanței nr. 8/22.07.2011 si 2380 de lei, conform facturii nr. 291/11.12.2009.
Prin încheierea din data de 09.05.2013 instanța a dispus atașarea dosarelor nr. 649/P/2006 si nr. 3099/P/2006 ale Parchetului de pe langa Judecătoria Buzau si dosarul nr._ al ICCJ.
La data de 28.06.2013 reclamanta a formulat cerere de majorare a câtimii obiectului cererii (fila 81) solicitând obligarea paratului A. P. la plata sumei de 7831,80 de lei, reprezentând cheltuieli de judecata făcute in dosarele nr. 649/P/2006, nr. 3099/P/2006 anexate la dosarul nr._, suma compusa din:
- 1190 lei, onorariu de avocat, potrivit chitanței nr. 55/20.03.2009 si facturii nr. 8/20.03.2009;
- 1000 lei, onorariu de avocat, potrivit facturii nr. 348/20.07.2011;
- 601,80 lei, onorariu expert in dosarul nr. 649/P/2006;
- 1000 lei, onorariu de expert achitat la data de 29.11.2007 in dosarul nr. 649/P/2006;
- 500 lei, onorariu apărător in dosarul nr._, conform chitanței nr. 124/28.05.2009;
- 200 lei, reprezentând onorariu de avocat in dosarul nr._, conform chitanței nr. 131/23.06.2009;
- 1000 de lei, onorariu apărător in dosarul nr. 3099/P/2007, potrivit chitanței nr. 626/27.02.2007;
- 500 de lei, onorariu avocat, potrivit chitanței nr. 807/22.06.2007.
Prin încheierea de ședința din data de 20.06.2013 instanța a dispus, la solicitarea reclamantei, introducerea in cauza, in calitate de reclamant, a numitului C. G..
Prin încheierea din data de 26.09.2013 instanța a dispus atașarea dosarului nr._ al Tribunalului Buzau.
Reclamanta a formulat la data de 11.11.2012 note de ședința (fila 96) prin care a arătat ca domnul avocat C. C. a reprezentat reclamanta in dosarul nr._ in recurs si in contestație in anulare in fata Curtii de Apel Ploiesti.
A mai arătat ca la data de 23.05.2011 prin decizia nr. 1192 instanța s-a pronunțat si pe o parte a cheltuielilor de judecata efectuate de reclamanta, cheltuieli care insa nu cuprindeau si suma de 1000 lei, reprezentând onorariu de aparitor, suma stabilita prin contractul de asistenta juridica PH nr._/16.05.2011, suma plătita ulterior soluționării recursului in ds nr._ .
La data de 26.11.2013 reclamanta a formulat alte note de ședința (fila 100) prin care a arătat ca solicita obligarea paratului la plata următoarelor sume de bani:
- 1190 lei, reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței nr. 55/20.03.2009 (factura nr. 8/20.03.2009) ce corespunde contractului de asistenta juridica nr. 243/2008, prin care avocat T. A. a oferit societarii servicii juridice in dosarul nr._, cu mențiunea ca s-au acordat cheltuieli doar pentru o parte a onorariului platit avocaților;
- 1000 de lei, reprezentând onorariu de avocat conform facturii nr. 348/20.07.2011, suma achitata ulterior soluționării dosarului nr._, astfel cum rezulta din faptul ca decizia nr. 1192 a fost pronunțata la data de 23.05.2011, iar pana la respectiva data se achitaseră din onorariu doar 500 de lei, conform contractului . nr._/16.05.2011;
- 601,80 lei, reprezentând onorariu de expert in dosarul nr. 649/P/2006, soluționat cu neînceperea urmăririi penale împotriva numitului C. G., potrivit chitanței nr._/1/18.01.2007;
- 1003 lei, reprezentând onorariu de expert in dosarul nr. 3009/P/2006, soluționat cu neînceperea urmăririi penale împotriva numitului C. G., potrivit chitanței nr._/1/29.11.2007;
- 1000 de lei, reprezentând onorariu de avocat conform chitanței nr. 626/27.02.2007, pentru dosarul nr. 3099/P/2007;
- 500 de lei, conform chitanței nr. 807/22.06.2007, onorariu de avocat pentru dosarul nr. 356/2007.
