Contestaţie la executare. Decizia nr. 2695/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2695/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 2695/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B. - SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2695
Ședința publică de la 03 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. R.
Judecător G. I. R.
Grefier E. D.
Pe rol, judecata cauzei civile având ca obiect contestație la titlu și lămurire titlu executoriu, formulată de contestatorii H. V., domiciliat în comuna Gura Teghii, . B. și H. G., domiciliat în comuna Siriu, ., în contradictoriu cu intimații . prin Sucursala M., cu sediul în municipiul Bacău, . bis, județ Bacău și R. N., domiciliat în comuna Siriu, ..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatorul H. V., asistat de avocat C. F., au lipsit contestatorul H. G., reprezentat de avocat C. F., intimații . de avocat P. M. și R. N..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că dosarul se află la al treilea termen de judecată; la data de 30.04.2015, apelanții au depus precizări la contestația la titlu, iar la data de 02.04.2015, s-au depus la dosar note scrise de către intimata . prin Sucursala M., după care:
Procedura de citare legal îndeplinită.
Avocat C. F. indică temeiul de drept al prezentei contestații ca fiind dispozițiile art.399 teza a II-a din vechiul Cod pr.civilă, pe care le consideră aplicabile în cauza de față. Urmează ca instanța să aprecieze dacă va reține incidența dispozițiilor art.711 alin.2 din noul Cod pr.civilă, arătând că este de acord, deoarece nu schimbă cu nimic situația de fapt. Depune la dosar precizări, un exemplar fiind comunicat părții adverse.
Arată că, în ceea ce privește capătul de cerere, în opinia sa, acesta cade sub incidența dispozițiilor vechiului Cod de procedură civilă, art.399 teza a II-a Cod pr.civilă, contestatorii nu au uzat de procedura prevăzută de art.281 ind.1 din Codul de procedură civilă, ci au înțeles să solicite lămurirea titlului executoriu pe calea unei contestații.
Este o situație atipică, deoarece hotărârea a fost dată sub imperiul vechiului Cod de procedură civilă, aplicabile sunt, în opinia sa, dispozițiile art.399 teza a II-a Cod pr.civilă, așa cum a menționat, nu s-a uzat de dispozițiile art.281 ind.1 Cod pr.civilă și să solicite lămurirea hotărârii pe cale de încheiere. Capătul de cerere a fost disjuns și trimis, spre competentă soluționare, la Tribunalul B..
De altfel, și aspectul privind taxa judiciară de timbru a fost soluționat pe baza legii vechi nr.146/1997 privind taxele de timbru.
Avocat P. M. apreciază că, în cauză, nu se poate vorbi despre o lămurire a unui titlu executoriu, pentru a fi aplicabile dispozițiile art.281 Cod pr.civilă, deci o cerere în cadrul executării silite.
Se arată că executarea silită a început după data de 15.02.2013, data intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, care se aplică în speță. Vorbim despre o contestație la titlu în cadrul procedurii de executare, considerând că nu este posibil ca două cereri să se soluționeze diferit.
Tribunalul constată că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile vechiului Cod de procedură civilă și, pe lângă argumentele expuse la termenul de judecată din 06.05.2015, contestația la executare cu care a rămas investită Judecătoria Pătârlagele, are în vedere dispozițiile art.3 alin.1 din Legea 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010, fiind vorba despre o executare silită pornită ulterior datei de 15.02.2013. Contestația la titlu vizează decizia civilă nr.105/18.04.2012 pronunțată de Tribunalul B., un proces început anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, chiar dacă contestația la titlu este reglementată și se regăsește în textele de lege care reglementează contestația la executare.
Nemaifiind alte cereri, se constată cauza în stare de judecată, acordând cuvântul părților în dezbaterea contestației la titlu.
Avocat C. F. solicită admiterea prezentei contestații, astfel cum a fost formulată, să se lămurească întinderea obligației de plată a sumei de 188.500 lei, care urmează să se răsfrângă asupra intimatului R. N., singurul proprietar al terenului pe care se află amplasate construcțiile. Această lămurire nu afectează puterea de lucru judecat, soluția fiind irevocabilă.
Din raportul de expertiză P. M. rezultă că singurul proprietar al construcțiilor este B. Gh.N., deci este firesc ca obligația de plată să-l vizeze numai pe acesta, nu și pe apelanții H. V. și H. G., deoarece nu sunt proprietarii construcțiilor. Intimatul R. N. a preluat și proprietatea construcțiilor.
Concluzii de admitere a prezentei contestații, astfel cum a fost formulată, să se dispună lămurirea dispozitivului deciziei civile nr.105/2012 pronunțată de Tribunalul B., în sensul lămuririi întinderii obligației de plată, obligație care trebuie să-l vizeze numai pe intimatul R. N., proprietarul terenului pe care se află amplasate construcțiile.
Fără cheltuieli de judecată.
Avocat P. M. solicită respingerea, ca inadmisibilă a cererii, în al doilea rând, ca neîntemeiată.
