Succesiune. Decizia nr. 2988/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2988/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 09-10-2015 în dosarul nr. 2988/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 2988/2015
Ședința publică de la 09 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. Ș.
Judecător A. E. D.
Grefier A. P.
Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de pârâtul P. F., domiciliat în municipiul BUCUREȘTI, ., nr.7,sector 3 împotriva sentinței civile nr.124 pronunțată la data de 27.01.2015 în contradictoriu cu reclamantele P. E. ȘI P. E., domiciliate în . și pârâții P. C., domiciliat în municipiul BUCUREȘTI, .. 97, ., . M., domiciliat în municipiul B.,cartier D. I, ..
Prezența și dezbaterile au avut loc în ședința publică din 9.10-2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, dată la care pentru a da posibilitatea apărătorului ales al apelantului P. F. - avocat M. M. să depună la dosar note de concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pătârlagele sub nr._ reclamantele P. I. și P. E. (prin procurator P. M.) i-au chemat în judecată civilă pe pârâții P. C., T. M., P. F. și au cerut instanței să pronunțe o hotărâre prin care să se dispună partajarea bunurilor succesorale rămase de pe urma def. P. A., fost cu ultim domiciliu în ., decedat la 12.09.1999.
În motivarea cererii a arătat că, moștenitorii defunctului sunt: P. I. – soție supraviețuitoare, P. E. – fiică, P. C. - fiu, T. M. – fiică și P. F. – fiu, masa succesorală fiind compusă din cota de ½ din imobilul casă de locuit în suprafață de 41 m.p., dobândit în timpul căsătoriei cu soția supraviețuitoare; cota de ½ din anexa în suprafață de 22 m.p., dobândită în timpul căsătoriei cu soție supraviețuitoare; suprafața totală de 1406 m.p. teren aferent curți – construcții, 250 m.p. construcții și 1156 m.p. arabil.
Pârâții deși legal citați nu au formulat întâmpinare, însă fiind prezenți în instanță la termenul din 03.03.2014 au arătat că sunt de acord să se iasă din indiviziune, cu excepția pârâtului P. F., care a solicitat respingerea acțiunii întrucât construcțiile a căror partajare se cere au fost edificate fără a se poseda autorizație de construcție.
Prin încheierea pronunțată la termenul din 04.03.2014, instanța a admis în principiu acțiunea și conform motivării acestei încheieri, ce face parte integrantă din prezenta sentință, în baza art.954 alin.1 cod civil, a constatat deschis succesiunea de pe urma def. P. A., a constatat că masa succesorală este formată din teren în suprafață de 1406 m.p. și din cota de ½ din imobilul casă de locuit și anexă gospodărească, s-a constatat, în baza art. 970 și 975 cod civil, că au calitatea de moștenitori ai defunctului: reclamanta din prezenta acțiune, în calitate de soție supraviețuitoare și pârâții din prezenta acțiune, în calitate de descendenți de gradul I ai defunctului și li s-au atribuit acestora, în baza art.972 alin.1 și, art.975 alin.3 cod civil următoarele cote din masa succesorală: reclamanta ¼ și fiecăruia dintre pârâți câte ¼ din restul de ¾.
În cauză s-a dispus efectuarea de expertize tehnice pentru a se identifica și evalua bunurile succesorale și a se formula propuneri de lotizare.
