Fond funciar. Decizia nr. 2671/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2671/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 29-05-2015 în dosarul nr. 2671/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2671/2015
Ședința publică de la 29 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. S.
Judecător A.-M. D.
Grefier C. M. O.
Pe rol soluționarea cererii privind contestația în anulare formulată de contestatorul M. S.-P.-I. cu domiciliul sector 4, București, ., .. E, ._, împotriva deciziei nr.1244/11.02.2015 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații C. L. PĂTÂRLAGELE PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR cu sediul în orașul Pătârlagele, Cod poștal_, J. B., C. JUDEȚEANĂ B. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR cu sediul în B., .. 48, Cod poștal_, J. B..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că este primul termen de judecată după finalizarea procedurii premergătoare prealabile, stadiul procesual apel, procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Se depune delegație de reprezentare pentru intimata C. L. Pătârlagele pentru aplicarea legilor fondului funciar prin consilier juridic S. S. M..
Intimata prin consilier juridic S. S. M., precizează că nu mai are alte cererii de formulat.
Nemaifiind cereri, excepții, instanța declară cercetarea procesului încheiată, acordând cuvântul pe fond.
Intimata prin consilier juridic S. S. M., având cuvântul pune concluzii de respingere a contestației în anulare aceasta nefiind motivată, nu se încadrează în categoria erorilor materiale acceptate în jurisprudență pentru promovarea unei contestații în anulare, eroare materială concretizată prin greșeală de calcul. Potrivit Deciziei nr.3522/2014 a ICCJ analiza susținerilor privind existența unei greșeli materiale presupune o interpretare restrictivă în sensul că trebuie avute în vedere numai acele greșeli materiale care au caracter procedural și care au dus în mod necesar la pronunțarea unei soluții eronate. Prin invocarea aceluiași argument în cuprinsul prezentei acțiuni - contestație în anulare - petentul încearcă să provoace o nouă judecată asupra fondului cauzei, ceea ce contravine dispozițiilor legale privitoare la contestația în anulare.
TRIBUNALUL
Asupra prezentei contestații în anulare:
Prin cererea înregistrată sub nr._, contestatorul M. S. P. I. a formulat, în contradictoriu cu intimatele, C. locala Pătârlagele de fond funciar și C. județeană B. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, contestație în anularea deciziei civile nr.1244 din 11.02.2015, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._, solicitând admiterea contestației.
A apreciat că hotărârea instanței de apel este rezultatul unei erori materiale, printr-un calcul greșit al suprafețelor ce i-au fost reconstituite cu legile fondului funciar, ajungându-se la concluzia greșită că i-a fost atribuită întreaga suprafață la care avea dreptul.
Ori, din însumarea suprafețelor din procesul verbal 1 770/1999, sentința civilă nr.357/2007, procesul verbal de punere în posesie nr.1081/2009, sentința civilă nr. 414/2012, rezultă că nu i s-a acordat întreaga suprafață din punctul T..
Ca urmare, consideră că din calculul matematic efectuat de către instanța era normal sa reiasă acest aspect, în condițiile în care nu s-ar fi făcut aceasta însumare în mod eronat.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin.2 pct. 2 Cod procedură civilă.
Intimata C. Locala Pătârlagele a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestației în anulare ca nefondată.
A arătata că motivul invocat de contestator, eroare materială concretizată prin greșeală de calcul, nu se încadrează în categoria erorilor materiale acceptate în jurisprudență pentru promovarea unei contestații în anulare. Potrivit Deciziei nr. 3522/2014 a ÎCCJ analiza susținerilor privind existența unei greșeli materiale presupune o interpretare restrictivă în sensul că trebuie avute în vedere numai acele greșeli materiale care au caracter procedural și care au dus în mod necesar la pronunțarea unei soluții eronate. De asemenea s-a statuat faptul că o atare eroare trebuie să fie în legătură cu aspectele formale ale judecății în recurs, pentru verificarea căreia să nu fie necesară o reexaminare a fondului sau o reapreciere a probelor.
În cauza de față, motivul susținut de petent a fost principalul argument în acțiunea inițială și a fost reluat și în calea de atac, astfel încât atât pe fond cât și în calea de atac instanțele au analizat și au respins în mod corect susținerile reclamantului. Prin invocarea aceluiași argument în cuprinsul prezentei acțiuni - contestație în anulare - petentul încearcă să provoace o nouă judecată asupra fondului cauzei, ceea ce contravine dispozițiilor legale privitoare la contestația în anulare.
