Validare poprire. Sentința nr. 309/2014. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 309/2014 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 27-10-2014 în dosarul nr. 3022/287/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 27 octombrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. Ș.
Judecător E. P.
Judecător A. M.
Grefier D. P.
Pe rol judecarea recursului civil declarat de terțul poprit ., cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr 309/27.02.2014 pronunțată de Judecătoria Rm S. în dosar_, având ca obiect validare poprire, în contradictoriu cu creditoarea L. D. M. – mun. Ploiești, ., nr. 42B, ., debitorea C. L. DE APLICARE A LEGII FONDFULUI FUNCIAR PUIESTI – ., și terțul poprit T. RM. S., cu sediul în Rm. S., .. 16 A-16B, jud. B., și P. C. PUIESTI – ..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: pentru recurentă avocat Iasciurjenschi D., pentru intimata L. D. M. avocat P. G. C., lipsă fiind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Apărătorul recurentei depune împuternicire avocațială, note de ședință pe care le comunică părții adverse.
Avocat P. G. C. depune împuternicire avocațială și note scrise.
Instanța pune în discuție calificarea căii de atac, raportat la obiectul acțiunii.
Apărătorul recurentei susține că prezenta cale de atac este apelul, deși instanța de fond a indicat în hotărâre calea de atac a recursului.
Avocat P. G. C. apreciază că prezenta cale de atac este recursul.
TRIBUNALUL
După deliberare, apreciază raportat la obiectul cauzei deduse judecății că prezenta cale de atac este apelul, împrejurare în care completul de judecată va fi compus din: Președinte M. Ș., Judecător E. P..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
DISPUNE:
Califică prezenta cale de atac ca fiind apelul.
Completul de judecată va fi compus din: Președinte M. Ș., Judecător E. P..
Președinte, Judecători,
M. Ș. E. P. – A. M.
Grefier,
D. P.
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 423/2014
Ședința publică de la 27 octombrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. Ș.
Judecător E. P.
Grefier D. P.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de terțul poprit ., cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr 309/27.02.2014 pronunțată de Judecătoria Rm S. în dosar_, având ca obiect validare poprire, în contradictoriu cu creditoarea L. D. M. – mun. Ploiești, ., nr. 42B, ., debitorea C. L. DE APLICARE A LEGII FONDFULUI FUNCIAR PUIESTI – ., și terțul poprit T. RM. S., cu sediul în Rm. S., .. 16 A-16B, jud. B., și P. C. PUIESTI – ..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: pentru recurentă avocat Iasciurjenschi D., pentru intimata L. D. M. avocat P. G. C., lipsă fiind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Apărătorul apelantei precizează că urmare a recalificării căii de atac păstrează motivele invocate, cu precizările depuse la acest termen.
Apărătorii prezenți, având cuvântul pe rând, arată că nu au cereri de formulat.
Instanța pune în discuție excepția lipsei de interes a apelantei, având în vedere faptul că prin hotărâre instanța fondului a găsit întemeiată excepția lipsei calității procesuale active invocate în cauză.
Apărătorul apelantei, având cuvântul cu privire la excepția invocată, solicită respingerea acesteia și susține că manifestă interes sub două aspecte. Critică soluția primei instanțe sub aspectul lipsei calității procesuale pasive a C. Puiești, această excepției a fost admisă greșit. Punctul doi se referă la faptul că P. comunei Puiești, neavând aptitudinea de a-și asuma drepturi și obligații procesuale, neavând personalitate juridică, interes o are . cărei patrimoniu a fost urmărit prin validarea popririi inițiată de reclamanta L. D. M., singura care are conturi bancare, bunuri, este unitatea administrativ teritorială, respectiv . titlul era împotriva comisie locale ce nu avea personalitate, patrimoniu propriu. Susține că banii nu pot fi plătiți decât din bugetul comunei, nu din cel al primăriei.