În cazul în care titlul executoriu este o hotărâre judecătorească, instanța nu poate aduce în discuție situația de fapt și de drept, contestația nu presupune o rejudecare a cauzei, în condițiile în care partea este nemulțumită de hotărârea pronunțată.
Cât privește lipsa de diligență, acest motiv nu a fost invocat în cadrul contestației la executare, solicitând a fi respinsă, ca inadmisibilă.
Fără cheltuieli de judecată.
Tribunalul declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
După deliberări,
TRIBUNALUL:
Asupra prezentei contestatii la titlu:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Patarlagele sub nr._, contestatorii H. V. și H. G. au formulat contestație la executare, în contradictoriu cu intimata .., împotriva actelor de executare întocmite de către B. S. N. C. în dosarul execuțional nr. 1334, solicitând anularea actelor de executare și încetarea executării silite însăși.
Au formulat, de asemenea, contestație la titlu, prin care solicită lămurirea întinderii titlului executoriu, în sensul raportării obligației de plată a contravalorii construcțiilor proprietatea intimatei față de proprietarul terenului pe care este amplasată construcția.
În fapt, au aratat ca au fost comunicate contestatorilor mai multe acte de executare silită, prin care s-a dispus începerea executării silite pentru o sumă totală de 2301,04 lei cu titlu de debit restant, onorariu executor judecătoresc, cheltuieli de executare; că înțeleg să conteste, în primul rând, actele de executare silită pornite împotriva contestatorilor debitori prin prisma următoarelor argumente:
1. obligația se execută de bună voie, în conf. cu disp. art. 622 alin. 2 cod procedură civilă; aceasta este o premisă obligatorie ce trebuia parcursă ca o procedură prealabilă obligatorie, premergătoare începerii executării silite; eludarea acestei etape premergătoare contravine dispozițiilor procesual civilă amintite și conduce la prejudicierea intereselor și a patrimoniului debitorilor, prin obligarea acestora la plata unor cheltuieli suplimentare-cheltuieli de executare, onorariu executor judecătoresc - care ar fi putut fi evitate în cazul în care s-ar fi încercat executarea benevolă a obligației.
2. debitorii contestatori arată faptul că sunt urmăriți pentru plata unei sume de bani reprezentând contravaloarea unor construcții existente pe o suprafață de teren revendicată, construcții care nu se regăsesc faptic pe terenul proprietatea acestora, astfel încât să fie justificată respectiva pretenție a creditoarei de existența construcției pe terenul proprietatea debitorului acestei obligații cel care preia proprietatea acestor construcții; construcțiile ce au făcut obiectul analizei instanțelor de judecată, în cauza 369 /277/2009, cauză care a generat titlul executoriu, se află pe terenul exclusiv al lui R. N., singurul în măsură care să poată fi obligat la plata acestor construcții pentru simplu motiv că este și proprietarul terenului pe care se regăsesc acestei imobile.
Din acest punct de vedere, apreciaza ca se impune lămurirea întinderii titlului executoriu, respectiv dacă obligația de plată a contravaloarea construcțiilor se poate întinde și asupra neproprietarilor terenurilor pe care se regăsesc construcțiile, sau doar împotriva proprietarului terenului, conform principiilor de drept care fundamentează accesiunea imobiliară artificială ce a făcut analiza instanțelor de judecată.
3. în conf. cu disp. art. 664 alin 2. cod procedură civilă, executorul judecătoresc avea obligația să comunice debitorilor încheierea de admitere a cererii de începere a executării silite și ar fi trebuit să poată face analiza instanței de judecată, privind aspectele de formă și de fond, încheiere care nu le-a fost comunicată și presupun că nici nu a fost întocmită de executorul judecătoresc, astfel încât eludarea unor norme imperative, procesual civile conduce la nulitatea tuturor actelor de executare silită întocmite ulterior și la nelegalitatea întregii executări silite.
4. obligația ce face obiectul executării silite, respectiv contravaloarea unor construcții, reprezintă rezultatul soluționării unei cereri reconvenționale formulată față de cererea principală, fiind fundamentată pe accesiunea imobiliară, respectiv calitatea de constructor de bună credința a intimatei și posibilitatea proprietarului terenului reglementată de codul civil de a prelua și dreptul de proprietate asupra construcțiilor, cu obligația de a despăgubi constructorul; acest fundament a fost analizat în mod irevocabil de instanțele de judecată, însă obligata de plata a contravalorii construcțiilor este legată, accesorie, de cererea principală, respectiv acțiunea în revendicare, astfel încât dobândirea tuturor atributelor dreptului de proprietate, de proprietarul terenului poate conduce la nașterea dreptului creditorului - constructor, de a solicita contravaloarea construcțiilor. Cu alte cuvinte, posibilitatea intimatei constructor de bună credință de a solicita despăgubirea este strâns legată de momentul de timp când proprietarul terenului își exercită în mod pașnic dreptul de proprietate al său asupra terenului. Câtă vreme proprietarul terenului nu are posesia și folosința acestui imobil, deci practic nu exista în patrimoniul său la acest moment, dreptul de proprietate al terenului nu poate trece în proprietatea sa și construcția, nu poate fi obligat să despăgubească constructorul la acest moment. Când titlul executoriu va face obiectul unei executări silite și în ceea ce privește cererea principală în mod concomitent s-au succesiv poate fi executată silit și soluția pronunțată de instanța de judecată, referitoare la cererea reconvențională; au aratat ca ar părea inechitabil la acest moment ca, constructorul să fie despăgubit și să rămână în continuare cu doua atribute ale dreptului de proprietate asupra terenului, posesia și folosința.