Instanța a invocat din oficiu excepția prescripției dreptului material la acțiune in ceea ce privește sumele de 1000 lei care reprezintă onorariu de avocat în dosarul nr. 3099/P/2007 și 500 lei care reprezintă onorariu avocat în dosarul nr. 356/2007, excepție ce urmează a fi analizata cu prioritate fata de dispozițiile art. 137 alin. 1 C.p.c.
Deliberând asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune, a retinut următoarele:
Potrivit art. 1 din Decretul nr. 167/1958 „Dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege.”
Prescripția începe sa curgă, potrivit art. 7 alin. 1 de la momentul in care se naște dreptul la acțiune, termenul fiind cel general de 3 ani, prevăzut de art. 3 din lege.
In ceea ce privește sumele de 1000 de lei, reprezentând onorariu de avocat in dosarul nr. 3099/P/2006 si de 500 de lei, reprezentând onorariu de avocat in dosarul nr. 356/2007, instanța a observat ca prima a fost achitata de reclamantul C. G. potrivit chitanței nr._/27.02.2007 (fila 128 dosar nr. 3099/P/2006), iar cea de-a doua potrivit chitanței nr. 807/22.06.2007 (fila 183 ds 3099).
Instanța a observat ca prin sentința penala nr. 122/27.02.2007 pronunțata de Judecătoria Buzau in dosarul nr._ (fila 133 ds 3099) instanța a desființat, ca urmare a admiterii plângerii petentului A. P., rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nr. 1249/II/2/2006/28.12.2006 si a dispus redeschiderea urmăririi penale fata de făptuitorul C. G., sentința definitiva prin decizia nr. 311/22.06.2007 a Tribunalului Buzau (fila 186 ds 256/2007 atașat).
Cele două chitanțe susmenționate au fost depuse prima in fata instanței de fond, cea de-a doua in fata instanței de recurs.
Instanța a apreciat ca dreptul material la acțiune al reclamantului s-a născut la data de 22.06.2007, data de la care plângerea a cărei judecata a generat cheltuielile făcute de către parte, a fost in mod definitiv respinsa.
Astfel, partea poate solicita acordarea cheltuielilor de judecata in procesul pentru acestea au fost făcute (in cazul de fata potrivit art. 192 alin. final C.p.p.-forma in vigoare la data de 22.06.2007) sau pe cale separata, înlăuntrul termenului de prescripție de 3 ani.
Având in vedere ca de la data de 22.06.2007 pana la promovarea prezentei cereri de chemare in judecata, 20.06.2013 (data la care C. G. a dobândit calitatea de reclamant) au trecut mai mult de 3 ani, instanța a admis exceptia invocata si a respins cererea vizând aceste suma ca prescrisa.
Pe fondul cauzei, în ce privește celelalte sume solicitate, instanța de fond a retinut următoarele:
Prin decizia nr. 4776/16.12.2008 pronunțata de Inalta Curte de Casatie si Justiție in dosarul nr._ instanța a respins ca inadmisibila cererea de revizuire formulata de paratul din prezenta cauza, A. P., împotriva deciziei nr. 770/R-C din 12.09.2009 a Curții de Apel P..
Potrivit contractului de asistenta juridica nr. 243/2008 (fila 58) încheiat intre reclamanți si Cabinet individual de avocat T. M., onorariul pentru desfășurarea următoarelor activitatea: redactare, semnare, întâmpinare ICCJ, dosar nr._ (in care reclamanta societate comerciala a avut calitatea de intimata) si asistare, reprezentare recurent C. G. in dosarul nr._ a fost stabilit la suma de 1190 de lei, suma achitata la data de 20.03.2009 potrivit chitanței nr. 55/20.03.2009.
În ceea ce priveste suma de 1000 de lei, achitata cu titlu de onorariu de avocat, instanța a observat ca prin contractul de asistenta juridica nr._/16.05.2011 încheiat de reclamanta S.C. P. . Cabinetul de avocat C. C. (fila 72), prima s-a obligat sa achite secundului un onorariu in cuantum 1500 de lei, din care 500 de lei la data încheierii contractului si 1000 de lei pana la data de 30.07.2011. Obiectul contractului consta in activitățile de asistenta juridica si reprezentare in dosarul nr._ al Tribunalului Buzau.
