Grăniţuire. Decizia nr. 212/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 212/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 07-10-2015 în dosarul nr. 212/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 212/2015
Ședința publică de la 07 Octombrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE D. R.
Judecător I. M.
Judecător G. I. R.
Grefier V. P.
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de către reclamanții B. V. și B. G., ambii cu domiciliul în B., ., J. B. și de pârâții B. I. și B. M., ambii cu domiciliul în B., ., J. B., împotriva sentinței civile nr. 4265 din 03.04.2015, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat M. S., pentru recurenții reclamanți B. V. și B. G. și avocat P. S. pentru recurenții pârâți B. I. și B. M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursurile se află la al doilea termen de judecată, că sunt legal timbrate, că procedura de citare este legal îndeplinită.
Întrebate fiind, părțile prezente, prin apărători, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de depus în apărare, astfel că instanța deschide dezbaterile asupra recursurilor, dând cuvântul părților, pentru ca fiecare să își susțină cererile și apărările formulate în proces.
Avocat S. M., pentru recurenții reclamanți B. V. și B. G., arată că sunt două motive de recurs, respectiv refacerea instalației de gaze, unde, la instanța de fond, toate probele administrate, respectiv proba testimonială, cercetarea locală, care toate converg la ideea că în momentul in care reclamanții recurenți și-au dat acordul ca cei doi, frate și cumnată, după întocmirea contractului de donație, să se branșeze la aparatul care aduce gazele în curtea comună, aceștia, profitând de starea reclamantului recurent, au condus acele conducte de gaze pe o rută diferită de cea stabilită și firească, respectiv prin spatele casei.
Invocă concluziile raportului de expertiză V. T. unde se arată că această conductă de gaze împietează dreptul de dispoziție al reclamantului întrucât portiunea 34-15 descurajează eventualii cumpărători.
Al doilea motiv de recurs arată că instanța de fond în mod greșit a înlăturat toate susținerile reclamanților dar și susținerile martorilor, referitoare la servitutea de trecere.
Solicită admiterea recursului formulat de reclamanți, schimbarea sentinței recurate în sensul admiterii capetelor de cerere respinse și menținerea restului dispozițiilor sentinței apelate.
Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Avocat P. S., pentru recurenții pârâți B. I. și B. M., solicită admiterea recursului formulat de aceștia, pentru motivele pe larg expuse în cererea formulată, criticând sentința recurată în sensul că instanța de fond în mod greșit a soluționat capetele de cerere referitoare la revendicarea suprafeței de teren de 14,5 mp și implicit grănițuirea acesteia.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate în vederea refacerii raportului de expertiză în ceea ce privește suprafața de 14,5 mp prin luarea în considerare a actului translativ de proprietate existent între reclamanți și A. V., act încheiat ulterior contractului de donație nr. 1430/24.05.2002.
În subsidiar, în măsura în care se apreciază că raportul de expertiză este corect întocmit, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul celor arătate de recurenții pârâți. În această variantă, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru și cheltuieli de judecată neacordate la instanța de fond.
Față de recursul declarat de către reclamanți, solicită respingerea acestuia ca nefondat.
Avocat S. M., pentru recurenții reclamanți B. V. și B. G., solicită respingerea recursului declarat de către pârâții B. I. și B. M., ca nefondat.
TRIBUNALUL
Deliberand asupra prezentelor recursuri civile, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata sub nr._ /08.02.2013 pe rolul Judecatoriei Buzau, reclamantul BADICU V. a solicitat, in contradictoriu cu paratul BADICU I., granituirea proprietatii lor, debransarea instalatiei de gaze a paratului ce este racordata la instalatia sa de gaze pentru nerespectarea intelegerii incheiate la momentul bransarii, anularea clauzei de a trece pe terenul sau pentru nerespectarea normelor de convietuire sociala, cu cheltuieli de judecata.
In motivare, a aratat ca paratul i-a cotropit circa 20 m din proprietatea sa, impunandu-i abuziv linia de hotar intre proprietati, fara a respecta documentatia ce sta la baza actelor de proprietate.
In ceea ce priveste cel de-al doilea capat de cerere, a aratat ca paratul nu a respectat intelegerea facuta la data cand i-a permis racordarea la instalatia sa de gaze, intelegere prin care paratul si-a asumat obligatia de a-i achita o suma de bani in termen de 6 luni, mai exact iunie 2010-decembrie 2010.
A mai aratat ca paratul nu a respectat nici traseul tevilor de gaze, ocupand o suprafata din terenul sau, ce ii este necesara in alte scopuri gospodaresti.