Contestatorii au timbrat acțiunea cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1000 lei.
La termenul din 12.01.2015, la cererea intimatei, contestatorii prin apărător au precizat obiectul capătului nr. 2 din acțiune, ca fiind contestație la titlu, în sensul că se solicită instanței a se lămuri cuantumul și întinderea titlului executoriu.
Intimata HIDROCONSTRUCȚIA SA BUCUREȘTI prin SUCURSALA M.-BACĂU a depus la dosar, in termen legal, intampinare la contestația la executare introdusă de către H. V. și H. G. împotriva actelor de executare silită efectuate de către Biroul Executorului Judecătoresc „Stingă N. - C." în cadrul dosarului de executare silită nr. 1334/2013, precum și la contestația la titlu formulată de către cei doi contestatori anterior indicați în ceea ce privește titlul executoriu în baza căruia se desfășoară executarea silită ce face obiectul dosarului de executare nr. 1334/2013 al Biroul Executorului Judecătoresc „Stingă N. - C.", solicitând:
- în principal, constatarea nulității capătului de cerere având ca obiect contestație la executare pentru lipsa obiectului, iar în subsidiar, respingerea capătului de cerere având ca obiect contestație la executare ca neîntemeiată și respingerea ca inadmisibilă a contestației la titlu.
- în prealabil, cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, solicită instanței de judecată să le pună în vedere celor doi contestatori să precizeze dacă înțeleg să formuleze contestație la titlu sau contestație privind lămurirea întinderii titlului executoriu.
In temeiul art. 713 alin. (3) Cod proc. civ., invocă necompetența materială a Judecătoriei Pătârlagele, solicitând disjungerea acestui capăt de cerere și transmiterea în vederea competentei soluționări către Tribunalul B., instanță care a pronunțat hotărârea ce se execută, precum si respingerea, ca neîntemeiată, a contestației privind lămurirea întinderii titlului executoriu.
In motivarea intampinarii, arata intimata ca, prin acțiunea înregistrată în data de 3.03.2009 pe rolul Judecătoriei Pătârlagele, sub nr._, numiții H. G., H. V. și R. G. au solicitat obligarea subscrisei HIDROCONSTRUCȚIA SA BUCUREȘTI prin SUCURSALA M.-BACĂU (în continuare Hidroconstrucția) la ridicarea, pe propria cheltuială, a construcțiilor edificate pe terneul proprietatea reclamanților, iar în subsidiar încuviințarea ridicării construcțiilor de către reclamanți, pe cheltuiala subscrisei, și obligarea subscrisei la plata sumei reprezentând lipsa de folosință a terenurilor pentru cei trei ani anteriori introducerii acțiunii.
Cei trei reclamanți mai sus indicați au renunțat ulterior la judecată în ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere; totodată, în cauză a fost introdus, în calitate de reclamant, numitul R. N., moștenitorul lui R. G..
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii și cerere reconvențională, prin care a solicitat constatarea calității sale de constructor de bună-credință și obligarea reclamanților-pârâți la plata contravalorii construcțiilor a căror ridicare de pe teren o solicită.
Prin Sentința Civilă nr. 1364/27.09.2011 pronunțată în cauză, Judecătoria Pătârlagele a respins acțiunea principală în ceea ce privește obligația de a face, a luat act de renunțarea reclamanților-pârâți la capătul de cerere privind pretențiile reprezentând lipsă de folosință, a admis în parte cererea reconvențională, în sensul constatării calității subscrisei de constructor de bună-credință și a respins capătul de cerere reconvențională privind acordarea de despăgubiri.
Impotriva hotărârii pronunțate de prima instanță intimata a formulat apel, pe care Tribunalul B. l-a admis prin Decizia Civilă nr. 105/18.04.2012, dispunând schimbarea în parte a hotărârii Judecătoriei Pătârlagele, în sensul admiterii în totalitate a cererii reconvenționale formulate de către Hidroconstrucția și obligării intimaților R. N., H. G. și H. V. la plata către Hidroconstrucția a sumei de 188.500 lei, contravaloarea construcțiilor existente pe teren, precum și a sumei de 1.407,75 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Impotriva deciziei pronunțate în apel au formulat recurs R. N., H. G. și H. V., calea de atac fiind respinsă de Curtea de Apel Ploiești, prin Decizia Civilă nr. 576/12.03.2013.
Totodată, R. N., H. G. și H. V. au formulat împotriva deciziei pronunțate în recurs contestație în anulare (obiect al dosarului nr._ /a2 înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești), calea extraordinară de atac fiind respinsă, ca neîntemeiată.