Pe fond, hotărârea primei instanțe este criticabilă din trei perspective: a interpretat greșit regimul juridic al Comisiei locale pentru aplicarea legii fondului funciar Puiești și a indicat în motivele de apel, pe larg, textele de lege. Al doilea aspect vizează soluționarea greșită a excepției lipsei calității procesuale de pasive a Primăriei comunei Puiești, iar al treilea aspect vizează lipsa unui raport obligațional între P. Puiești și C. locală de aplicare a legilor fondului funciar Puiești. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Avocat P. G. C., având cuvântul cu privire la excepția lipsei de interes a apelantei, solicită admiterea acesteia, motivând că excepția vizează faptul că la fond instanța s- a pronunțat pentru apelantă prin admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a unității administrativ teritoriale. La acel moment, s-a depus întâmpinare de o parte ce nu era în citativul cauzei, iar instanța de fond a admis excepția, pe de o parte, deoarece cadrul procesual era fixat de reclamantă, iar pe de altă parte, a avut în vedere demersurile apelantei ce nu a formulat cerere de intervenție ce putea fi pusă în discuția părților. Atâta timp cât reclamanta nu a înțeles să se judece cu apelanta, este evident că excepția a fost admisă de instanța de fond, astfel că apreciază că orice susținere față de soluția pe fond este formulată de o persoană ce nu justifică interes. În principal, solicită admiterea excepției lipsei de interes și respingerea acțiunii ca fiind formulată de o persoană ce nu justifică interes. În subsidiar, solicită respingere apelului ca nefondat, instanța de fond în mod corect s-a raportat la actele din dosar. Depune note scrise. Cu privire la cheltuieli de judecată, arată că a solicitat cheltuieli în faza executării silite, că instanța de fond a redus cheltuielile de la 5000 lei la 500 lei.
Instanța reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra prezentului apel civil.
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Rm. S., sub nr._ din data de 01.11.2013, creditoarea L. D. M. în contradictoriu cu debitoarea C. L. pentru aplicarea Legii fondului funciar Puiești și terții popriți T. Rm-S. și P. . ca prin hotărârea ce se va da să se valideze poprirea pe veniturile debitoarei până la concurența sumei de 84.275, 60 lei reprezentând debit conform titlului executor – decizia civilă nr.701/24.05.2012 a Tribunalului B. și 8.137 lei cheltuieli de judecată și să fie obligați terți popriți să achite sumele datorate în limita debitelor arătate mai sus.
În motivarea de fapt a cererii creditoarea arată că în baza titlului executor comisia locală de fond funciar Puiești a fost obligată la plata sumei de 84.275,60 lei cu titlu de daune.
Pentru executarea acestei hotărârii s-a adresat B. M. S. care a întocmit dosarul de executare și a emis somația la data de 08.01.2013.
Executarea a fost suspendată de către executor și a fost reluată în luna iulie 2013 când s-au emis dispozițiile de înființare a popririi către T. Rm.Sarat la data de 16.07.2013 și către P. Puiești la data de 31.07.2013.
Cei doi terți popriți au refuzat să execute dispozițiile de poprire motivând că debitoarea C. locală Puiești nu are conturi deschise la T. Rm.Sarat și nu datorează către debitor nici o sumă de bani si că nici nu există raporturi juridice din care să rezulte că datorează către comisia locală sume de bani în viitor (P. Puiești).
Apreciază că sunt îndeplinite dispozițiile legale prev.de art.460 cod procedură civilă în sensul că executorul a emis în mod legal dispoziția de poprire iar terțul poprit nu s-a conformat acesteia, termenul de 3 luni de la data primirii dispoziției de către terț, termen instituit de acest text ca termen maxim în interiorul căruia creditorul poate promova cererea, nefiind încă împlinit.
Solicită a se constata că nu este justificată poziția terților în sensul că debitoarea nu are conturi deschise sau că nu există raporturi juridice ca să îi oblige.
C. locală, conform Legii 18/1991, este o autoritate publică cu activitate administrativă și are calitate procesuală activă cât și pasivă, fiind reprezentată legal prin primar în calitate de președinte.
