Declararea judecătorească a morţii. Sentința nr. 382/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 382/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 16-04-2015 în dosarul nr. 382/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 382/2015
Ședința publică de la 16 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. P.
Grefier M. H.
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public
- Procuror G. V. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul B. -
Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată de reclamantul E. C. – cu domiciliul în comuna V. Pașii, .. 35, jud. B., în contradictoriu cu pârâții E. N. – cu ultimul domiciliu cunoscut în . V. Pașii, .. 35, jud. B. și . PRIN PRIMAR – cu sediul în .. B., având ca obiect declarare judecătorească a morții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns martorul M. D., lipsă fiind părțile, reclamantul E. C. reprezentat de avocat T. G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul ales al reclamantului depune la dosar dovada citării prin publicitate a pârâtului E. N. pentru acest termen de judecată, respectiv ziarul Jurnalul Național din data de 30.03.2015.
S-a procedat la identificarea martorului M. D., legitimat cu B.I. . nr._ eliberat de Miliția Mun. B. la data de 14.09.1978, cu domiciliul în .. B., CNP:_, după care, sub prestare de jurământ, s-a procedat la audierea acestuia, declarația fiind consemnată și atașată la dosar.
Referitor la data decesului pârâtului E. N., apărătorul ales al reclamantului arată că raportat la declarația martorului audiat astăzi, aceasta ar fi 07.05.1945, martorul învederând că pârâtul a murit cu două zile înainte de declararea păcii. În acest sens, își precizează acțiunea cu privire la data decesului pârâtului E. N., care este data de 07.05.1945 și nu 1941, cum a menționat în cererea de chemare în judecată.
Arată că nu mai are cereri de formulat în cauza de față și nici alte probe de administrat, solicitând judecarea dosarului.
Reprezentanta Ministerului Public precizează că nu are cereri de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Nemaifiind cereri, excepții, instanța declară cercetarea procesului încheiată, acordând cuvântul pe fond.
Avocat T. G., având cuvântul pentru reclamantul E. C., solicită admiterea acțiunii, în sensul de a fi declarată, pe cale judecătorească, moartea pârâtului E. N., născut la data de 23.11.1920 în comuna V. Pașii, ., cu ultimul domiciliu cunoscut în . V. Pașii, .. 35, jud. B., urmând să fie menționată ca dată a morții data de 07.05.1945.
Susține că, potrivit probelor administrate în cauză, pârâtul a plecat pe front, în al doilea război mondial, și nu a mai venit, fiind dispărut. Reclamantul a făcut demersuri la instituțiile abilitate pentru a afla dacă tatăl său figurează printre cei decedați pe front, însă din răspunsul primit a rezultat că nu toți cei decedați figurează în evidențe, fiind în mod clar dispărut.
Solicită admiterea acțiunii și aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 946 Cod pr. civilă.
Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de admitere a acțiunii, urmând a fi coroborată declarația martorului audiat la acest termen de judecată cu celelalte probe administrate în cauză.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată;
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Buzau la data de 10.09.2014 sub nr._, reclamantul E. C. a solicitat in contradictoriu cu pârâții E. N. și . PRIN PRIMAR, sa se declare moartea numitului E. N., persoana disparuta in timpul celui de –al doilea razboi mondial.
În motivarea cererii, reclamantul a aratat ca in fapt, paratul este tatal sau. Acesta a disparut in imprejurari necunoscute dansului si familiei sale, inca din perioada anului 1940, an in care a fost inrolat, iar ulterior a fost trimis pe front.
Din infomatiile primite de mama sa, de la alte persoane, paratul a fost inrolat, insa ar fi decedat la C. Donului, in perioada anului 1941.
Dupa momentul disparitiei paratului, reclamantul a intreprins mai multe demersuri pentru a afla date in legatura cu disparitia/moartea sa, intrucat nu a reusit sa obtina o dovada a disparitiei/mortii sale. Ultimul demers l-a facut la UM_, unde in anul 2012 a depus cererea nr.CT 91/23.01.2012, raspunsul fiind ca nu s-au indentificat niciun fel de date cu privire la situatia acestei persoane. Reclamantul a precizat ca este necesar obtinerea unui certificat de deces, in vederea dezbaterii succesiunii tatalui sau.
In drept, au fost invocate dispozitiile art.49-57 C.civil, art.943-950 C.proc.civ.
In sustinerea cererii, reclamantul a aratat ca intelege sa se foloseasca de proba cu inscrisuri, martorul M. D.. In acest sens, a depus la dosarul cauzei un set de inscrisuri (filele 8-20).
Cererea a fost timbrata cu 20 lei – taxa judiciara de timbru (fila 29).
In temeiul art.944 alin.1 din Noul C.proc.civ., la solicitarea Judecătoriei B., Primaria Comunei V. Pasii, jud.Buzau, si IPJ Buzau-Politia Mun.Buzau-Sectia nr.1 de Politie Rurala Maracineni-Postul de Politiei Comunal V.-Pasii au depus la dosarul cauzei adresele nr.9863/24.09.2014 (fila 35) si nr.1.150.069/01.10.2014 (fila 36).