Instanța a observat ca acțiunea ce a făcut obiectul susmenționatului dosar a fost in mod irevocabil soluționata prin decizia nr. 1192/23.05.2011 a Curtii de Apel Ploiesti (fila 65), . reclamantei din prezenta cauza.
Suma de 1000 de lei cu titlu de onorariu de avocat a fost achitata la data de 22.07.2011, potrivit chitanței depuse la fila 8 din dosar.
Conform art. 274 alin. 1 C., partea care cade in pretenții va fi obligata, la cerere, sa plătea
În consecința, reținând culpa procesuala a paratului in efectuarea acestor cheltuieli, il va obliga pe acesta la plata către reclamantul C. G. a sumei de 1190 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata si către reclamanta S.C. P. ..L. a sumei de 1000 de lei, cu același titlu.
In ceea ce privește sumele de 601,80 lei, achitata cu titlu de onorariu de expert in dosarul nr. 649/P/2006 si de 1003 lei, achitata cu titlu de onorariu de expert in dosarul nr. 3099/P/2006, instanța a observat ca prima a fost achitata la data de 18.01.2007 (chitanța nr._/1 –fila 104), iar cea de-a doua la data de 29.11.2007 (chitanța nr._/1-fila 102).
În ceea ce privește dosarul nr. 649/P/2006, prin rechizitoriul întocmit la data de 18.01.2007 (fila 77 ds 649 atașat) s-a dispus scoaterea de sub urmărire penala a învinuitului C. G. pentru infracțiunile prevăzute si pedepsite de art. 24 lit. b din Legea nr. 50/1991 si de art. 220 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.
Expertiza tehnica specialitatea construcții a fost dispusa de organul de urmărire penala prin ordonanța din data de 12.12.2006 (fila 80 ds 3099 atașat), raportul de expertiza fiind depus la fila 82 a aceluiași dosar.
Criteriul in baza căruia se acorda cheltuielile de judecata pe cale separata este culpa procesuala.
Textul art. 274 din Codul de procedură civilă, instituie prezumția de culpă procesuală a celui ce cade în pretenții, pentru că dacă debitorul din raportul juridic ce face obiectul judecății și-ar fi respectat obligația, creditorul obligației nu ar fi trebuit să suporte sarcinile pecuniare ale unui proces.
Astfel, pentru a opera prezumția de culpa procesuala trebuie ca intre cele doua părti sa existe un raport juridic care sa fi fost dedus judecatii, raport generator de drepturi si obligații intre părtile acestuia.
Or cheltuielile solicitate au fost făcute in cursul urmăririi penale începute împotriva reclamantului din prezenta cauza prin procesul-verbal din data de 08.09.2006 (fila 44 ds 649 atașat), astfel incit nu se poate vorbi despre existenta unui raport juridic in sensul celor de mai sus.
Mai mult, din cuprinsul rechizitoriului rezulta ca sesizarea organelor de cercetare penala a fost făcuta de Inspectoratul de Stat in Construcții, din actele dosarului nerezultând existenta vreunei sesizări a paratului in acest sens.
In consecința, cererea sub acest aspect este neîntemeiata.
In ceea ce privește dosarul penal nr. 3099/P/2006, expertiza tehnica specialitatea construcții a fost dispusa prin ordonanța din data de 22.11.2007 (fila 10 ds 3099 atașat) ca urmare a celor dispuse de instanța prin sentința penala nr. 222/27.02.2007 a Judecătoriei Buzau pronunțata in dosarul nr. 356/2007.
Prin rezoluția din data de 05.03.2008 (fila 296 ds 3099 atașat) s-a dispus scoaterea de sub urmărire penala a reclamantului C. G., plângerea împotriva acesteia fiind respinsa de către procurorul ierarhic superior prin rezoluția nr. 295/II/2/22.04.2008 (fila 308).
Prin sentința penala nr. 566/08.07.2008 pronunțata de Judecătoria Buzau in dosarul nr._ (fila 138), definitiva prin respingerea recursului, plângerea paratului din prezenta cauza împotriva rezoluției susmenționate a fost admisa in parte.
Potrivit celor reținute in practicaua sentinței, reclamantul din prezenta cauza a solicitat acordarea cheltuielilor de judecata, onorariul de expert făcând parte din aceste cheltuieli.