Prin sentința civilă nr. 124, pronunțată în ședința publică din 27.01.2015, Judecătoria Pătârlagele a admis, conform încheierii de admitere în principiu, acțiunea formulată de reclamantele P. I., și P. E., în contradictoriu cu pârâții P. C., T. M. și P. F., a omologat raportul de expertiză întocmit în cauză, astfel cum acesta a fost completat și a atribuit părților loturile propuse de expert, conform variantei a II –a din completarea la raportul de expertiză omologat în cauză, respectiv: A atribuit Lotul nr. 1. reclamantei P. I., acesta fiind compus din: casa de locuit Su = 22,31 m.p. (camera C1 – 12,77 m.p., bucătărie – 4,45 m.p și din hol – 5,09 m.p. ) în valoare de 6.000 lei; grajd în valoare 600 lei; teren în suprafață totală de 1.321 m.p. (400 m.p. curți – construcții și 921 m.p. fâneață) pct. 27, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24 D, C. B, A, 27, în valoare de 2.098 lei. Total atribuit 8.698 lei. Are dreptul la 2.910 lei. Dă sultă total 5.788 lei, astfel: lotului 3 – 2.181 lei; lotului 4 – 2.181 lei și lotului 5 – 1.426 lei. Lotul 2. reclamantei P. E. acesta fiind compus din: din casa de locuit Su = 9, 68 m.p. (camera C2 – 8,20 m.p. și din hol – 1,48 m.p.) în valoare de 2.600 lei; teren în suprafață de 134 m.p., curți – construcții, pct.26, 27, A, B, C, D, 24, 25, 26, în valoare de 335 lei. Total lot atribuit 2.935 lei. Are dreptul la 2.180 lei. Dă sultă lotului 5 – 755 lei. Lotul 3. pârâtului P. C. nu i se atribuie nimic în natură, are dreptul la 2.181 lei și primește sultă de la lotul 1 – 2.181 lei. Lotul 4. Pârâtei T. M. nu i se atribuie nimic în natură, are dreptul la 2.181 lei și primește sultă de la lotul 1 – 2.181 lei. Lotul 5. Pârâtului P. F. nu i se atribuie nimic în natură, are dreptul la 2.181 lei și primește sultă total 2.181 lei, astfel: de la lotul 1 – 1.426 lei și de la lotul 2 – 755 lei.
Instanța a obligat pe reclamanta P. E. și pe fiecare dintre pârâți să plătească cheltuieli de judecată în sumă de câte 85 lei, reclamantei P. I. și pe reclamanta P. I. și pe fiecare dintre pârâți să plătească cheltuieli de judecată, în sume de câte 250 lei reclamantei P. E..
Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâtul P. F. solicitând casarea sentinței și rejudecarea cauzei întrucât atât acesta cât și ceilalți pârâți respectiv, P. C. și T. M. sunt nemulțumiți și nedreptățiți privind partajul efectuat.
În motivarea apelului a arătat că pe tot parcursul procesului fiind prezenți la termenele de judecată atât acesta cât și ceilalți frați în calitate de moștenitori de gradul I ai defunctului P. A. nu au fost de acord cu partajul încă de la începutul procesului. Arată că, chiar dacă legea spune că nimeni nu poate fi silit să rămână în indiviziune conform dispoz. art. 1143 Cod Civil, aceasta presupune că legea nu le interzice să fie lipsiți de dreptul de moștenire legală pentru toți copii defunctului.
Apreciază că, judecata primei instanțe este incorectă deoarece avantajează clar pe una dintre surori, și anume pe P. E. care prin faptul că domiciliază cu mama sa la adresa supusă partajului se bucură de un avantaj injust acordat de instanță, ceilalți frați moștenitori susținând tot timpul că solicită respingerea acțiunii de partaj deoarece bunurile supuse partajului nu au valoare mare financiară dar sunt bunuri familiare de care sunt legați foarte mult.
Motivarea că din cei patru moștenitori unul locuiește în localitate iar ceilalți sunt în alte localități, nu face decât să avantajeze pe unul din moștenitori prin plata unei sulte, consideră că este inacceptabil și de nesuportat privind istoria familiei și amintirile ce îi leagă de casa părintească.
Mai arată apelantul că, dragostea și atașamentul față de casa părintească și pământul aferent îi fac să formuleze prezenta cerere de apel pentru a solicita casarea sentinței și rejudecarea cauzei din care să rezulte drepturi egale pentru toți cei patru moștenitori.
În drept, au invocate dispoz. art. 987 Cod proc. civ. cu sublinierea faptului că înainte de partaj s-au făcut construcții de către o reclamantă fără să aibă acordul părților și fără a obține autorizație de construcție, precum și ale art. 984 alin.3 Cod proc.civ., potrivit cărora bunurile supuse partajului nu sunt comod partajabile în natură, iar moștenitorii sunt nedreptățiți unii față de alții solicitând rejudecarea cauzei.