In aceste condiții, contestatorii din prezenta cauză neînțelegând să ducă la îndeplinire de bună-voie titlul executoriu, intimata a formulat cerere de executare silită înregistrată la B. „S. N. - C." sub nr. 1334/2013.
Prin încheierea din 14.10.2013, pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr._, instanța a admis cererea de încuviințare a executării silite formulate de către B. „S. N. - C."; in data de 26.05.2014, B. „S. N. - C." a emis o . somații, prin care a solictat debitorilor plata de bună-voie a sumelor datorate, în caz contrar urmând a continua executarea slită; totodată, așa cum rezultă din copia dosarului de executare silită depusă la dosarul prezentei cauze, ulterior emiterii somației mai sus indicate, au fost efectuate și alte acte de executare silită.
Nulitatea contestației pentru lipsa motivării în fapt a acesteia - în ceea ce privește acțiunea promovată de către H. V. și H. G., deși cei doi contestatori indică în petitul cererii că înțeleg să formuleze, pe de o parte, contestație la executare, iar pe de altă parte, contestație la titlu, totuși în cuprinsul motivelor dezvoltate nu se indică nicăieri care dintre acestea susțin contestația la executare și care susțin contestația la titlu.
Practic, contestatorii prezintă prin cele patru puncte dezvoltate în motivarea acțiunii anumite critici, fără a arăta care dintre acestea se circumscriu contestației la executare și care vizează contestația la titlu.
Potrivit art. 715 alin. (1) Cod proc. civ. contestațiile se fac cu respectarea cerințelor de formă prevăzute pentru cererile de chemare în judecată; conform art. 194 lit. d) Cod proc. civ. cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază, lipsa motivelor de fapt fiind sancționată, potrivit art. 196 Cod proc. civ., cu nulitatea cererii.
In aceste condiții, invocă nulitatea capătului de cerere reprezentând contestație la executare, precum și a capătului de cerere reprezentând contestație la titlu, pentru lipsa motivării în fapt.
În subsidiar, solicită instanței să pună în vedere contestatorilor să precizeze care dintre motivele dezvoltate în cuprinsul cererii se referă la contestația la executare și care se referă la contestația la titlu.
Nulitatea capătului de cerere având ca obiect contestație la executare - deși contestatorii arată că formulează contestație la executare în ceea ce privește dosarul nr. 1334/2013 al B. „S. N. - C.", solicitând anularea actelor de executare și încetarea executării silite, totuși nu este indicat nicăieri în cuprinsul contestației ce acte de executare fac obiectul acțiunii; potrivit art. 711 alin. (1] Cod proc. civ. obiect al executării silite pot fi oricare acte de executare; potrivit art. 715 alin. (1) Cod proc. civ. contestațiile se fac cu respectarea cerințelor de formă prevăzute pentru cererile de chemare în judecată; conform art. 194 lit. c] Cod proc. civ. cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă obiectul, lipsa obiectului fiind sancționată, potrivit art. 196 Cod proc. civ., cu nulitatea cererii.
Or, după cum reiese din cuprinsul acțiunii, contestatorii se limitează la a indica în mod generic că solicită anularea actelor de executare, aceasta reprezentând o lipsă a obiectului capătului de cerere intitulat contestație la executare.
Netemeinicia contestației la executare pentru pretinsa încălcare a art. 622 alin. (2) Cod proc. civ. - articolul 622 alin. (2) Cod proc. civ. pe care îl indică contestatorii prevede că în cazul în care debitorul nu execută de bună-voie obligația, aceasta se aduce la îndeplinire pe calea executării silite; acest text de lege, contrar celor susținute de contestatori, nu instituie o procedură prealabilă demarării executării silite, ci susține obligația debitorilor de a-și executa de îndată și de bună-voie obligațiile prevăzute în titlurile executării; contestatorii din prezenta cauză nu au înțeles să execute de bună-voie obligațiile stabilite prin titlul executoriu, deși hotărârea instanței a rămas irevocabilă încă din data de 12.03.2013, executarea silită fiind demarată la câteva luni după momentul respingerii recursului părților adverse; este evident că cei doi contestatori, cu rea-credință, nu au înțeles să aducă la îndeplinite obligațiile din titlul executoriu, încercând la acest moment să arate că ar fi prejudiciați pe motiv că nu au avut posibilitatea să își execute de bună-voie obligațiile în discuție; așadar, pe de o parte, art. 622 alin. (2) Cod proc. civ. nu instituie o procedură prealabilă executării silite, iar pe de altă parte, contestatorii dau dovadă de rea-credință, refuzând să își execute de bună-voie obligațiile, în condițiile în care hotărârea judecătoarească a devenit irevocabilă încă din data de 12.03.2013.
Netemeinicia contestației la executare pentru pretinsa încălcare a art. 664 alin. (2) Cod proc. civ. - articolul 664 alin. (2) Cod proc. civ. pe care îl indică contestatorii prevede că încheierea executorului judecătoresc prin care acesta dispune înregistrarea cererii de excutare și deschiderea dosarului de executare se comunică de îndată creditorului; calitatea de creditor în dosarul de executare o are Hidrocontrucția, cei doi contestatori având calitatea de debitori; rezultă fără dubii netemeinicia unor astfel de motive invocate de către părțile adverse, executrorul judecătoresc neavând obligația de a comunica debitorului încheierea prevăzută de art. 664 alin. (1] Cod proc civ.
In ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect contestație la titlu.
1. Inadmisibilitatea capătului de cerere având ca obiect contestație la la titlu - potrivit art. 712 alin. (1) Cod proc. civ., dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești, debitorul nu va putea invoca pe calea acesteia motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut invoca în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac; în ceea ce privește criticile dezvoltate la punctele 2. și 4. din motivarea contestației la titlu, acestea reprezintă motive de fapt, pe de o parte și de drept, pe de altă parte pe care contestatorii au avut ocazia de a le formula în fața instanțelor de judecată care au soluționat cauza atât în fond, cât și în recurs; mai mult, trebuie observat că în cuprinsul deciziei pronunțate în recurs, la pag. 10, instanța reține că recurenții nu au înțeles să atace cu apel sentința Judecătoriei Pătârlagele în ceea ce privește exact motivul indicat la punctul 2. din prezenta contestație și, prin urmare, hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă sub acest aspect; în concluzie, față de dispozițiile art. 712 alin. (1) Cod proc. civ. și de motivele dezvoltate la punctele 2. și 4. din contestație, motive care susțin contestația la titlu, solicită instanței de judecată constatarea inadmisibilității acesteia.
2. Excepția necompetenței Judecătoriei Pătârlagele în soluționarea contestației privind lămurirea întinderii titlului executoriu - așa cum rezultă din înscrisurile de la dosar și după cum a prezentat la punctul I. de mai sus, Tribunalul B. a admis apelul subscrisei și a dispus schimbarea în parte a hotărârii Judecătoriei Pătârlagele, în sensul admiterii în totalitate a cererii reconvenționale formulate de către Hidroconstrucția și obligării intimaților R. N., H. G. și H. V. la plata către Hidroconstrucția a sumei de 188.500 lei, contravaloarea construcțiilor existente pe teren, precum și a sumei de 1.407,75 lei reprezentând cheltuieli de judecată; or, pe calea executării silite, intimata a solicitat aducerea la îndeplinire a titlului executoriu sub aspectul obligării debitorilor la plata sumelor indicate în cuprinsul deciziei pronunțate de către Tribunalul B..
Potrivit art. 713 alin. (3) Cod proc. civ. contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se soluționează de către instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută; în aceste condiții, instanța ce a pronunțat hotărârea ce se execută fiind Tribunalul B., solicită admiterea excepției necompetenței Judecătoriei Pătârlagele în soluționarea contestației privind lămurirea întinderii titlului executoriu, disjungerea acestui capăt de cerere și transmiterea spre soluționare către Tribunalul B..
3. Netemeinicia contestației privind lămurirea întinderii titlului executoriu (respectiv, punctele 2 și 4 din „Motivele cererii") în ceea ce privește punctul 2 din motivarea contestației, învederăm instanței că din cuprinsul dispozitivului Deciziei Civile nr. 105/18.04.2012 a Tribunalului B. rezultă fără niciun dubiu că instanța de control, admițând apelul subscrisei, schimbă sentința Judecătoriei Pătârlagele în sensul admiterii în tot a cererii reconvenționale formulate de către Hidroconstrucția și dispune obligarea intimaților R. N., H. G. și H. V. la plata către Hidroconstrucția a sumei de 188.500 lei, contravaloarea construcțiilor existente pe teren, precum și a sumei de 1.407,75 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Or, dispozitivul hotărârii fiind cât se poate de clar în ceea ce privește persoanele care sunt obligate să achite sumele de bani indicate mai sus către Hidroconstrucția, orice susținere în sensul necesității lămuririi întinderii titlului executoriu este vădit neîntemeiată; în ceea ce privește punctul 4 din motivarea contestației, este evident că, dând dovadă de rea-credință, contestatorii încearcă să inducă ideea conform căreia subscrisa ar trebui să demarăm executarea silită abia ulterior momentului în care aceștia înțeleg să execute propriul titlu.
Or, pe lângă faptul că aceste afirmații sunt nelegale, neexistând niciun text de lege care să instituie o atare regulă, este cât se poate de clar că nu se poate pune problema lămuririi întinderii titlului executoriu din această perspectivă, mai ales în condițiile în care contestatorii nici nu au invocat ori susținut în fața instanței care a pronunțat titlul executoriu existența unei astfel de obligații a subscrisei.
În consecință, instanța a pus în discuție excepția privind lipsa competenței materiale în judecarea capătului de cerere nr. 2 din acțiune.
Prin s.c. nr. 120/26.01.2015, Judecatoria Patarlagele a admis excepția lipsei competenței materiale în soluționarea cauzei si, in consecinta, a declinat competența judecății a pricinii privind pe contestatorii H. V. și H. G. și pe intimații S.C. HIDROCONSTRUCȚIA S.A. și R. N., în favoarea Tribunalului B..