Prin dispozitivul sentinței, instanța s-a pronunțat numai asupra cererii de acordare a cheltuielilor de judecata formulata de paratul din prezenta cauza, nici Decizia nr. 306/31.10.2008 pronunțata in recurs nefăcând nici o vorbire in acest sens.
Instanța a apreciat ca atât timp cat cheltuielile de judecata au fost solicitate in cadrul procesului care le-a ocazionat, acestea nu pot fi cerute pe cale separata, eventualele omisiuni ale instanței putând fi rectificate numai in căile de atac sau pe calea cererii prevăzute de art. 196 C.p.p anterior.
În consecința si sub acest aspect cererea apare ca neîntemeiata.
Împotriva sentinței a formulat recurs reclamanții . și C. G., care au criticat soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate și respingând excepția invocată din oficiu de instanța de fond, să fie obligat intimatul și la suma de 1500 lei reprezentând cheltuieli de judecată făcute în dosarele nr.3099/P/2006 și nr._ , precum și admiterea capătului de cerere prin care au solicitat obligarea intimatului la plata sumei de 1003 lei și 601,80 lei reprezentând cheltuieli efectuate în dosar nr.3099/P/2006.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurenții au arătat că au investit instanța de fond cu o acțiune în pretenții prin care au solicitat obligarea pârâtului A. P. la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de mai multe procese intentate de acesta de-a lungul timpului, cheltuieli de judecată pe care nu le-au solicitat în cadrul acelor procese.
Astfel, au cerut prin acțiunea introductivă ca pârâtul să fie obligat la plata sumelor de: 1190 lei reprezentând onorariu de avocat conf. chit. Nr. 55/20.03.2009 pentru servicii juridice oferite pentru Dosarul nr._ ; 1000 lei reprezentând onorariu de avocat conf. fact. Nr. 348/20.07.2011, pentru servicii juridice în Dosarul nr._ ; 601,80 lei - onorariu de expert în Dosarul nr. 649/P/2006; 1003 lei - onorariu expert în Dosarul nr. 3099/P/2006 ; 1000 lei reprezentând onorariu de avocat conf. chit. Nr. 626/27.02.2007 pentru reprezentare juridică în dosarul nr. 3099/P/2007; 500 lei reprezentând onorariu de avocat conf. chit. Nr. 807/22.06.2007 pentru reprezentare juridică în dosarul nr._ .
În urma soluționării cauzei instanța a apreciat că acțiunea lor introductivă trebuie admisă în parte, obligând pe pârâtul A. P. la plata sumei de 1190 lei către reclamantul C. G. reprezentând cheltuieli de judecată și a sumei de 1000 de lei cu același titlu către S.C. P. ..L. precum și a sumei de 709 lei reprezentând cheltuieli de judecat în prezentul proces.
Apreciază că instanța investită cu soluționarea cererii introductive a pronunțat o hotărâre lipsită de temei raportat la capetele de cerere respinse, prin care au solicitat obligarea la plata sumei de 1000 lei pentru cheltuielile efectuate în dosarul nr. 3099/P/2006 și 500 lei pentru cheltuielile făcute în dosarul_, precum și pentru cheltuielile efectuate în cadrul dosarului 3099/P/2006 în cuantum de 1003 lei reprezentând onorariu de expert și 601,80 lei cu același titlu în dosarul nr. 649/P/2006.
Instanța de fond a invocat din oficiu excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la capătul de cerere prin care au solicitat obligarea la plata sumei de 1000 lei pentru cheltuielile efectuate în dosarul nr. 3099/P/2006 și 500 lei pentru cheltuielile făcute în dosarul_ . Instanța a admis această excepție respingând capătul lor de cerere ca fiind prescris.
Apreciază că instanța de fond a interpretat greșit situația litigioasă anterioară dintre ei și intimat și a considerat, în mod neîntemeiat că termenul de prescripție pentru sumele solicitate curge de la data de 22.06.2007.
Precizează că, între ei și intimatul A. P. a existat o stare conflictuală în urma căreia au rezultat mai multe procese. Dosarul 3099/P/2006 este un dosar penal întocmit de organele de cercetare penală în urma unei plângeri făcute de intimatul A. P.. în urma cercetărilor efectuate în acest dosar procurorul de caz a emis o Rezoluție prin care a dispus neînceperea urmăririi penale față de recurentul C. G..