Din aceste considerente dezvoltate mai sus considerăm că reiese fără echivoc netemeinicia acțiunii reclamantului.
Pe de altă parte argumentul petentului reprezintă un raționament pur matematic - așa cum au reținut instanțele de judecată - care face abstracție de situația totală a reconstituirii dreptului de proprietate de pe urma autoarei reclamantului - M. M. atât în baza Legii nr. 18/1991 cât și în baza Legii nr. 247/2005.
În acest sens, prin întâmpinare, s-a făcut o prezentare a operațiunii de reconstituire a dreptului de proprietate și a punerii în posesie a contestatorului cu terenul provenit de la autoarea sa, M. M..
Astfel, la cererea numitei M. M., în viață la apariția Legii nr. 18/1991 i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor în anexa 2a suprafața de 1,13 ha, iar în anexa 19 acționari (predat conform HCM nr. 308/1953), suprafața de 4,64 ha.
Prin Hotărârea nr. 28/1992 a comisiei județene, i s-a diminuat din suprafața de 4,64 ha teren din anexa 19 și a rămas cu suprafața de 0,27 ha teren în anexa 19, deoarece petenta deținea teren și pe raza UAT Nehoiu și depășea suprafața totală de 10 ha cât a prevăzut legea 18/1991. Această măsură a fost luată ca urmare a sesizării formulate de colectivul de lucru al comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor - depusă în dosarul nr._ în data de 23.12.2014 - în care se menționează: „Față de cele de mai sus rezultă că unei singure persoane s-a reconstituit suprafața de 14,47 ha, cu 4,47 ha mai mult decât prevăd dispozițiile art. 8, alin 3 și art. 36, alin 3 din Legea nr. 18/1991”
Petenta a fost nemulțumită de faptul că s-a reconstituit și în anexa 19 și astfel prin Sentința civilă nr.934/1993, se reconstituie suprafața de 5,77 ha teren în fizic, instanța neavând cunoștință de faptul că, petenta avea reconstituit teren și pe raza UAT Nehoiu, dar numitul M. S. P. I. pe raza UAT Pătârlagele a solicitat doar suprafața de 1,40 ha teren.
Pentru a demonstra acest fapt a depus la data de 23.12.2014, în dosarul_ scrisori adresate Comisiei locale Pătârlagele de către petent, în calitate de moștenitor al mamei sale, prin care menționa clar faptul că autoarea sa era interesată în mod exclusiv numai de punerea în posesie asupra terenului intravilan din punctul „La Gară". În aceste scrisori se menționează faptul că „toate cererile adresate Comisiei corn Pătârlagele pentru aplicarea Legii 18/1991 în perioada anilor 1991...1999 inclusiv se referă numai la terenul intravilan menționat" - terenul din punctul La Gară.
În anul 1993 s-a eliberat proces verbal de punere în posesie pentru suprafața de 9345 mp teren în punctul La gară, iar în anul 1999 s-a mai eliberat încă un proces verbal de punere în posesie (177O/07.05.1999) fiind incluse două suprafețe de teren:4570 mp și 580 mp ambele în punctul "Țarnă" de categorie livadă intensivă.
În anul 2005, s-a eliberat titlu de proprietate nr._/136 pentru suprafața reconstituită în anexa 2a, respectiv 1,13 ha, compusă din: 9345 mp în punctul La gară, suprafața de 580 mp din procesul verbal de punere în posesie nr. 1770/07.05.1999 ( mai rămâne suprafața de 4570 mp) și o suprafață de 1375 mp teren, agreată de petent ambele în punctul „Țarnă".
Ulterior la apariția Legii nr. 247/2005, odată cu mărirea suprafeței de teren ce putea fi solicitată până la 50 ha, de proprietar, petentul M. S. P. I. și fratele acestuia M. A. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate de la autoarea M. M. suprafața de 4,37 ha teren, diferența dinte 5,77 ha din sentință și suprafața de 1,13 ha din anexa 2a + 0,27 ha din anexa 19. (5,77=l,l3+0,27+4,37)
La propunerea comisiei locale, prin hotărârea comisiei județene nr.354/18.09.2006, anexa 30 poz. 14 se reconstituie petenților suprafața de 4,37 ha teren de la autoarea M. M..