De asemenea, s-a dispus publicarea unui anunt privind prezenta actiune, conform art.944 alin.2 din Noul C.proc.civ., fiind depus la dosarul cauzei extras din ziarul „Jurnalul N.” din data de 26.09.2014 (fila 40).
Conform acelorasi dispozitii legale mentionate anterior, s-a dispus afisarea cererii de chemare in judecata la ultimul domiciliu cunoscut al celui disparut, la sediul Primariei Comunei V.-Pasii, jud.Buzau, si la sediul instantei.
La termenul de judecata din data de 11.12.2014, reprezentantul Parchetului de pe langa Judecatoria Buzau a invocat excepția necompetența materială a Judecătoriei B., raportat la data la care a fost înregistrată acțiunea la această instanță, respectiv 10.09.2014.
Prin sentința civilă nr._ din 11.12.2014 Judecătoria B. a admis exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Buzau - Sectia Civila, invocata de catre P. de pe langa Judecatoria Buzau.
A declinat competenta de solutionare a cererii având ca obiect declarare judecătorească a morții formulată de reclamantul E. C. în contradictoriu cu pârâții E. N. și . prin Primar, in favoarea Tribunalului Buzau.
Pentru a hotărî în acest sens, a avut în vedere că reclamantul E. C. a solicitat instantei de judecata, declararea judecatoreasca a mortii tatalui sau, E. N., disparut in anul 1941.
Potrivit art.943 din Noul C.proc.civ., cererea de declarare a morții unei persoane se introduce la instanța competentă în circumscripția căreia acea persoană a avut ultimul domiciliu cunoscut.
În art.94 din Noul C.proc.civ. (in vigoare la data introducerii cererii de chemare in judecata, respectiv 10.09.2014), sunt enumerate tipurile de litigii, ce intră în competența de soluționare a judecătoriei. Or, printre acestea nu sunt enumerate și litigiile privind declararea judecătorească a morții, un astfel de litigiu neputând fi încadrat în cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și familie.
Prin urmare competența de soluționare a cauzelor având ca obiect declararea judecătorească a morții, aparține instanței de drept comun, care în reglementările Noului Cod de procedură civilă, este tribunalul. Astfel, potrivit art. 95 din Noul C.proc.civ., tribunalul judecă în primă instanță, toate cererile care nu sunt date în competența altei instanțe.
Cum nu există un text de lege (la care sesizarii instantei de judecata), care să prevadă cărei instanțe din punct de vedere material, aparține competența de soluționare a cererii de declarare a morții unei persoane, rezultă că, competența de soluționare a unor astfel de cereri, aparține instanței de drept comun, care în reglementările Noului cod de procedură civilă, este tribunalul.
De altfel, aceasta a fost si practica instantei superioare, respectiv Tribunalul Buzau, in a solutiona astfel de cereri, pana la . Legii nr.138/2014 (de vazut Dosarul nr._ inregistrat pe rolul Tribunalului Buzau-Sectia Civila).
Așadar, instanța a apreciat excepția întemeiată, a admis-o, iar în baza art.132 din Noul C.proc.civ., a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect declarare judecătorească a morții formulată de petentul E. C. în contradictoriu cu pârâții E. N. și . prin Primar, în favoarea Tribunalului B. (Secția civilă).
Pe rolul Tribunalului B. a fost înregistrat la data de 03.02.2015 iar prin încheierea din 26.03.2015 s-a încuviințat reclamantului proba cu martori, respectiv martorul M. D., declarația acestuia fiind atașată la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Obiectul prezentei cauze îl reprezintă declararea judecătorească a morții numitului E. N., persoană dispărută în timpul celui de al doilea Război Mondial.
Declararea judecătorească a morții este instituția juridică și mijlocul juridic prin care se determină sfârșitul capacității de folosință a persoanei fizice atunci când moartea acesteia nu poate fi constată în mod direct.
Potrivit art. 49 Cod civil, în cazul în care o persoană este dispărută și există indicii că aceasta a încetat din viață, aceasta poate fi declarată moartă prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate dacă au trecut 2 ani de la primirii ultimelor informații sau indicii din care rezultă că era în viață.
Art. 50 din același act normativ, prevede că cel dispărut în împrejurări deosebite, cum sunt …, în cursul unor fapte de război sau într-o altă împrejurare asemănătoare ce îndreptățește a se presupune decesul, poate fi declarat mort dacă au trecut cel puțin 6 luni de la data împrejurării în care a avut loc dispariția.
Din interpretarea dispozițiilor legale mai sus menționate reiese că trebuie îndeplinite, cumulativ, două condiții pentru a se putea declara moartea persoanei în ipoteza prevăzută de art. 50 Cod civil.
Mai întâi, persoana să fi dispărut într-o împrejurare deosebită, care îndrept6ățește decesul, în cursul unor fapte de război sau într-om altă împrejurare asemănătoare.
În consecință, instanța va analiza împrejurările în care persoana a dispărut și va stabili dacă acestea au caracter deosebit care presupune decesul.
Cea de a doua condiție este aceea că de la data împrejurării dispariției persoanei să fi trecut cel puțin 6 luni.