Intimatul nemulțumit de soluția emisă de Ministerul Public a făcut plângere la instanța de judecată formându-se Dosarul nr._ ce avea ca obiect plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, dosar în care instanța a dispus la data de 27.02.2007 ,, trimiterea cauzei la procuror în vederea redeschiderii urmăririi penale și continuarea cercetărilor" în Dosarul 3099/P/2006 unde recurentul C. G. avea calitatea de învinuit.
Această sentință a rămas definitivă prin decizia nr. 311 din 22.06.2007.În aceste condiții instanța de fond a apreciat că data la care a rămas definitivă sentința prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale, respectiv 22.06.2007 reprezintă termenul de la care începe să curgă prescripția dreptului material la acțiune.
Consideră că instanța de fond, nespecializată în litigii penale a fost dusă în eroare de Hotărârea dată în Dosarul_ de Judecătoria B. și de Decizia 311 din 22.06.2007 a Tribunalului B.. Faptul că s-a desființat rezoluția procurorului și s-a trimis cauza pentru redeschiderea urmăririi penale nu reprezintă o condiție care să impună curgerea termenului de prescripție.
În procedură penală intervenția instanței de judecată în faza de urmărire penală reprezintă o procedură specială făcută în condiții expres prevăzute de lege. Decizia 311 din 22.06.2007 pronunțată de Tribunalul B. confirmă trimiterea cauzei (Dosarul 3099/P/2006) la procuror pentru completarea anumitor acte de cercetare penală omise.
Având în vedere că litigiul principal dintre recurentul C. G. și intimatul A. P. îl reprezenta obiectul format de Dosarul 3099/P/2006, apreciază că la data de 22.06.2007 nici măcar nu se născuse dreptul lor pentru a solicita cheltuieli de judecată din partea intimatului
Astfel orice solicitare din partea lor pentru a recupera cheltuielile efectuate în Dosarul 3099/P/2006 de la persoana care a făcut plângerea împotriva lor, la data de 22.06.2007 ar fi fost prematură.
La data de 13.02.2009 (fila 325 Ds. 3099/P/2006), se emite o nouă rezoluție prin care se dispune neînceperea urmăririi penale față de învinuitul C. G..
Nemulțumit de această soluție petentul, intimatul A. P. formulează o plângere împotriva rezoluție procurorului, cerere ce formează obiectul Dosarului_ .
La data 28.05.2009 Judecătoria B. s-a pronunțat în Dosarul_ respinge plângerea formulată de A. P. și menține ca legală și temeinică rezoluția de neîncepere a urmăririi penale față de C. G..
În aceste condiții consideră că termenul de prescripție cu privire la dreptul lor la acțiune începe să curgă de la data de 28.05.2009, dată de la care dosarul 3099/P/2006 se consideră a fi finalizat.
Au mai precizat că cele două plăți în cuantum de 1000 lei și 500 lei reprezintă cheltuieli făcute pentru Dosarul 3099/P/2006, sunt dovedite cu chitanțele_/P/2007 respectiv 807/22.06.2007 și nu au mai fost solicitate în cadrul altui proces.
În ceea ce privește sumele de 601,80 lei achitată cu titlul de onorariu de expert în Dosarul penal 649/P/2006 și 1003 lei achitată cu același titlu în dosarul nr. 3099/P/2006 recurenții au făcut următoarele precizări:
Instanța de fond a apreciat ca neîntemeiat capătul lor de cerere cu privire la aceste sume considerând că trebuie să existe culpă procesuală din partea intimatului pentru a primi sumele cerute mai sus. Faptul că intimatul se adresează cu plângeri nejustificate la organul de urmărire penală apreciază că reprezintă o culpă din partea acestuia.
Chiar dacă expertizele pentru care s-au plătit aceste sume de bani sunt dispuse prin ordonanțe ale procurorului de caz și deși conform principiului prezumției de nevinovăție în raport cu prevederile art. 6 CEDO nu trebuia ca să-și probeze nevinovăția, totuși a fost obligat la plata lor.
Faptul că toate aceste cheltuieli reprezintă un efect al abuzului de drept exercitat de intimatul A. P. i-a determinat să se îndrepte cu o acțiune în pretenții împotriva acestuia.