Pentru a hotari astfel, analizând excepția invocată, instanța de fond a constatat că titlul executoriu în litigiu îl constituie decizia civilă nr. 105/18.04.2012, pronunțată de către Tribunalul B.; ca, potrivit dispozițiilor art. 443 Cod procedură civilă, în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul hotărârii; potrivit acestor dispoziții legale, instanța care are competența de a lămuri înțelesul și întinderea dispozitivului deciziei civile nr. 105/18.04.2012 este instanța care a pronunțat această hotărâre, respectiv Tribunalul B..
Dosarul a fost inregistrat pe completul de apel 2.
Tribunalul, având în vedere dispozițiile art.99 alin.5 ind.2 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, completul de judecată ce va soluționa prezenta cauză este același complet de judecată CA2, care a pronunțat decizia civilă nr.105/19.04.2012, în componența existentă în anul 2012.
La termenul de judecata din data de 01.04.2015, tribunalul a pus in vedere contestatorilor, prin aparator, sa depună la dosar precizări, în raport de dispozițiile art. 132 Cod pr.civilă vechi, să detalieze motivele de fapt și de drept cu privire la contestația la titlu, precizări pe care le va comunica intimatei . M. cu cel puțin 5 zile înainte de termenul de judecată.
La termenul de judecata din data de 03.06.2015, tribunalul a constatat că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile vechiului Cod de procedură civilă și, pe lângă argumentele expuse la termenul de judecată din 06.05.2015, contestația la executare cu care a rămas investită Judecătoria Pătârlagele, are în vedere dispozițiile art.3 alin.1 din Legea 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010, fiind vorba despre o executare silită pornită ulterior datei de 15.02.2013. Contestația la titlu vizează decizia civilă nr.105/18.04.2012 pronunțată de Tribunalul B., un proces început anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, chiar dacă contestația la titlu este reglementată și se regăsește în textele de lege care reglementează contestația la executare.
La termenul de judecata din data de 03.06.2015, fata de precizarile depuse de contestatori, tribunalul a constatat ca:
- în ceea ce privește contestația la executare propriu-zisă, normele de drept aplicabile sunt cele ale noului Cod de procedură civilă, respectiv art. 3 din Legea nr. 76/2012 de punere în aplicare a Codului de procedură civilă.
- in ceea ce privește contestația la titlu, sunt aplicabile dispozițiile vechiului Cod de procedură civilă, fiind vorba de un proces început anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă și că, referitor la cele două forme ale contestației, la executare și la titlu, competența exclusivă este clar stabilită, atât de Codul de procedură vechi din anul 1865 cât și de Codul de procedură nou.
- tribunalul este legal investit cu soluționarea contestației la titlu care vizează lămurirea înțelesului întinderii sau aplicării titlului executoriu, contestație care se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută, fiind vorba de decizia civilă nr. 105/18 Aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ .
Analizand prezenta contestatie la titlu, asa cum a fost ea formulata de contestatori, tribunalul apreciaza ca este neintemeiata si trebuie sa fie respinsa, avand in vedere urmatoarea argumentare in fapt si in drept:
Examinand contestatia la titlu prin prisma dispozitiilor codului de procedura civila de la 1865, aplicabile in speta de fata, tribunalul retine urmatoarele aspecte in fapt si drept:
Contestatorii au formulat contestatia la titlu, precizata la solicitarea tribunalului, prin care arata ca solicită ca instanța de judecată să lămurească întinderea titlului executoriu, în speță a deciziei Tribunalului B., pronunțată în dosarul nr._, în modalitatea, dacă obligația la plata sumei de 188.500 lei reprezentând contravaloarea construcțiilor existente pe teren se referă exclusiv la intimatul R. Gh.N., sau îi vizează pe toți intimații-reclamanți din cauză.
Arata contestatorii ca, în fapt, prin titlul executoriu decizia Tribunalului B., după efectuarea unei expertize în calea de atac, s-a dispus schimbarea soluției fondului, în sensul admiterii în totalitate a cererii reconvenționale formulate de S.C. Hidroconstrucția S.A., cu consecința obligării intimaților la plata sumei de 188.500 lei, contravaloarea construcțiilor existente pe teren; acest titlu executoriu a reprezentat premisa promovării executării silite de creditoare împotriva tuturor intimaților din dosar.
In concret, însă, prin expertiza tehnică construcții efectuată de expert P. M., ordonată de instanța de apel, expertiză omologata de instanța de judecată, se stabilește fără putință de tăgadă amplasamentul construcțiilor ce fac obiectul cererii reconvenționale, reieșind că acestea – construcțiilor - sunt amplasate exclusiv pe terenul proprietatea intimatului-reclamant R. Gh.NicoIae.
In aceasta situație, în raport și de obiectul cererii reconvenționale prin care s-a invocat instituția accesiunii imobiliare cu consecința obligării proprietarului terenului pe care se regăsesc construcțiile la despăgubirea proprietarului construcțiilor, se impune lămurirea întinderii titlului executoriu, urmând a se stabili cum este și firesc că obligarea la plata contravalorii construcțiilor îl vizează exclusiv pe proprietarul terenului care ar prelua dreptul de proprietate asupra acestora, respectiv R. Gh.N..