In termen legal intimatele P. I. și P. E. au formulat întâmpinare, prin care au arătat că apelantul și-a motivat cererea de apel invocând atașamentul față de casa părintească și terenul aferent, iar prin rejudecarea cauzei să fie stabilite drepturi egale pentru toți cei patru moștenitori.
Au precizat că, s-a solicitat partajarea averii succesorale de pe urma defunctului P. A., respectiv cota de 1/2 din imobilele casă de locuit și anexe, restul cotei de 1/2 din imobilele indicate mai sus aparținând soției supraviețuitoare, bunurile fiind edificate în timpul căsătoriei, precum și partajarea terenului în suprafață de 1.455 m.p.
Arată că, prin hotărârea dată de instanța de fond nici unul din comoștenitori nu a fost lipsit de dreptul de moștenire legală, că prin încheierea de admitere în principiu s-a reținut cota parte cuvenită fiecărui moștenitor, apelantul considerând că, soluția dată de către instanța fondului este incorectă deoarece avantajează clar pe una din surori respectiv pe reclamanta P. E. susținere contrazisă de soluția pronunțată.
Astfel, reclamantei P. E. i-au fost atribuite ca bunuri succesorale o cameră de locuit în suprafață de 8,20 m.p, un hol de 1,48 m.p și teren curți construcții în suprafață de 134 m.p iar reclamantei P. I. în calitate de soție supraviețuitoare i-au fost atribuite mai multe bunuri succesorale ținând cont că o parte din acestea au fost dobândite în timpul căsătoriei.
La pronunțarea soluției, se arată în întâmpinare, prima instanță a avut în vedere dispoz.art.988 Cod proc.civ. respectiv: mărimea cotei părți - reclamanta P. I. deținând cota de 1/2 din imobilele casă de locuit și anexă; natura bunurilor - casă de locuit, anexă și teren aferent și faptul că reclamanta P. E. locuiește cu mama sa asigurându-i întreținerea acesteia.
Mai mult, se arată că, așa cum rezultă și din conținutul raportului de expertiză bunurile sunt greu partajabile în natură motiv pentru care ceilalți comoștenitori care nu locuiesc cu mama lor au primit sulte.
În aceste condiții au solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
În drept au invocat dispoz.art. 471 al.5 și art. 205 Cod proc.civ.
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate a probelor administrate, a normelor legale incidente, Tribunalul constată că este temeinică și legală pentru următoarele considerente:
Prin cererea dedusă judecății, intimatele-reclamante P. I. și P. E. au chemat în judecată civilă pe intimații pârâți P. C., T. M. și apelantul-pârât P. F. solicitând partajarea bunurilor succesorale rămase de pe urma def. P. A., fost cu ultim domiciliu în ., decedat la 12.09.1999,
Prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la termenul din 04.03.2014, instanța a admis în principiu acțiunea a constatat deschisă succesiunea de pe urma def. P. A., a constatat că masa succesorală este formată din teren în suprafață de 1406 m.p. și din cota de ½ din imobilul casă de locuit și anexă gospodărească, a constatat, că au calitatea de moștenitori ai defunctului: reclamanta P. I., în calitate de soție supraviețuitoare și reclamanta P. E. și pârâții din prezenta acțiune, în calitate de descendenți de gradul I ai defunctului iar în baza art.972 alin.1 și art.975 alin.3 cod civil a constata că reclamantei P. I. îi revine cota de ¼ în calitate de soție supraviețuitoare iar reclamantei P. E. și pârâților P. C., T. M. și P. F. îi revine fiecăruia câte ¼ din restul de ¾ din masa succesorală.
Criticile invocate prin apelul formulat, vizează modul de formare și atribuire a loturilor, apelantul invocând faptul că, soluția primei instanțe este incorectă deoarece avantajează clar pe una dintre surori și anume pe reclamanta P. E. care prin faptul că domiciliază cu mama sa la adresa supusă partajului se bucură de un avantaj injust acordat de instanță, în condițiile în care ceilalți frați moștenitori au susținut tot timpul că solicită respingerea acțiunii de partaj deoarece bunurile supuse partajului nu au valoare mare financiară dar sunt bunuri familiare de care sunt legați foarte mult. A apreciat astfel că, motivarea instanței fondului că, din cei patru moștenitori unul locuiește în localitate iar ceilalți sunt în alte localități, nu face decât să avantajeze pe sora lor, considerând că este inacceptabil și de nesuportat privind istoria familiei și amintirile ce îi leagă de casa părintească, această soluție.