Mai mult arată instanței că suma de 1003 lei achitată prin chitanța nr._/1 a fost achitată la data de 29.11.2007, dată ulterioară primei redeschideri a urmăririi penale în dosarul 3099/P/2006 ordonată de Judecătoria B. prin sentința dată în Dosarul_ .
Totodată conform Codului de Procedură Penală în vigoare la data emiterii ultimei rezoluții prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de C. G., prin rezoluție procurorul nu este în măsură să dispună cu privire la cheltuielile efectuate de părți în faza de urmărire penală.
In aceste condiții recurenții au apreciat că cererea lor de obligarea a părții vătămate din Dosarul nr. 3099/P/2006, A. P. intimat în prezentul dosar la plata cheltuielilor la care au fost obligați prin plângerea sa este întemeiată.
Pe de-o parte nu era obligația lor să-și probeze nevinovăția, cu toate acestea organul de anchetă a dispus efectuarea unor expertize pentru a se arăta dacă se fac sau nu vinovați de săvârșirea unei infracțiuni pentru care au fost obligați să cheltuiască sume importante de bani.
De aceea apreciază că intimatul fiind cel care a generat dosarul 3099/P/2006 există o legătură de cauzalitate între acțiunile sale și sumele de bani pe care au fost nevoiți să le disponibilizeze datorită existenței acestui dosar și sunt îndreptățiți să-i solicite acestuia sumele de bani cheltuite.
Consideră că, aprecierea instanței de fond că, cheltuielile de judecată nu au fost solicitate în cadrul procesului pe care le-a ocazionat, acestea nu pot fi cerute pe cale separată este neîntemeiată devreme ce nu a existat un proces propriu-zis pentru Dosarul 3099/P/2006.
Intimatul A. P. nu a formulat întâmpinare.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, sentința atacată în raport de motivele de recurs și având în vedere prevederile art. 3041 Cod procedură civilă, reține următoarele:
Se observă că reclamanții – recurenți critică, într-un prim motiv de recurs, sentința pronunțată de judecătorie sub aspectul că prima instanță nu ar fi aplicat în mod corect prevederile referitoare la excepția prescripției în ce privește plata sumei de 1500 lei, reprezentând onorarii de avocat achitate cu chitanța nr. 626/27.02.2007 în dosar nr. 3099/P/2007 și chitanța nr. 807/22.06.2007 în dosar nr._ .
Această nemulțumire s-ar putea circumscrie motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, respectiv că „ hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii”.
Tribunalul constată că o asemenea critică este fondată, având în vedere următoarele:
Astfel, instanța de fond a invocat din oficiu excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la capătul de cerere prin care s-a solicitat obligarea intimatei la plata sumei de 1000 lei reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței nr. 626/27.02.2007 achitat în dosarul nr. 3099/P/2007 și a sumei de 500 lei reprezentând onorariu de avocat achitat cu chitanța nr. 807/22.06.2007 în dosar nr._ . A apreciat instanța că termenul curge de la data de 22.06.2007 și în raport de data introducerii prezentei acțiuni, a trecut mai mult de trei ani, sens în care a admis excepția.
Or, din simpla cercetare a dosarului nr. 3099/P/2006, rezultă că acesta a fost finalizat mult mai târziu, nu la data de 22.06.2007 ci la data de 28.05.2009.
Astfel, dosarul nr. 3099/P/2006 este întocmit de organele de cercetare penală în urma plângerii formulate de intimatul A. P. și care, în urma cercetărilor efectuate în acest dosar, procurorul a emis o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale față de recurentul C. G..
Intimatul A. P. a formulat plângere împotriva acestei rezoluții și s-a format dosarul nr._ în care instanța a dispus la data de 27.02.2007 trimiterea cauzei la procuror în vederea redeschiderii urmăririi penale și continuarea cercetărilor în dosarul nr. 3099/P/2006 în care, recurentul C. G. avea calitatea de învinuit.
La data de 13.02.2009, s-a emis o nouă rezoluție în dosarul nr. 3099/P/2006 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de învinuitul C. G..
Împotriva acestei rezoluții, intimatul A. P. a formulat o plângere ce a format obiectul dosarului nr._ .
La data de 28.05.2009, Judecătoria B. a pronunțat în dosarul nr._ hotărârea de respingere a plângerii formulate de A. P. și a menținut ca legală și temeinică rezoluția de neîncepere a urmăririi penale față de C. G..