Așa cum s-a menționat anterior, prin Sentința Civilă nr. 357 din 16.03.2007, rectificată prin încheierea din 28.03.2007, instanța a obligat comisia locală să pună în posesie petenții cu suprafața de 1,9806 ha teren în punctele „Pe Țarnă"și „L. de deasupra Pătârlagelui”. În scopul îndeplinirii acestei obligații comisia locală a întocmit procesul verbal nr. 1081/ 12.02.2009 - un proces verbal provizoriu (parțial) pentru suprafața de 1,7561 ha. Acest proces verbal a fost întocmit în acel moment la solicitarea expresă a reclamantului întrucât dorea să facă un schimb de teren, cu o altă persoană, pentru suprafața de 2150 m.p. Ulterior a fost încheiată fișa de proprietate înregistrată sub nr. 5251/28.07.2011 pentru întreaga suprafață de 4,37 ha reconstituită de la autoarea petentului - M. M.. În anul 2011 petentul a solicitat anularea fișei de proprietate nr. 5251/2011 iar instanța a admis acțiunea obligând comisia locală Pătârlagele să îl pună în posesie pe reclamant și cu suprafața de 0,2245 ha reprezentând diferența dintre 1,7561 ha cât primise prin procesul verbal provizoriu nr. 1081/2009 și 1,9806 ha cât a dispus instanța prin sentința Civilă nr. 357/2007.
Rezultă deci că petentul trebuia să primească 1,9806 ha în punctul „Pe țarnă și L. de deasupra Pătârlagelui” și nu mai mult, cum susține. Deoarece Sentința Civilă nr. 414/2012 a rămas definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului formulat de comisia locală, s-a trecut la punerea ei în executare respectiv completarea procesului verbal provizoriu nr. 1081/2009 cu suprafața de 0,2245 ha teren. De asemenea au fost înscrise și restul suprafețelor primite de petent în baza reconstituirii dreptului de proprietate, în scopul definitivării fișei de proprietate, urmând apoi să trimitem documentația la comisia județeană în vederea eliberării titlului de proprietate.
Acesta este modul de lucru al tuturor comisiilor locale de fond funciar. Odată finalizată operațiunea de punere în posesie suprafețele sunt înscrise într-un singur document - fișă de proprietate - care este transmisă comisiei județene împreună cu schițele terenurilor în vedere întocmirii și eliberării titlului de proprietate. Fișa de proprietate are aceeași structură ca și procesul verbal de punere în posesie dar cuprinde nu una ci toate suprafețele atribuite unui proprietar căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor, modelul fișei fiind instituit prin HG nr. 890/2005 - anexa 19 la Regulament. Din acest motiv documentul la care face referire în acțiune reclamantul cuprinde și terenuri din alte puncte cum ar fi punctul „Fermă” și punctul „Fântânele”, în cererea de apel s-a încercat acreditarea ideii potrivit căreia comisia locală Pătârlagele a inclus în mod greșit în fișa de proprietate suprafețele de teren din punctele „Fermă” și „Fântânele” deoarece deși reprezintă vechiul amplasament al autorului apelantului ele nu fac obiectul sentințelor civile invocate.
Astfel, în ceea ce privește diferența de 870 mp pe care reclamantul pretinde că o mai are de primit în punctul Țarnă, solicită să se constate faptul că prin fișa de proprietate care păstrează numărul de înregistrare 1081 a primit 1,9981 ha teren în punctul „Pe țarnă și L. de deasupra Pătârlagelui” după cum urmează: 0,2720 ha în tarlaua 476 .,2245 ha în tarlaua 475/1 . 10/1, 0,0840 ha în tarlaua 477 . ha în tarlaua 477 . 20, 0,1275 ha în tarlaua 475/1 .,1816 ha în tarlaua 475/1 .>
Reiese în mod evident faptul că pârâta C. locală Pătârlagele și-a îndeplinit obligația de a-l pune în posesie pe reclamant cu suprafața de teren la care fac referire Sentința Civilă nr. 357/2007 și Sentința Civilă nr. 414/2012.
Petentul trebuia să primească pe vechiul amplasament din punctul „Pe țarnă și L. de deasupra Pătârlagelui” suprafața de 1,9806 ha teren și nu 2,4956 ha așa cum susține, iar C. locală Pătârlagele și-a îndeplinit obligația stabilită prin hotărârile instanței și l-a pus în posesie pe reclamant cu toată suprafața reconstituită.
Consideră că este relevant faptul că, petentul prin încheierea contractului de arendare cu arendașul B. N., înregistrat sub nr.3743/29.04.2013, și-a însușit procesul verbal nr. 1081/12.02.2009 pe care îl trece pe verso contractului, respectiv numărul acestuia și suprafața de 4,37 ha.