La termenul de judecata din data de 03.06.2015, tribunalul a stabilit ca prezentei contestatii la titlu ii sunt aplicabile dispozitiile vechiului cod de procedura civila, respectiv dispozitiile art. 399 (1) teza a Il-a din Codul de pr.civ., art. 401 (1) 1 din C..
Tribunalul retine ca, in ceea ce priveste contestația la titlu, aceasta este supusă celorlalte reguli generale aplicabile contestației la executare ori de câte ori nu există dispoziții derogatorii, precum și condițiilor generale de exercitare a oricărei acțiuni civile: afirmarea unui drept sau formularea unei pretenții; interesul; capacitatea procesuală și calitatea procesuală.
Sub aspectul interesului, doctrina și practica judiciară sunt constante în a afirma că acesta reprezintă folosul practic urmărit de cel ce a pus în mișcare acțiunea civilă și trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: să fie legitim, să fie născut și actual, să fie personal și direct.
Cerința de a fi născut și actual presupune ca interesul părții în promovarea acțiunii să existe la momentul exercitării acesteia, în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la forma concretă de manifestare a acțiunii. În cazul contestației la titlu, această cerință se traduce în existența unei executări silite, cu prilejul căreia să se constate existența unor impedimente la executare, care ar face necesară lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu pus în executare silită.
Nu s-ar putea aprecia altfel, câtă vreme contestația la executare are natura juridică a unei căi de atac împotriva executării silite, concluzie rezultată din coroborarea dispozițiilor art. 399 mai sus arătate cu art. 372, potrivit cărora „executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu” și art. 373 alin. 1 teza I, potrivit cărora, dacă „prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc”.
Potrivit art. 399 alin. 1 teza a II-a din codul de procedură civilă „… dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 2811, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu”, iar conform art. 400 alin. 2 din Codul de procedură civilă, în partea sa relevantă „contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută”.
Articolele mai sus menționate sunt cuprinse în cadrul Secțiunii a VI-a „Contestația la executare” din Capitolul I - „Dispoziții generale” al Cărții a V-a – „Despre executarea silită” a Codului de procedură civilă și reglementează un tip aparte de contestație la executare, și anume contestația la titlu, pentru care, în art. 400 alin. 2 și art. 401 alin. 11, se prevăd unele reguli speciale cu privire la competența instanței și termenul de formulare a contestației.
Pe calea contestației la titlu, se poate contesta însuși titlul executoriu, dar nu în ceea ce privește validitatea sa în fond, ci numai înțelesul, întinderea și aplicarea sa, o asemenea contestație putând fi formulată numai în cazul în care titlul nu este suficient de clar, fiind necesară lămurirea sa, in vederea executarii corecte, partile - de obicei debitorul - nefiind de acord cu modul in care s-ar putea face executarea in temeiul acelui titlu (nu se poate obține însă, o rejudecare a cauzei și schimbarea hotărârii pronunțate de instanță (V. M. C., G. B., D. procesual civil, curs selectiv, ediția a 4-a, p. 527-528).
Explicarea intelesului, intinderii si aplicarii dispozitivului poate viza numai masurile luate de instanta si cuprinse in dispozitivul hotararii. Nu este posibil insa, ca pe calea contestatiei la executare, sa se solutioneze cererile care, din omisiune, nu au fost rezolvate de instanta care a solutionat cauza in fond, astfel de omisiuni constituind greseli de judecata, ce pot fi indreptate prin exercitarea cailor de atac impotriva hotararii.
Contestația la titlu nu este un mijloc procedural destinat a anula sau modifica titlul executoriu, o asemenea finalitate putându-se realiza doar prin intermediul căilor legale de atac. Cu alte cuvinte, instanța competentă să soluționeze contestația nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei și care sunt de natură să repună în discuție o hotărâre judecătorească definitivă sau irevocabilă. O soluție contrară ar împieta în mod grav principiul autorității de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil (Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 3028 din 13 aprilie 2007).
Statuările făcute cu privire la fondul cauzei privind dosarul nr._, solutionat irevocabil prin decizia civila nr. 105/18.04.2012 a Tribunalului Buzau, ca urmare a respingerii recursului formulat de contestatorii din prezenta cauza, prin decizia nr. 576/12.03.2013 a Curtii de Apel Ploiesti, nu pot fi infirmate pe calea contestației prevăzute de art. 399 alin. 1 teza a II-a și art. 400 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care nu este o cale de reformare a hotărârii definitive și irevocabile, de îndreptare a eventualelor greșeli în ceea ce privește stabilirea situației de fapt. Instanței învestite cu soluționarea unei contestații la titlu îi este permis doar să lămurească un dispozitiv neclar pe baza actelor și lucrărilor dosarului, iar nu să adauge la dispozitiv sau să îl modifice.
Corectarea dispozitivului titlului executoriu nu se poate face decat analizand anumite aspecte care vizeaza fondul cauzei. Hotararea in cauza, care face obiectul contestatiei la titlu, are autoritate de lucru judecat, atat dispozitivul, cat si considerentele acesteia intrand in puterea lucrului judecat.