Faptul că a fost pronunțată o hotărâre judecătorească prin care comisia locală a fost obligată la daune nu poate rămâne fără aplicare doar pentru că legea nu prevede și măsuri procedurale și de fond prin care să fie recuperate direct aceste sume. Terți popriți nu pot invoca motive strict procedurale iar ca reprezentanți ai statului sunt obligați să îndeplinească sarcinile statului de a asigura modalitatea eficace pentru achitarea debitelor stabilite în sarcina sa.
În concluzie, terți popriți nu și-au îndeplinit obligația de consemnare a sumelor de bani solicitate la dispoziția creditoarei astfel că solicită admiterea cererii de validare a popririi așa cum a fost formulată.
Prin întâmpinarea depusă la filele 42-52 dosar debitoarea P. comunei Puiești, (în întâmpinare făcându-se mențiunea .) a solicitat admiterea excepțiilor privind lipsa capacității procesuale de folosință a terțului poprit P. comunei Puiești, județul B., lipsa calității de terț poprit a Primăriei comunei Puiești și prematuritatea cererii in raport de ., invocând următoarele:
În conformitate cu dispoz.art.21 al.1 și 2 din Legea 215/2001 P. reprezintă doar o structură funcțională neavând personalitate juridică. Persoana care poate sta în judecată este Unitatea Administrativ teritorială, respectiv . acest sens conform art.77 din Legea 215/2001 primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă denumită P. comunei orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului soluționând problemele curente ale colectivității locale.
Creditoarea a chemat în judecată în cauză ca terț poprit P. Puiești, entitate fără personalitate juridică, deci fără folosința drepturilor civile la care face referire art.41 din Codul de procedură civilă.
Arată că pentru a putea fi terț poprit între P. comunei Puiești și C. locală Puiești, trebuie să existe un raport obligațional în sensul în care există în prezent sau va exista în viitor o obligație a Primăriei Puiești de plată a unei sume de bani către C. locală, aceasta fiind o condiție sine qua non pentru existența calității de terț poprit a Primăriei Puiești.
P. comunei Puiești, așa cum rezultă din comunicarea B. M. S. nr.3220/12.08.2013 nu datorează sume de bani comisiei locale și nici nu există raporturi juridice în temeiul cărora să datoreze în viitor sume de bani acestei comisii și nu există raporturi obligaționale nici între P. comunei Puiești și C. locală Puiești în temeiul cărora unitatea administrativ teritorială să datoreze sume de bani comisiei locale Puiești.
În consecință nefiind îndeplinite dispoz.art.452 cod procedură civilă P. Puiești nu are calitate de terț poprit.
Dacă creditoarea înțelege să se judece cu ., solicită să se constate cererea de validare introdusă prematur deoarece nu s-a respectat procedura prevăzută de art.454 cod procedură civilă în sensul că trebuia să comunice terțului poprit adresa însoțită de titlul executor prin intermediul căreia să comunice înființarea popririi ceea ce nu a făcut.
T. Rm.S. prin adresa de la fila 69 dosar comunică executorului judecătoresc înființarea popririi asupra disponibilităților bănești pentru debitorul C. locală Puiești de fond funciar și totodată precizează că debitorul nu are cont de disponibilități deschis la T. Rm.S., codul fiscal fiind menționat în dispoziția de poprire ca fiind codul poștal al comunei Puiești.
La fila 61 dosar Ministerul Finanțelor Publice – ANAF B. solicită respingerea cererii de validare a popririi arătând că T. Rm.Sarat nu are calitatea de terț poprit iar comisia locală de fond funciar Puiești nu are cont deschis la T. Rm.Sarat.
Creditoarea prin răspunsul depus la fila 71 dosar a solicitat respingerea excepțiilor invocate și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a comunei Puiești arătând că față de obiectul cererii de chemare în judecată – validare poprire – părțile în cauză sunt C. locală de fond funciar Puiești ca structură internă ce funcționează în cadrul Primăriei Puiești conform Legii 18/1991 care are întotdeauna ca președinte pe primar, astfel că cererea de validare este corect formulată, calitate de debitoare aparținând comisiei locale din cadrul primăriei și trezoreriei in calitate de terț poprit.