Raportat la dispozițiile legale mai sus menționate și la probele administrate în cauză, tribunalul reține că numitul E. N. s-a născut la data de 22.02.1920 în localitatea V. Pașii județul B. fiind fiul lui I. și M., naștere înregistrată în Registrele de naștere ale fostei comune Scurtești sub nr. 171 din 23.11.1920.
În anul 1940 acesta s-a căsătorit cu numita E. A. iar din căsătoria acestora au rezultat doi copii, respectiv reclamantul E. C. și sora acestuia P. E..
Potrivit declarației martorului M. D. precum și a cercetărilor efectuate de Primăria comunei V. Pașii și de IPJ B. – Postul de Poliție Comunal V. Pașii, numitul E. N. a participat la cel de al doilea Război Mondial între anii 1941-1944 și nu s-a mai întors niciodată în familie.
Martorul manea D. a declarat faptul că pârâtul a plecat în al doilea Război Mondial împreună cu fratele și cumnatul său, a fost prizonier la C. Donului după care a fost înregimentat în regimentul de Panduri și a participat la luptele din jurul Berlinului, murind pe front cu aproximativ 2 zile înainte de declararea păcii.
Același martor a declarat că a aflat de decesul pârâtului, în luptele din jurul Berlinului, de la persoane din . întors din război și care participaseră și ele la aceleași lupte.
D. fiind perioada deosebit de mare de la ultimele indicii că a încetat din viață pârâtul, respectiv luptele din jurul Berlinului și declararea păcii și ținând seama de cercetările efectuate de către Primăria V. Pașii și IPJ B. – Postul de Poliție Comunal V. Pașii, precum și de declarația martorului audiat în cauză, se apreciază a fi de necontestat faptul că numitul E. N. a participat la cel de al doilea Război Mondial și a dispărut în timpul luptelor din jurul Berlinului, moment de la care până în prezent nu a m ai fost găsit.
Ca atare, tribunalul apreciază că există suficiente elemente care îndreptățesc aplicarea prezumției morții pârâtului.
În ceea ce privește data morții acestuia din urmă, tribunalul apreciază a fi aplicabile în speță dispozițiile art. 520 alin. 2 întrucât ziua în care a intervenit împrejurarea morții nu poate fi stabilită.
Nu va fi reținută susținerea martorului M. D. ca fiind cu aproximativ cu 2 zile înainte de declararea păcii, respectiv 07.05.1945, motivat de faptul că această împrejurare nu a fost percepută direct de către martor ci ca urmare a informațiilor luate de la alte persoane care s-au întors de la război și corelativ declarația acestuia nu se coroborează cu nici o altă probă din dosar.
Față de cele reținute mai sus, tribunalul în baza art. 50 din Codul civil coroborat cu art. 943-950 Cod procedură civilă, urmează a admite acțiunea și a declara moartea numitului E. N., născut la data de 22.02.1920, în localitatea V. Pașii, jud. B., fiul lui I. și M., naștere înregistrată în Registrele de naștere ale fostei comune Scurtești sub nr. 171/23.11.1920, data morții fiind 30.11.1945, ora 24.
Prin grija instanței, dispozitivul hotărârii de declarare a morții rămase definitivă se va afișa timp de 2 luni la sediul Tribunalului B. și se va comunica Primăriei V. Pașii în vederea afișării timp de 2 luni la sediul Primăriei, precum și la ultimul domiciliu al numitului E. N..
Se va dispune comunicarea dispozitivului hotărârii de declarare a morții, cu mențiunea că hotărârea a rămas definitivă, serviciului de stare civilă de la ultimul domiciliu cunoscut al celui declarat mort, respectiv . a înregistra moartea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul E. C. – cu domiciliul în comuna V. Pașii, .. 35, jud. B., în contradictoriu cu pârâții E. N. – cu ultimul domiciliu cunoscut în . V. Pașii, .. 35, jud. B. și . PRIN PRIMAR – cu sediul în .. B..
Declară moartea numitului E. N., născut la data de 22.02.1920, în localitatea V. Pașii, jud. B., fiul lui I. și M., naștere înregistrată în Registrele de naștere ale fostei comune Scurtești sub nr. 171/23.11.1920, data morții fiind 30.11.1945, ora 24.
Prin grija instanței, dispozitivul hotărârii de declarare a morții rămase definitivă se va afișa timp de 2 luni la sediul Tribunalului B. și se va comunica Primăriei V. Pașii în vederea afișării timp de 2 luni la sediul Primăriei, precum și la ultimul domiciliu al numitului E. N..
Dispune comunicarea dispozitivului hotărârii de declarare a morții, cu mențiunea că hotărârea a rămas definitivă, serviciului de stare civilă de la ultimul domiciliu cunoscut al celui declarat mort, respectiv . a înregistra moartea.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cerere ce va fi depusă la Tribunalul B..
Pronunțată în ședința publică de la 16 Aprilie 2015.
| ← Grăniţuire. Sentința nr. 10/2015. Tribunalul BUZĂU | Obligaţie de a face. Decizia nr. 2558/2015. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
