Revendicare imobiliară. Decizia nr. 281/2014. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 281/2014 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 19-05-2014 în dosarul nr. 2617/277/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 281/2014
Ședința publică de la 19 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. P.
Judecător M. Ș.
Judecător A. M.
Grefier M. H.
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta T. M. – domiciliată în comuna Pârscov, ., împotriva sentinței civile nr. 48/17.01.2014 pronunțată de Judecătoria Pătîrlagele în dosarul nr._ - având ca obiect revendicare imobiliară, în contradictoriu cu reclamantele B. M.-R. – domiciliată în comuna Pârscov, ., V. L.-N. – domiciliată în București, ., sector 6 și C. M.-D. – domiciliată în București, .. 7, .. 1, ., sector 4.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns atât recurenta-pârâtă T. M. personal și asistată de avocat S. C. L. M., cât și intimatele-pârâte B. M.-R. și V. L.-N. – ambele asistate de avocat C. F., lipsă fiind intimata-reclamantă C. M.-D. – reprezentată de avocat C. F..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat C. F. depune împuternicire avocațială pentru intimatele-reclamante.
Avocat S.-C. L., pentru recurentă, învederează că nu a prezentat la acest termen certificat de grefă referitor la dosarul nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Pătîrlagele, întrucât la termenul din 25.04.2014, când a depus precizări la acțiune, s-a dispus amânarea cauzei la cererea părților adverse, pentru lipsă de apărare, întrucât avocatul C. F. a depus o cerere prin care a arătat că nu se poate prezenta, astfel că instanța nici măcar nu a pus în discuție dacă cererea de repunere pe rol este sau nu întemeiată. Ca atare, dosarul nefiind repus pe rol, nu aveau ce să motiveze prin certificatul de grefă.
Reclamanta-recurentă a modificat acțiunea pe fond funciar, în sensul identificării terenului și a vecinătăților terenului său, deci s-a solicitat o modificare și o completare a titlului recurentei, pentru că această parte nu-și găsește efectiv terenul. De altfel, aceasta a și precizat că în condițiile în care își poate identifica terenul, nu are de ce să mai stea în judecată în calea de atac a recursului. În dosarul de la Pătîrlagele este vizat titlul de proprietate al intimatelor, în sensul că se cere constatarea nulității absolute a acestui titlu. Intimatele au formulat, pe cale de reconvențională, cerere de revendicare ce a fost disjunsă din cauza inițială. În condițiile în care instanța va lămuri capătul de cerere pe care reclamanta îl are la Pătîrlagele, ea va renunța la participarea intimatelor în acel dosar și va face aceste modificări și pe calea recursului. Însă în dosarul de la Pătîrlagele nu s-a discutat nimic deocamdată, cauza primind termen de judecată la data de 30.05.2014. În această situație, solicită acordarea unui nou termen, pentru a depune certificat de grefă din care să rezulte cu exactitate obiectul acțiunii de la Pătîrlagele în urma precizărilor depuse.
Avocat C. F., pentru intimate, susține că nu are nicio relevanță asupra prezentei cauze dosarul de la Judecătoria Pătîrlagele, întrucât obiectul acelui dosar nu are incidență asupra cauzei de față. De altfel, este posibil ca intimatele pe care le reprezintă în dosarul Tribunalului B. să fie scoase din cauza de la Judecătoria Pătîrlagele. Precizează că a existat o acțiune cu mai multe capete de cerere, printre care unul ce viza titlul de proprietate al intimatelor B., V. și C., capăt de cerere care a fost disjuns și care a fost deja soluționat. Apărătorul recurentei a făcut doar simple afirmații, fără să depună în prezenta cauză nici certificat de grefă și nici măcar copia acțiunii ce face obiectul dosarului aflat la Judecătoria Pătîrlagele. Se opune amânării cauzei.
Apărătorul ales al recurentei susține că acel capăt de cerere nu a fost soluționat. S-a soluționat numai cererea reconvențională formulată de intimate, cu revendicare, care s-a disjuns și s-a format dosar separat.
Instanța respinge cererea de amânare pentru depunerea unui certificat de grefă vizând modificarea obiectului acțiunii în dosarul existent pe rolul Judecătoriei Pătîrlagele, motivat de faptul că, așa cum rezultă din încheierea din 26.06.2013, obiectul acțiunii principale formulată de către recurenta-pârâtă nu a fost precizat în dosarul respectiv, acesta fiind și motivul pentru care instanța fondului, în baza art. 1551 Cod pr.civilă, a suspendat judecata cauzei, în ceea ce privește acțiunea principală, pentru neîndeplinirea, de către reclamantă, a obligației de a-și preciza obiectul cererii, asta însemnând că, până la acest moment, în dosarul Judecătoriei Pătîrlagele nici măcar nu este precizat obiectul acțiunii, pentru a se putea verifica dacă are sau nu vreo relevanță asupra prezentului dosar și a cererii disjunse.