A îndeplinit toate formalitățile privind executarea silită iar motivele invocate care sunt de natură a deruta cu privire la calitatea procesuală a părților nu pot fi primite deoarece nu sunt întemeiate.
La termenul din data de 09.01.2014, fila 73 dosar, apărătorul creditoarei a făcut precizarea că ADS în calitate de chemată în garanție a plătit suma la care a fost obligată de 84.275,6 lei urmând ca la un termen ulterior să facă dovada că s-a primit efectiv această sumă de către creditoare.
La termenul din data de 27.02.2014 creditoarea prin apărător a depus la dosar cerere de precizare a câtimii obiectului cererii confirmând că suma de 84.275,60 lei a fost recuperată așa cum rezultă din procesul verbal încheiat de executorul judecătoresc la 23.01.2014 și să solicită în continuare validarea popririi numai pentru suma de 8137 lei reprezentând cheltuieli de executare. Rezultă că s-a solicitat admiterea în parte a cererii de validare.
La termenul de judecată menționat apărătorul debitoarei nu a fost de acord cu susținerile creditoarei și a reiterat solicitările cu privire la admiterea excepțiilor invocate prin întâmpinare.
În urma probelor administrate, Judecătoria Rm. S. a pronunțat în cauză sentința civilă nr 309 din 27.02.2014, prin care a respins excepția privind lipsa calității procesuale pasive a Primăriei comunei Puiești.
A admis excepția privind lipsa calității procesuale pasive a unității administrativ teritoriale – P. Puiești .
A admis în parte cererea de validare a popririi formulată de creditoarea L. D. M. în contradictoriu cu debitoarea C. L. pentru aplicarea Legii fondului funciar Puiești și terții popriți T. Rm-S. și P. . consecință:
A validat poprirea față de veniturile debitoarei C. locală Puiești din cadrul Primăriei Puiești și obligă terții popriți T. Rm.S. și P. Puiești să achite suma datorată creditoarei L. D. M. până la concurența sumei de 8.137 lei.
A constatat ca fiind recuperată de către creditoare suma de 84.275,60 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin decizia civilă nr.701/24 mai 2012 a Tribunalului B. – dosar nr._ dată după rejudecarea fondului după casarea cu trimitere, a fost admisă în parte acțiunea reclamantei L. D. M. în contradictoriu cu pârâtele C. locală de fond funciar Puiești și C. Județeană B. și pe cale de consecință le-a obligat pe acestea să plătească reclamantei suma de 84.275,6 lei reprezentând daune interese.
Totodată a admis cererea de chemare în garanție formulată de C. locală de fond funciar Puiești împotriva ADS București și în consecință a obligat-o pe aceasta să plătească Comisiei locale Puiești, județul B., suma de 84.275,6 lei.
Fiind definitivă și irevocabilă reclamanta a solicitat executarea silită a titlului executoriu la biroul executorului judecătoresc M. S. Ploiești, care a întocmit dosarul de executare nr.501/2012 și ulterior a întocmit formele de executare, a emis somații și a înființat poprire privind C. locală Puiești din cadrul Primăriei Puiești și T. Rm.S..
Nefiind plătite sumele respective, în termen legal s-a solicitat validarea popririi de către creditoare, cauza făcând obiectul dosarului de față.
Cu privire la excepțiile invocate asupra cărora trebuie să se pronunțe mai întâi instanța a reținut următoarele:
Conform art.52 al.2 din Legea 18/1991 comisiile locale de fond funciar sunt autorități publice cu activitate administrativă și în limitele competențelor prin derogare de la Codul de procedură civilă, au calitate procesuală activă și pasivă după caz, fiind reprezentate legal prin primar.
Pe de altă parte dispozițiile HG 890/2005 reglementează organizarea și funcționarea comisiilor locale de fond funciar care sunt înființate prin ordinul prefectului și care au ca președinte pe primar.