Prin urmare, dosarul nr. 3099/P/2006 s-a finalizat la data de 28.05.2009 și nu la data de 22.06.2007, așa cum greșit a reținut instanța de fond, apreciind eronat că termenul de prescripție de trei ani curge de la data când a rămas definitivă Decizia nr. 311/22.06.2007, în condițiile în care soluția era de desființare a rezoluției procurorului și trimiterea cauzei pentru redeschiderea urmăririi penale, pentru ca procurorul să completeze anumite acte de cercetare penală omise.
Recurenții nu puteau solicita la data de 22.06.2007 cheltuielile făcute în acest dosar, cât timp încă se continuau cercetările penale văzând plângerea penală formulată de intimatul A. P. împotriva recurentului C. G..
Referitor la critica privind capătul de cerere referitor la obligarea intimatului la plata onorariului de expert în dosarul nr. 649/P/2006, Tribunalul constată că nu este fondată.
Astfel, expertiza tehnică specialitatea construcții a fost dispusă de organul de urmărire penală prin ordonanța din data de 12.12.2006.
Sesizarea organelor de cercetare penală s-a făcut de Inspectoratul de Stat în Construcții pentru infracțiunile prevăzute de art. 24 lit. b) din Legea nr. 50/1991.
Așa cum corect a reținut instanța de fond, criteriul în baza căreia se acordă cheltuielile de judecată pe cale separată este culpa procesuală, principiu înscris în art. 274 Cod procedură civilă.
Prin urmare, partea din vina căreia s-a purtat procesul legat de infracțiunea prevăzută de Legea nr. 50/1991 trebuie să suporte cheltuielile legate de admiterea probelor, întrucât conflictul care a declanșat procesul a fost determinat de sesizarea Inspectoratului de Stat în Construcții.
Referitor la capătul de cerere privitor la obligarea intimatei la plata sumei de 1003 lei onorariul de expert în dosarul nr. 3099/P/2006, Tribunalul apreciază că soluția de respingere dată de instanța de fond este corectă.
Se reține că recurentul a solicitat cheltuielile de judecată, printre care și cele reprezentând onorariu de expert (așa cum rezultă din practicaua sentinței penale nr. 566/08.07.2008 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ ), și nu i-au fost acordate, iar in recursul formulat de acesta, printre motive nu s-au regăsit și cele referitoare la cheltuielilor efectuate de intimat
În aceste condiții, recurenții nu mai au deschisă calea unei acțiuni separate întemeiate pe dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, atâta timp cât le-au solicitat în cadrul procesului penal.
Pentru aceste considerente, Tribunalul, în baza art. 312 alin. 2 Cod procedură civilă, va admite recursul ca fondat, va modifica, în parte, sentința în sensul că va obliga intimatul A. P. și la sumele de 1000 lei reprezentând onorariu avocat achitat cu chitanța nr. 626/27.02.2007 în dosar nr. 3099/P/2007 și la 500 lei reprezentând onorariu avocat conform chitanței nr. 807/22.06.2007 din dosar nr._ .
Va menține restul dispozițiilor și va obliga intimatul la 670 lei cheltuieli de judecată către recurent.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de către reclamanții . cu sediul în B., ., județul B. și C. G. domiciliat în B., ., județul B. împotriva sentinței civile nr. 1121 din 23.01.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu pârâtul A. P. domiciliat în B., .. 1, ., jud. B., ca fondat.
Modifică în parte sentința în sensul că obligă intimatul A. P. și la sumele de 1000 lei reprezentând onorariu avocat achitat cu chitanța nr. 626/27.02.2007 în dosar nr. 3099/P/2007 și la 500 lei reprezentând onorariu avocat conform chitanței nr. 807/22.06.2007 din dosar nr._ .
Menține restul dispozițiilor.
Obligă intimatul la 670 lei cheltuieli de judecată către recurent.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Iunie 2014.
Președinte, A. E. D. | Judecător, G. S. | Judecător, A.-M. D. |
Grefier, V. P. |
Red. AED/10.07.2014
Thred.VP/DP/2 ex.
Judecătoria B.
Judecător fond V. E. C.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 33/2014. Tribunalul BUZĂU | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 566/2014.... → |
|---|