În speță, prin decizia civilă pronunțată la data de 18.04.2012, instanța a dispus, în sensul că „Admite apelul formulat de pârâta ., cu sediul în SIRIU, județul B. împotriva sentinței civile nr. 1364 din 27.09.2011, pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în dosar nr._ – având ca obiect obligație de a face și pretenții, în contradictoriu cu reclamanții H. G., H. V. și R. N., toți domiciliați în comuna Siriu, .; schimbă în parte sentința atacată, în sensul că admite în totalitate cererea reconvențională formulată de . și obligă intimații H. V., H. G. și R. N. la plata sumei de 188.500 lei reprezentând contravaloarea constructiilor existente pe teren; menține restul dispozițiilor; obligă intimații la plata sumei de 1407,75 lei cheltuieli de judecată către apelanți„.
Solicitarea contestatorilor priveste modificarea dispozitivului si modificarea argumentelor expuse de instanta de apel in considerentele hotararii, ceea ce este inadmisibil pe calea contestatiei la titlu, instanta de executare neputand face o analiza asupra legalitatii si temeiniciei titlului executoriu.
Asa cum am aratat anterior, instanței învestite cu soluționarea unei contestații la titlu îi este permis doar să lămurească un dispozitiv neclar pe baza actelor și lucrărilor dosarului, iar nu să adauge la dispozitiv sau să îl modifice.
Contestatia la titlu vizează situația în care dispozitivul hotărârii nu este clar sau echivoc, dar in limitele motivelor cuprinse în hotărâre, fără a se modifica situația reținută definitiv, cu putere de lucru judecat, neputandu-se repune in discuție și administra probe pentru a se combate situații de fapt care și-au primit o soluție în procesul de fond si fara ca pe aceasta cale sa se poata modifica sau anula hotărârea pusă în executare, fiind imposibilă punerea în discuție a fondului cauzei.
Tribunalul retine ca dispozitivul deciziei Tribunalului a intrat in puterea lucrului judecat si nu mai poate fi schimbat, in caz contrar aducandu-se atingere unei hotarari judecatoresti irevocabile (care se bucura de autoritatea de lucru judecat) si sa se incalce regula de drept a stabilitatii si sigurantei raporturilor juridice civile, contravenindu-se in final principiului fundamental al preeminentei dreptului.
Neexecutarea unei hotarari judecatoresti nationale constituie o incalcare a art.6 .1 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, in care se arata ca orice persoana are dreptul la judecarea…. a cauzei sale, de catre o instanta….care va hotari asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil.
Punerea în executare a hotărârilor judecătorești este inclusă în câmpul de aplicare a acestei noțiuni, în măsura în care faza procedurală se prelungește dincolo de termenul rezonabil cerut de art. 6 din Convenție. Executarea unei sentinte sau a unei hotarari pronuntate de orice instanta trebuie considerata ca facand parte integranta din proces, in sensul art.6 din Conventie.
Dreptul de acces la justitie ar fi iluzoriu daca ordinea juridica interna a unui stat contractant ar permite ca o hotarare judecatoreasca definitiva si obligatorie sa ramana neexecutata in detrimentul unei parti.
Din analiza jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, se observă că aprecierea caracterului rezonabil al procedurii se face după mai multe criterii, cum ar fi comportamentul părților, autorităților și obiectul procedurii. S-a statuat de către Curte că doar întârzierile datorate de comportamentul autorităților sunt susceptibile să antreneze încălcarea Convenției (cauza Pierazzini contra Italiei din 27.02.1992).
Jurisprudența Curții a statuat că, cu cât obiectul procesului are o importanță mai mare pentru părți, cu atât aprecierea caracterului rezonabil al procedurilor va fi mai strictă (cazul Weisinger versus Austria).
In speta, din modul de redactare a dispozitivului hotararii, rezulta ca este clar, concis, stabilind în mod lămurit obligațiile părților, motiv pentru care instanța va respinge contestația privind lămurirea titlului executor reprezentat de decizia civilă nr. 105/18.04.2012 a Tribunalului Buzau, pronuntata in dosarul nr._ .
De asemeni, tribunalul are in vedere faptul ca asemenea critici nu au fost invocate nici prin motivele de apel, recurs si nici in contestatia in anulare, asemenea aparari fiind invocate abia acum, in momentul in care decizia civila a fost pusa in executare.
In consecinta, tribunalul va respinge contestatia la titlu, ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, contestația la titlu formulată de contestatorii H. V., domiciliat în comuna Gura Teghii, . B. și H. G., domiciliat în comuna Siriu, ., în contradictoriu cu intimații . prin Sucursala M., cu sediul în municipiul Bacău, . bis, județ Bacău și R. N., domiciliat în comuna Siriu, ..
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Iunie 2015.
Președinte, D. R. | Judecător, G. I. R. | |
Grefier, E. D. |
Red./Tehnored.D.R./6 ex
09.06.2015
| ← Pretenţii. Decizia nr. 185/2015. Tribunalul BUZĂU | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 2674/2015.... → |
|---|