Cazul în speță este un litigiu privind legea fondului funciar în care comisia locală din cadrul primăriei Puiești are calitate procesuală, iar a nu se interpreta în acest mod ar însemna să fie recunoscut pe această cale un drept dar care să nu poată fi executat, ceea ce ar conduce la ipoteza că garanțiile prevăzute de art.6 din CEDO în procesul de recunoaștere a dreptului să își piardă rațiunea de a fi.
Este în sarcina exclusivă a statului de a asigura achitarea debitelor restante către persoanele îndreptățite iar refuzul înființării popririi pe motivele invocate de debitoare nu poate fi primit.
Conform art.52 al.2 din Legea 18/1991 comisia locală de fond funciar este autoritate publică cu activitate administrativă, iar din coroborarea cu dispozițiile art.23 al.1 și 2 din Legea 215/2001 rezultă că de activitatea autorității publice locale care este și comisia locală de fond funciar răspunde primarul ca autoritate executivă.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că L. D. M. in calitate de creditoare a depus diligențe rezonabile în recuperarea debitului și că sunt îndeplinite dispozițiile legale pentru validarea popririi, in acest sens fiind și practica instanțelor din cadrul Curții de Apel Ploiești – sentința civilă nr.7675/2012 a Judecătoriei Ploiești.
Pentru aceste considerente instanța a respins excepțiile invocate de terții popriții și a admis excepția invocată de creditoare privind lipsa calității procesuale pasive a unității administrativ teritoriale – P. Puiești.
Pe fond cererea de validare a fost admisă în parte urmând și s-a validat poprirea față de veniturile debitoarei C. locală Puiești din cadrul Primăriei Puiești și au fosz obligați terții popriți T. Rm.S. și P. Puiești să achite suma datorată creditoarei L. D. M. până la concurența sumei de 8.137 lei reprezentând cheltuieli de executare.
S-a constatat ca fiind recuperată de către creditoare suma de 84.275,60 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs . solicitând instanței de recurs ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună modificarea în tot a sentinței recurate și, pe cale de consecință, să respingă cererea de chemare în judecată, obligarea intimatei reclamante la plata cheltuielilor de judecată pricinuite de prezenta cauză.
Învederând în motivarea recursului că prin decizia civilă nr. 701 pronunțată de Tribunalul B. în data de 24 mai 2012 în dosarul nr._ având ca obiect daune interese, instanța a obligat în solidar C. L. de Fond Funciar Puiești și C. Județeană B. la plata către reclamanta L. D. M. a sumei de 84.275,6 lei, reprezentând daune interese.
Prin aceeași decizie, instanța a admis cererea de chemare în garanție formulată de C. L. de Fond Funciar Puiești împotriva ADS București, obligând-o pe aceasta din urmă să plătească Comisiei Locale de Fond Funciar Puiești suma de 84.275,6 lei.
Față de această decizie, definitivă și irevocabilă, L. D. M. a procedat la executarea silită a sumelor consfințite.
Judecătoria Rm. S., prin încheierea din data de 20.12.2012, a admis cererea formulată de B. M. S. pentru creditoarea L. D. M. și a încuviințat începerea executării silite a titlului executoriu decizia civilă nr. 701/2012 pronunțată de Tribunalul B..
Prin dispozițiile de poprire din data de 16.07.2013, respectiv 31.07.2013, B. M. S. a înființat poprirea asupra sumelor datorate, prezente și viitoare, de către P. Puiești și T. Râmnicu S. către C. L. pentru Aplicarea Legii Fondului Funciar Puiești.
Prin adresa din data de 25.07.2013 T. Rm S. a informat creditoarea cu privire la faptul că debitorul C. L. pentru Aplicarea Legii Fondului Funciar Puiești nu are cont de disponibilități deschis la T. Rm S.. De asemenea, T. a reiterat această informație la data de 02.08.2013.