Apărătorii aleși ai părților arată că nu mai au cereri de formulat și solicită judecarea dosarului.
Nemaifiind cereri, excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat S.-C. L., având cuvântul pentru recurenta T. M., solicită admiterea recursului, casarea sentinței pronunțată de instanța de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare în ceea ce privește materialul probator, pentru efectuarea unui nou raport de expertiză, care să aibă ca obiectiv identificarea și stabilirea, pentru recurenta-pârâtă, a suprafeței de teren deținută în titlul de proprietate. Învederează că apărarea pe fondul cauzei, în ce privește cererea reconvențională pe revendicare, a fost tocmai faptul că o parte din suprafața de teren deținută de recurenta din prezenta cauză s-ar suprapune pe suprafața de teren deținută în titlul de proprietate de intimatele-reclamante.
Susține că această cerere a recurentei nu a fost soluționată sub nicio formă prin materialul probator administrat. Este adevărat că în raportul de expertiză, expertul N. G. se mulțumește să facă o referire, și anume că suprafața de teren care se află în titlul de proprietate și stăpânită de T. M. este situată într-o altă locație și se află la câteva sute de metri de cel ce face obiectul cauzei, dar nici măcar nu o identifică.
Apreciază că recurentei i s-a încălcat dreptul la apărare și nici măcar nu a fost luată în considerare apărarea acesteia, aspecte care conduc la o casare cu trimitere a cauzei. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat C. F., având cuvântul pentru intimatele-reclamante B. M. R., V. L. N. și C. M. D., solicită respingerea recursului ca nefondat. Arată că a identificat în motivele de recurs motive de modificare a soluției atacate, ceea ce este în antiteză cu cererea de casare făcută astăzi oral de apărătorul recurentei prin concluziile prezentate.
De altfel, precizează că este de notorietate faptul că recurenta are posesia terenului revendicat de către intimatele-reclamante, aspect dovedit în prezenta cauză, astfel că nu subzistă nici motivele de casare prezentate astăzi de partea adversă și nici cele de modificare indicate în motivele de recurs.
Solicită respingerea recursului și menținerea, ca temeinică și legală, a hotărârii atacate. Fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de fata constată următoarele:
Prin încheierea pronuntata de Judecatoria Patarlagele in ședința publică din data de 26.07.2013, s-a dispus disjungerea din dosarul nr._, având ca acțiune principală constatare nulitate absolută titlu de proprietate, cererea reconvențională având ca obiect revendicare, formulată de către reclamantele B. M. R., V. L. N. și C. M. D. (pârâte-reclamante in cauza menționată), în contradictoriu cu pârâta T. M., formându-se dosarul înregistrat sub nr._ /27.09.2013.
Prin cererea reconventionala formulata reclamantele au solicitat obligarea pârâtei să le lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 5900 m.p. teren aflată în proprietatea acestora, inclusă în titlul de proprietate nr._ emis de pe urma def. B. Gh. G., ale cărui moștenitoare sunt reclamantele.
In vederea solutionarii cauzei au depus la dosar în copie, titlul de proprietate menționat, extras din registrul agricol privind pe autorul B. Gh. G..
La rândul său, pârâta a depus copie de pe titlul de proprietate nr._/60/2004 emis de pe urma def. T. Ag. D. și extras din registrul agricol privind pe acesta.
În vederea solutionarii cauzei s-a administrat proba cu expertiza tehnică de specialitate, raportul de expertiză avand ca obiective: identificarea suprafeței de teren ce face obiectul revendicării, cu vecinătățile: la nord – P. V.; la est – drum; la sud – drum și la vest – S., teren înscris in titlul de proprietate nr._/13.09.2010 categoria arabil intravilan, tarlaua 190 – prima poziție, cu întocmirea de schițe de plan și precizarea dacă pârâta ocupă in întregime sau în parte acest teren și au fost ascultați martorii D. M. și N. M., primul propus de către reclamante și cel de-al doilea de către pârâtă.
Raportul de expertiză a fost întocmit in cauza de către expert N. G., fiind atasat la filele 30-32 dosar.