În realitate comisia locală a fost obligată prin Sentința Civilă nr. 357/2007 să îl pună în posesie pe apelant cu suprafața de 1,9806 ha, fapt susținut și dispozitivul Sentinței Civile nr. 414/2012 prin care s-a dispus completarea procesului verbal de punere în posesie 1081/2009, care cuprindea suprafața de 1,7561 ha, cu suprafața de 0,2245 ha. Din argumentele prezentate mai sus, susținute și de probele administrate reiese faptul că pârâta C. locală Pătârlagele și-a dus la îndeplinire această obligație impusă de instanțele judecătorești.
În concluzie, a solicitat respingerea contestația în anulare ca nefondată.
Contestatorul a formulat răspuns la întâmpinare, apreciind-o netemeinică și nelegală, reluând aspectele referitoare la modalitatea de reconstituire a dreptului de proprietate și punere în posesie de pe urma autoarei sale.
Intimata C. Județeană B. nu a formulat, în cauză, întâmpinare.
A fost atașat dosarul nr._ al Tribunalului B. în care a fost pronunțată decizia a cărei anulare se solicită.
Tribunalul, analizând prezenta contestație în anulare, în raport de motivele invocate și dispozițiile art.503 alin.2 pct.2 Cod procedură civilă, constată că este nefondată pentru următoarele considerente:
Prin decizia civilă nr.1244/11.02.2015 a Tribunalului B., pronunțată în dosarul nr._, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul M. S. P. I. împotriva sentinței civile nr.753/24.06.2014 pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în contradictoriu cu pârâtele C. Locala Pătârlagele pentru aplicarea legilor fondului funciar și C. Județeană B. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor.
Conform art.503 alin.2 pct.2 Cod procedură civilă, „hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație atunci când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale”. Potrivit alin.3 al art.503, dispozițiile alin.2 pct.2 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.
Astfel, contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, prin care se cere instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege, să-și desființeze propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată.
Contestația în anulare prevede în art.503 alin.2 pct.2, motivul referitor la dezlegarea dată, în cauză, a apelului, ce este rezultatul unei erori materiale, având în vedere erori materiale în legătură cu aspecte formale ale judecării apelului.
Contestatorul, deși și-a întemeiat contestația în anulare pe dispozițiile art.503 alin.2 pct.2, respectiv „când dezlegarea dată este rezultatul unei erori materiale”, în dezvoltarea motivelor nu face referire concretă la o anumită eroare materială a instanței de apel, ci critică modul de soluționare a apelului, cu referire la concluzia greșită la care s-ar fi ajuns de către instanța de apel care a reținut că i-a fost atribuită întreaga suprafață la care avea dreptul, deci critici ce vizează judecata.
În privința erorilor materiale, textul procedural vizează greșeli de fapt, involuntare, iar nu greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale.
Ar fi fost o eroare materială, în sensul dispozițiilor textului de lege, respingerea apelului ca tardiv, deși era depus în termenul legal, iar nu situația invocată de către contestator și care a fost susținută ca motiv de apel.
Rezultă, din cererea de apel, că a fost criticată sentința apelată apreciindu-se că, în mod greșit, instanța de fond a reținut că i s-ar fi atribuit întreaga suprafață deținută de autoarea sa, iar prin decizia pronunțată, tribunalul a analizat acest motiv de apel, raportat la probatoriul cauzei.
Reiese astfel că motivul invocat de către contestator nu se referă la greșeli materiale cu caracter procedural, în legătură cu aspecte formale ale judecării apelului, ci la modul de aprecierea a probelor, sub aspectul atribuirii sau nu a întregii suprafețe, ce presupune o reexaminare a fondului, contrar prevederilor art.503 alin.2 pct.2 Cod procedură civilă.
Ca urmare, față de aceste considerente, în temeiul art.503 și următ. Cod procedură civilă, tribunalul va respinge contestația în anulare, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatorul M. S.-P.-I. cu domiciliul sector 4, București, ., .. E, ._, împotriva deciziei nr.1244/11.02.2015 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatele C. L. PĂTÂRLAGELE PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR cu sediul în orașul Pătârlagele, Cod poștal_, județ B., C. JUDEȚEANĂ B. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în B., .. 48, Cod poștal_, județ B.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Mai 2015.
Președinte, G. S. | Judecător, A.-M. D. | |
Grefier, C. M. O. |
Red/thred.AMD
5 ex./05.06.2015
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 2676/2015.... | Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 2893/2015.... → |
|---|