Prin adresa nr. 3220, P. Puiești a informat cu privire la faptul că nu datorează sume de bani Comisiei Locale de aplicare a Fondului Funciar Puiești și nici nu există raporturi juridice în temeiul cărora să datorăm în viitor sume de bani acestei comisii.
Față de această situație, apreciind că terții popriți cu rea-credință nu și-au îndeplinit obligația de a consemna sumele pretins datorate, creditoarea a formulat cerere de validare a popririi.
Elementele de nelegalitate ale sentinței civile nr. 309/27.02.2014.
Prin hotărârea pronunțată Judecătoria Rm S. a pronunțat o hotărâre profund nelegală, dezlegarea pricinii fiind dată de către instanță cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, conform art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Interpretarea greșită a regimului juridic al Comisiei Locale pentru Aplicarea Legii Fondului Funciar Puiești.
Printr-o interpretare nelegală și care nu poate fi primită, instanța de fond a ajuns la concluzia că C. L. pentru Aplicarea Legii Fondului Funciar Puiești funcționează în cadrul Primăriei Puiești, reprezentând, în accepțiunea instanței, o instituție similară unui departament al Primăriei.
În continuare, instanța de recurs urmează să constate faptul că Judecătoria Rm. S. a dat o interpretare complet eronată dispozițiilor legale incidente.
În raport de dispozițiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum și ale Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum șl punerea în posesie a proprietarilor, regulament aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, solicită instanței să aibă în vedere următoarele:
Potrivit art. 2 din Hotărârea de Guvern nr. 890/2005 „Comisiile comunale, orășenești sau municipale, sub îndrumarea comisiilor județene și a comisiei municipiului București pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, vor urmări și vor lua măsurile necesare pentru respectarea și aplicarea întocmai a prevederilor Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, precum și ale prezentului regulament"
Art. 12 alin. (1) din Legea fondului funciar stabilește clar că „în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptățiți și eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraș sau municipiu, se constituie, prin ordinul prefectului, o comisie condusă de primar."
„C. locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia județeană este autoritate publică cu autoritate administrativjurisdicționa/ă"conform art. 52 din Legea fondului funciar.
Conform art. 2 din Regulament „Comisiile comunale, orășenești sau municipale se constituie prin ordin al prefectului".
Potrivit art. 7 din Regulament „Comisiile comunale, orășenești sau municipale își desfășoară activitatea în plen, în prezența majorității membrilor acestora, cu prezența obligatorie a primarului sau, după caz, a viceprimarului."
Față de dispozițiile legale precitate rezultă faptul că C. L. pentru Aplicarea Dreptului de Proprietate Privată Puiești este o instituție publică strict administrativă; este o instituție de sine stătătoare; este o instituție înființată prin ordin al prefectului; este o instituție aflată sub îndrumarea Comisiei Județene B.; are ca scop stabilirea dreptului de proprietate privată; nu are patrimoniu, disponibilități bănești ori conturi.
În considerarea acestor aspecte este de neînțeles cum a ajuns Judecătoria Râmnicu S. la concluzia că C. L. pentru Aplicarea Dreptului de Proprietate Privată Puiești ar fi o instituție din cadrul Primăriei Puiești.
Astfel cum prevăd dispozițiile legale precitate C. Puiești se află sub îndrumarea Comisiei Județene B., deci cu atât mai puțin se poate aprecia că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală sub acest aspect. în aceste condiții, sentința recurată este profund nelegală, stabilind cu încălcarea legii raporturi juridice inexistente și, mai mult decât atât, instituind apartenența unei instituții publice în cadrul altei instituții.
Soluționarea greșită a excepției lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei C. Puiești
Potrivit art. 21 alin. 1 și 2 din Legea nr. 215/2001, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Unitățile administrativ-teritoriale sunt comunele, orașele și județele. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare.
Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.
Conform art. 77 din Legea nr. 215/2001, primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.
Din coroborarea acestor texte de lege rezultă că primăria reprezintă doar o structură funcțională, neavând personalitate juridică. Persoana juridică ce poate sta în judecată este unitatea administrativ — teritorială, în speță .. 41 alin. 1 Cod procedură civilă prevede că orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată. Capacitatea de folosință a persoanelor juridice este reglementată de art. 205 - 206 Cod civil.