Prin sentinta a carei recurare se solicita instanta de fond a admis acțiunea formulată de reclamantele B. M.-R., V. L.-N. si C. M.-D., în contradictoriu cu pârâta T. M., a obligat pârâta să lase reclamantelor în deplină proprietate și posesie suprafața de 5608 m.p. teren arabil, situată în intravilanul satului Robești, ., T 190, cu vecinătățile: la N – P. V., la E – drum, la S – drum județean 203 L și la V – B. P., înscrisă în Titlul de Proprietate nr._ din 13.09.2010 și identificată în Schița anexă a raportului de expertiză întocmit în cauză de către expert N. G. si a obligat pârâta la plata sumei de 771 lei cheltuieli de judecată către reclamante, în solidar.
Pentru a hotăra astfel, instanta de fond a retinut ca reclamantele sunt moștenitoare ale autorului B. Gh. G. de pe urma căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 3 ha si 5800 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr._ din 13.09.2010 emis de Comisia Județeană B., calitate in care dețin în indiviziune suprafețele de teren înscrise în titlu, printre care și terenul de categorie arabil intravilan aflat la poziția 1 din tarlaua 190, înscrise în acte ca având 5900 m.p. si vecinătățile: la nord – P. V.; la est – drum; la sud – drum și la vest – S..
A mai retinut instanta de fond ca terenul menționat a fost identificat de către expert în schița anexă a raportului de expertiză prin poligonul determinat de punctele, 1,2,3,4,5,6,7,8,9,1 și având în realitate suprafața de 5608 m.p., in cuprinsul raportului de expertiză expertul inserand faptul că pârâta T. M. nu posedă nicio suprafață din terenul identificat însă instanța reține această precizare ca fiind o exprimare defectuoasă a expertului, în sensul că acesta a înțeles să spună că pârâta nu este îndreptățită sau nu are nicio justificare cu privire la acest teren, situație ce se desprinde din contextul lucrării întocmite și în care se arată că susținerea pârâtei în sensul că deține acest teren pe baza titlului nr._/60/2004 în calitate de moștenitoare a def. T. Ag. D. nu este întemeiată.
Referitor la acest aspect, se retine in considerentele sentintei, expertul a aratat că terenul precizat de către pârâtă ca fiind înscris în titlul de proprietate emis socrului său T. Ag. D. este situat într-o altă locație, diferită de terenul revendicat de către reclamante, amplasamentul acestuia fiind la câteva sute de metri de cel ce face obiectul cauzei de față, precum si faptul ca din declarațiile martorilor N. M. și D. M. reiese cu certitudine faptul că pârâta T. M. ocupă terenul proprietatea reclamantelor, împiedicându-le pe acestea să-și exercite atributele decurgând din dreptul de proprietate.
A mai retinut instanta fondului ca din declarația martorei D. M. rezultă că pârâta a folosit terenul în litigiu încă din anul 1990 după ce în perioada CAP îi fusese atribuit ca lot în folosință, ca in primăvara anului 2012, precum și în primăvara anului 2013 pârâta personal a împiedicat pe reclamante să efectueze lucrările de arat și însămânțat, creându-se incidente ce au determinat intervenția organelor de ordine, situație care rezultă și din declarația martorului N. M. care a sustinut fără nici un dubiu faptul că terenul aflat în mod nelegitim în posesia pârâtei este terenul înscris în titlul de proprietate al autorului reclamantelor.
Potrivit dispozițiilor art.563 din Codul civil, aplicabil în speță în raport cu data introducerii cererii de revendicare (11.01.2013), a retinut instanta de fond, „proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la un posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept”, in doctrină stabilindu-se că în cadrul acțiunii în revendicare titularul acesteia trebuie să facă dovada existenței cumulative a două condiții și anume: existența dreptului său de proprietate asupra bunului revendicat și faptul că respectivul bun se află în posesia sau detenția pârâtului în mod nelegitim.
În cazul de față, se retine in considerentele sentintei, reclamantele au dovedit aceste aspecte astfel încât se apreciază că acțiunea este întemeiată și în temeiul disp. art.563 din Codul civil urmeaza a fi admisă, așa cum a fost formulată si fiind în culpă procesuală pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată către reclamante în solidar, în cuantum de 771 lei reprezentând: taxă judiciară de timbru și onorariu de expert.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta T. M., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitand a se reține faptul că suprafața de teren de 5.608 m.p. revendicată de reclamante se află în intravilanul satului Robești și are ca vecinătate la V- pe numitul B. P., fostul prefect al județului B. care a si semnat titlul de proprietate_ din 13.09.2010, situatie din care rezultă cu certitudine interesul pentru care reclamantele doresc sa revendice aceasta suprafața de teren.