Tribunalul apreciază că aceste critici nu pot fi reținute pentru următoarele considerente:
Așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit, valoarea totală a masei succesorale este de 11.633 lei, din care reclamantei P. I. îi revine cota de ¼ în calitate de soție supraviețuitoare și anume un lot valoric evaluat de expert la suma de 2910 lei lot care va întregi cota sa de ½ din bunurile comune realizate cu defunctul iar celorlalte părți în calitate de descendenți gradul I, P. E., P. C., T. M. și P. F. îi revine fiecăruia câte ¼ din restul de ¾ din masa succesorală și anume un lot valoric evaluat de expert la suma de 2181 lei.
Referitor la modul de formare și atribuire a loturilor Tribunalul constată că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale, respectiv a disp. art. 988 cod proc. civ. potrivit cărora „La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.”
Mai mult potrivit disp. art. 984 alin 2 cod proc. civ. „(2) Instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.”; dispoziții de asemenea aplicate în cauză. În acest sens instanța de fond a avut în vedere faptul că această variantă a fost solicitat de către reclamante, că, pârâții nu au optat pentru niciuna dintre variante, ci au cerut respingerea acțiunii; că reclamantele locuiesc efectiv în . efectiv bunurile succesorale în timp ce pârâții locuiesc în alte localități și primesc sulte corespunzătoare. Instanța a avut de asemenea în vedere faptul că imobilul construcție și teren care face obiectul partajului succesoral nu permite partajarea totală în natură, chiar apelantul susținând acest lucru precum și faptul că și din punct de vedere valoric masa partajabilă nu poate constitui un interes deosebit pentru părți.
De observat este faptul că atât la instanța de fond cât și prin apelul promovat, apelantul pârât a solicitat menținerea stării de indiviziune invocând faptul că, dragostea și atașamentul față de casa părintească și pământul aferent îl face să formuleze această cerere de apel și să solicite casarea sentinței și rejudecarea cauzei din care să rezulte drepturi egale pentru toți cei patru moștenitori.
În conformitate cu disp. 1143 cod civ. „(1) Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moștenitorul poate cere oricând ieșirea din indiviziune…”, ori deși inclusiv apelantul invocă aceste dispoziții legale, le interpretează în sensul că, aceasta presupune că legea nu le interzice să fie lipsiți de dreptul de moștenire legală pentru toți copii defunctului, ori astfel cum rezultă din hotărârea apelată fiecare copartajant, inclusiv apelantul beneficiază de dreptul său de moștenire legală, sub forma unei sulte și nu prin atribuire în natura în condițiile în care acest lucru nu a fost posibil.
Față de considerentele ce preced, Tribunalul constată că apelul de față este nefondat, motiv pentru care în baza disp. art. 480 cod proc. civ. îl va respinge ca atare.
În baza disp. art.453 cod proc. civ. ca parte căzută în pretenții Tribunalul va obliga apelantul la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata P. E., suma reprezentând onorariu avocat achitat potrivit chitanței nr. 23 din 01.07.2015, atașată la fila 47 dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat apelul civil formulat de apelantul - pârât P. F., domiciliat în municipiul BUCUREȘTI, ., nr.7, sector 3 împotriva sentinței civile nr.124 pronunțată la data de 27.01.2015 în contradictoriu cu intimatele - reclamante P. E. ȘI P. E., domiciliate în . și intimații pârâții P. C., domiciliat în municipiul BUCUREȘTI, .. 97, ., etaj 1, . M., domiciliată în municipiul B., cartier D. I, ..1, județul B..
Obligă apelantul la 1.000 lei cheltuieli de judecată către intimata P. E..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Octombrie 2015
Președinte, M. Ș. | Judecător, A. E. D. | |
Grefier, A. P. |
Red.Ș.Mdos.fond-_
Teh.red.Ș.M/A.P/7ex. jud.fond- N.T.
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 1100/2015. Tribunalul BUZĂU | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1078/2015. Tribunalul... → |
|---|