Reclamanta a chemat în judecată în prezenta cauză în calitate de terț poprit P. C. Puiești, entitate fără personalitate juridică, deci fără folosința drepturilor civile la care face referire art. 41 alin. 1 Cod procedură civilă.
La interpelarea instanței de fond, petenta, prin avocat, a arătat că insistă în a se judeca cu P. Puiești, iar nu cu ..
In aceste condiții, instanța era ținută să constate faptul că P., neavând personalitate juridică, nu poate figura în calitate de parte în proces. Mai mult decât atât, instituția validării popririi nu poate produce efecte față de un aparat strict administrativ, fără patrimoniu și personalitate juridică.
Cu toate acestea, prin sentința recurată Judecătoria Râmnicu S. a validat poprirea față de terțul poprit P. Puiești.
Cu toate acestea, continuând într-o interpretare greșită și absurdă a dispozițiilor legale incidente, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a unității administrativ teritoriale - P. Puiești.
Rezultă, așadar, că instanța nu face o distincție între aparatul administrativ P. Puiești și unitatea administrativ-teritorială . această situație hilară, este de înțeles soluția nelegală pronunțată de Judecătoria Râmnicu S..
Potrivit dispozițiilor art. 452 din Codul de Procedură Civilă, sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporabile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.
Specificul popririi este determinat de caracterul tripartit al acestei operațiuni juridice procesuale, care, în principiu, presupune participarea indispensabilă a trei părți: creditorul popritor (urmăritor), debitorul poprit (urmărit) și terțul poprit, între aceste trei subiecte de drept stabilindu-se tot atâtea raporturi juridice.
Dintre aceste raporturi juridice două preced înființarea popririi și anume: raportul de creanță dintre creditorul urmăritor și debitorul urmărit, precum și raportul de creanță dintre debitorul poprit și terțul poprit, acesta din urmă caracterizându-se prin aceea că terțul este dator față de debitorul urmărit.
În temeiul popririi executării se naște și un al treilea raport juridic între creditorul popritor și terțul poprit, ce ia naștere în cadrul procedurii de urmărire silită. Și acest raport juridic este tot un raport de creanță, un raport de la creditor la debitor, în sensul că debitorul poprit este creditor al terțului poprit, ce se creează prin adresa de înștiințare sau, după caz, de validare a popririi. în majoritatea cazurilor la poprire participă cele trei subiecte menționate mai sus. Existența de regulă a celor trei părți implică obligația procesuală, pentru creditorul popritor, ca titular al titlului executoriu, și, deci, în poziție de reclamant în cererea de validare poprire, de a justifica în cerere, calitatea sa procesuală activă, cât și cea pasivă a debitorului poprit și a terțului poprit, sub sancțiunea respingerii popririi ca fiind făcută după caz, în lipsa calității procesuale a popritorului sau îndreptată greșit împotriva unui debitor.
Debitorul poprit nu trebuie să îndeplinească condiții particulare, el trebuie să cumuleze calitatea de debitor al creditorului urmăritor cu aceea de creditor al terțului poprit, iar, calitatea procesuală a terțului poprit este determinată de existența unui raport obligațional între debitorul urmărit și terțul poprit.
În speță, pentru a putea fi terț poprit, între P. Puiești și C. L. de aplicare a Fondului Funciar Puiești ar fi trebuit să existe un raport obligațional, în sensul în care ar exista în prezent sau în viitor o obligație a Primăriei Puiești de plată a unei sume de bani către Comisa L. de aplicare a Fondului Funciar Puiești. Aceasta este o condiție sine qua non pentru existența calității de terț poprit a Primăriei Puiești.
Insă, după cum a comunicat și B. M. S., prin adresa nr. 3220, P. Puiești nu datorează sume de bani Comisiei Locale de aplicare a Fondului Funciar Puiești și nici nu există raporturi juridice în temeiul cărora să datorăm în viitor sume de bani acestei comisii.