De asemenea, recurenta a solicitat a se reține că acea suprafață de teren de 5.608 m.p. cu vecinătățile stabilite de către expertul judiciar a făcut obiectul titlului de proprietate nr._/60/2004 emis de pe urma defunctului T. G., socrul pârâtei, iar in anul 2004 numitul B. P. nu era prefect de B. și nici nu avea construită locuința în apropierea acestui teren.
Considera ca faptul că în titlul de proprietate nr._/60/2004 nu sunt trecuți vecinii este o greșeală ce aparține comisiilor locale și județene de aplicare a legii fondului funciar, dar și pentru faptul că în zona respectivă nu se aflau proprietari.
Apreciaza ca nelegalitatea sentinței civile atacate rezultă și din faptul că expertul nu a reușit ori nu a vrut să identifice cu precizie unde se afla terenul menționat în titlul de proprietate_/60/2004 depus de către pârâtă la dosarul cauzei si s-a mulțumit să formuleze următoarea frază: "referitor la suprafața de teren menționată în titlul de proprietate_/60/2004 emis pe numele defunctului T. Ag. Dumuitru este situată într-o altă locație, diferită de terenul revendicat de către reclamante, amplasamentul acestuia fiind la câteva sute de metri de cel ce face obiectul cauzei de față".
Susține recurenta că această opinie a expertului a fost contestată, solicitând ca expertul desemnat să identifice cu precizie unde este situat terenul respectiv deoarece numai așa se putea ajunge la o soluție corectă și la o apreciere obiectivă referitor la faptul dacă terenurile revendicate și susținute sunt în aceeași . suprapun, ori, instanța de fond a respins aceste obiecțiuni și a trecut la judecarea fondului, pronunțând o soluție netemeinică și nelegală.
Se arata de asemenea ca nici probele testimoniale pe care instanța de fond le-a administrat nu sunt obiective, pertinente și concludente deoarece martorii propuși de către reclamante sunt străini de situația de fapt, că suprafața de teren pe care o revendică reclamantele a fost stăpânită înainte de 1989 de către T. G. și după decesul acestuia de către defunctul T. Ag. D. și T. M..
Pentru aceste considerente solicită, în baza art. 312 alin.3 C.p.civ. admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și restituirea cauzei Judecătoriei Pătârlagele pentru administrarea de noi probe.
In drept, au fost invocate dispozițiile art.304 alin. 1 pct. 7, 8 și 9 C.p.civ. și art.304 ind.1 C.p.civ.
Examinând sentința recurată sub aspectul criticilor formulate și în raport de dispozițiile legale incidente, cu aplicarea prevederilor art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul constată că recursul este nefondat urmand a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:
Prin cererea reconvențională formulată in dosarul nr._, reclamantele parate B. M. R., V. L. N. și C. M. D. au solicitat în contradictoriu cu pârâta-reclamanta T. M., obligarea pârâtei să le lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 5900 m.p. teren aflată în proprietatea acestora, inclusă în titlul de proprietate nr._ emis de pe urma def. B. Gh. G., ale cărui moștenitoare sunt.
La solicitarea parților in cauza s-a administrat proba cu expertiza tehnică de specialitate, precum si proba cu înscrisuri si cu martori, probe urmare cărora, a fost admisa acțiunea formulată de reclamante si obligata pârâta să lase acestora în deplină proprietate și posesie suprafața de 5608 m.p. teren arabil, situată în intravilanul satului Robești, ., T 190, cu vecinătățile: la N – P. V., la E – drum, la S – drum județean 203 L și la V – B. P., înscrisă în Titlul de Proprietate nr._ din 13.09.2010 și identificată în Schița anexă a raportului de expertiză întocmit în cauză de către expert N. G. si a obligat pârâta la plata sumei de 771 lei cheltuieli de judecată către reclamante, în solidar.
Tribunalul constată ca prin recursul promovat a fost învestit cu un recurs întemeiat în drept de către recurentă pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 8 și 9 C.p.civ. precum și art.304 ind.1 C.p.civ. solicitând în baza art. 312 alin.3 C.p.civ. admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și restituirea cauzei Judecătoriei Pătârlagele pentru administrarea de noi probe.
Cu referire la cazul de modificare fondat pe prevederile pct. 7 al art. 304 pr.civ. astfel cum a fost invocat de către recurentă - hotărârea cuprinde motive contradictorii - se observă că în speță susținerile recurentei nu sunt fondate, hotărârea recurată fiind corect și amplu argumentată în fapt și în drept, neexistând nicio contradictorialitate în motivarea soluției,dezlegarea dată de instanța de fond problemelor de drept deduse judecății, fiind pe deplin și coerent susținută de considerentele și dispozitivul deciziei.