De asemenea, T. a informat cu privire la faptul că nu exista conturi deschise sau disponibilități ale Comisiei Puiești.
În aceste condiții este profund nelegală sentința Judecătoriei Râmnicu S. nefiind îndeplinite dispozițiile art. 452 din codul de procedură civilă pentru înființarea popririi, în sensul că P. Puiești nu a avut, nu are și nici nu va avea calitate de terț poprit. Astfel fiind, instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii.
În concluzie arată că sentința recurată este dată cu încălcarea gravă și interpretarea greșită a legii, motiv pentru care se impune ca instanța de recurs să dispună modificarea în tot a sentinței recurate și, pe cale de consecință, să respingă cererea de chemare în judecată și să oblige intimata reclamantă la plata cheltuielilor de judecată pricinuite de prezenta cauză.
La termenul de judecată din 27.10.2014, Tribunalul, a calificat calea de atac ca fiind apelul, dat fiind dispozițiile art. 282 c.p.c, și a pus în discuția părților excepția lipsei de interes, invocată de intimată.
Potrivit art. 137 c.p.c. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii.
Prin interes se înțelege folosul practic urmărit de cel ce a pus în mișcare acțiunea civilă, respectiv oricare din formele procedurale ce intră în conținutul acesteia.
Interesul trebuie să fie născut și actual, deci să existe în momentul în care se exercită dreptul al acțiune ; personal și direct, în sensul că folosul practic trebuie să-l vizeze pe cel care recurge la forma procedurală, iar nu pe altcineva.
În speță, prin sentința apelată instanța fondului a respins excepția privind lipsa calității procesuale pasive a Primăriei comunei Puiești; a admis excepția privind lipsa calității procesuale pasive a unității administrativ teritoriale – P. Puiești ; a admis în parte cererea de validare a popririi și a validat poprirea față de veniturile debitoarei C. locală Puiești din cadrul Primăriei Puiești, obligând terții popriți T. Rm.S. și P. Puiești să achite suma datorată creditoarei L. D. M. până la concurența sumei de 8.137 lei, constatând ca fiind recuperată de către creditoare suma de 84.275,60 lei.
Așa cum se poate observa, în sarcina apelantei, ., instanța fondului nu a stabilit nicio obligație și a constatat lipsa calității sale procesuale, astfel încât indiferent de motivele invocate, apelanta nu are interes în a ataca sentința, decât sub acest aspect și nu pe fondul acesteia.
Cum cadrul procesual este fixat de reclamant și cum intimata a înțeles să se judece cu P. comunei Puiești, faptul că sentința fondului va putea sau nu să fie executată, nu este de natură a atrage interesul apelantei în formularea prezentului apel.
Față de cele reținute mai sus, Tribunalul, în baza art. 282 c.p.c, va admite excepția și va respinge apelul ca fiind formulat de o persoană care nu justifică un interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția lipsei de interes a apelantei.
Respinge ca fiind formulat de o persoană ce nu justifică un interes apelul declarat de terțul poprit ., cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr 309/27.02.2014 pronunțată de Judecătoria Rm S. în dosar_, având ca obiect validare poprire, în contradictoriu cu creditoarea L. D. M. – mun. Ploiești, ., nr. 42B, ., debitoarea C. L. DE APLICARE A LEGII FONDFULUI FUNCIAR PUIESTI – ., și terțul poprit T. RM. S., cu sediul în Rm. S., .. 16 A-16B, jud. B., și P. C. PUIESTI – ..
Definitivă.
Cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 27 octombrie 2014.
Președinte, M. Ș. | Judecător, E. P. | |
Grefier, D. P. |
Red. Thred. EP/7 ex/02.12.2014
Judecătoria Rm. S.
Jud. fond F. Ș.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 479/2014. Tribunalul BUZĂU | Suspendare provizorie. Hotărâre din 23-05-2014, Tribunalul BUZĂU → |
|---|