Se impune a se preciza că aspectele citate de către recurent din considerentele sentinței, ca dovezi ale existenței motivelor contradictorii nu îndeplinesc această condiție, întrucât argumentele expuse de către judecătorul fondului sunt coerente și pertinente, toate susținerile formulate fiind corect examinate, beneficiind de o argumentare în fapt și în drept corespunzătoare cerințelor prevăzute de art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs, fundamentat pe dispozițiile art. 304 pct. 8. Cod pr.civ. care reglementează situația în care instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acesteia, tribunalul constată că deși a fost invocat ca atare de către recurentă, criticile formulate nu se circumscriu acestui caz de modificare a hotărârii, deoarece vizează în realitate greșita interpretare a probelor și pretinsa apreciere subiectivă de care ar fi dat dovadă instanța de fond împrejurări care nu mai pot constitui obiectul analizei instanței de recurs în condițiile in care punctul 11 al art. 304. Cod pr.civ. singurul care permitea în recurs cenzurarea greșelilor grave de fapt, consecutive greșitei aprecieri a probelor a fost abrogat prin art. I pct. 112 din OUG nr. 138/2000. Astfel, aspectele reținute de instanța de fond în sensul că pârâta recurentă ocupă fără drept imobilul teren în litigiu, în condițiile în care reclamantele intimate dețin titlu de proprietate pentru acesta nu pot fi asimilate unei schimbări a naturii actului juridic dedus judecății sau înțelesului lămurit al acestuia, astfel cum a pretins recurenta.
Un alt motiv invocat a fost acela prev. de disp. art. 304 pct 9 cod proc. civ., care prevede că modificarea unei hotărâri se poate cere când „hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii”. Hotărârea este lipsită de temei legal, atunci când, din modul în care este redactată, nu se poate determina dacă legea a fost sau nu corect aplicată. Ar trebui să se constate că hotărârea nu este motivată în drept ori că nu există un temei care să justifice soluția dată. Recurenții nu au invocat această ipoteză, iar din sentința împotriva căreia a promovat recurs rezultă că au fost indicate temeiurile de drept avute în vedere pentru admiterea cererii accesorii.
A doua ipoteză a motivului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 din codul de procedură civilă se referă la situația în care instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței, dar, fie le-a încălcat, în litera și spiritul lor, fie le-a aplicat greșit.
Tribunalul constată că o hotărâre este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când nesocotește o normă de drept substanțial sau atunci când interpretează greșit o normă juridică aplicabilă, și, raportat la aceste aspecte, observă că instanța de fond a interpretat și a aplicat eronat legea, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Recursul, pe de altă parte, nu este limitat la motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 1-9 din Codul de procedură, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele, inclusiv în privința netemeiniciei, în baza art. 3041 din Codul de procedură civilă, hotărârea neputând fi atacată cu apel.
Tribunalul observă că prin recursul promovat, de fapt se invocă administrarea unui probatoriu insuficient și totodată interpretarea greșită a probelor administrate așa încât se solicită instanței de control judiciar ca o consecință a admiterii recursului, în baza art. 312 alin.3 C.p.civ. casarea hotărârii recurate și restituirea cauzei Judecătoriei Pătârlagele pentru administrarea de noi probatorii și nu modificarea hotărârii recurate potrivit disp. art. 312 alin.3, C.p.civ.
Și sub acest aspect tribunalul constată că solicitarea recurentei este neîntemeiată în condițiile în care din probele administrate la solicitarea părților rezultă fără putere de tăgadă situația de fapt reținută în mod corect de instanța de fond.
În consecință, pentru toate aceste considerente, tribunalul constată că recursul de față este nefondat astfel că în temeiul disp.art.312 al.1 C.pr.civ. îl va respinge ca atare.
Tribunalul va lua act că intimatele nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta T. M. – domiciliată în comuna Pârscov, ., împotriva sentinței civile nr. 48/17.01.2014 pronunțată de Judecătoria Pătîrlagele în dosarul nr._ - având ca obiect revendicare imobiliară, în contradictoriu cu reclamantele B. M.-R. – domiciliată în comuna Pârscov, ., V. L.-N. – domiciliată în București, ., sector 6 și C. M.-D. – domiciliată în București, .. 7, .. 1, ., sector 4.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Mai 2014.
Președinte, E. P. | Judecător, M. Ș. | Judecător, A. M. |
Grefier, M. H. |
Red.Ș.M.
Tehnored. CC./ Ș.M
23.05.2014 /2 ex.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 520/2014.... | Grăniţuire. Hotărâre din 10-11-2014, Tribunalul BUZĂU → |
|---|