In ceea ce priveste clauza de trecere, a aratat ca, in afara de parat, trec si alte persoane, multe dubioase, pe motiv ca merg la parat, ceea ce ii creeaza un disconfort, punand in pericol siguranta multor bunuri gospodaresti.
In dovedire, a inteles sa se foloseasca de proba cu martori, cu inscrisuri, cu interogatoriu, cu cercetare la fata locului si cu expertiza de specialitate.
In drept, a invocat dispozitiile art. 563 C.civ. si ale art. 630 C.civ.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 19+19+8+40 lei (filele 5, 20 si 55) si 0,30 leix3 timbru judiciar.
Paratul BADICU I. a formulat, la data de 26.11.2013, intampinare (fila 8) prin care a invocat exceptia puterii de lucru judecat in ceea ce priveste anularea clauzei de trecere, aratand ca, prin sentinta civila definitiva si irevocabila nr._/11.10.2012, pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul nr._/200/2011, actiunea reclamantului in revocarea contractului de donatie nr. 1430/24.05.2001 a fost respinsa.
In ceea ce priveste granituirea, a aratat ca aceasta a fost facuta de reclamant la data incheierii contractului de donatie nr. 1430/24.05.2001 ce constituie titlul sau, paratul edificand un gard pe aliniamentul rezultat in urma masuratorilor facute de reclamant. Mai mult, a invederat ca reclamantul, ulterior donatiei, a mai construit inca o camera catre terenul care i-a fost donat, restrangandu-se astfel suprafata curtii pe care o avea inainte de construirea acestei camere.
In ceea ce priveste traseul instalatiei de gaze, a aratat ca reclamantul si-a manifestat acordul neconditionat prin declaratia notaraiala nr. 1299/22.07.2010, fara ca intre parti sa fi existat vreo intelegere cu privire la plata vreunei sume de bani.
A aratat, in continuare, ca bransarea la teava de gaze se face in urma unui proiect care se executa de catre o firma autorizata.
In drept, a invocat dispozitiile art. 115 si ale art. 274 C.p.c.
In dovedire a inteles sa se foloseasca de proba cu inscrisuri, cu interogatoriul reclamantului si cu cercetare la fata locului.
A anexat intampinarii urmatoarele inscrisuri, in copii certificate: sentinta civila nr._/11.10.2012 pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul nr._/200/2011, contractul de donatie imobiliara nr. 1430/24.05.2001, declaratie autentificata sub nr. 1299/22.07.2010, contract de intretinere autentificat sub nr. 1350/08.06.2000, certificat de mostenitor nr. 1396/16.10.1991, incheierea de carte funciara nr. 2918, contract de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1333/14.08.2009.
La data de 17.01.2014, reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata (fila 30), aratand ca intelege sa revendice de la parat si suprafata de 20 mp. A solicitat, de asemenea, introducerea in cauza, in calitate de reclamanta, a sotiei sale, Badicu G., intelegand sa cheme in judecata si pe parata Badicu M., sotia paratului.
In ceea ce priveste capatul de cerere referitor la refacerea instalatiei de gaze, motivat de faptul ca, in pofida acordului de acces dat, paratul a edificat aceasta instalatie pe terenul sau.
A solicitat si obligarea paratilor la plata sumei de 3000 lei, pentru acordul de a se racorda la instalatia proprie de gaze, conform intelegerii dintre parti, scadenta in luna decembrie 2010.
A invederat ca al treilea capat de cerere se refera la stabilirea unei servituti de trecere in favoarea paratilor pe terenul lor, insa restransa la o alee de trecere cu piciorul, de maxim 2 m.
A atasat cererii urmatoarele inscrisuri, in copii certificate: raport de expertiza tehnica judiciara, declaratie martor, contract de donatie imobiliara, proiect instalatie utilizare gaze naturale, acord acces la sistemul de distributie gaze naturale, memoriu tehnic.
La data de 17.01.2014, reclamantul a formulat raspuns la intampinare (fila 46), prin care a solicitat respingerea exceptiei puterii de lucru judecat, avand in vedere ca nu solicita anularea dreptului de trecere, ci se solicita stabilirea unei cai de acces.
A invederat ca paratul este cel care a modificat traseul tevii de gaze, profitand ca in perioada respectiva reclamantul se afla . sanatate precara.
Prin incheierea din data de 11.03.2014 instanta a admis exceptia netimbrarii capatului de cerere avand ca obiect pretentii, anulandu-l.
A incuviintat reclamantilor proba cu inscrisuri, proba cu interogatoriul paratilor, proba cu 2 martori, proba cu expertiza tehnica specialitatea topografie-cadastru si geodezie si proba cu expertiza tehnica specialitatea constructii civile, iar paratilor proba cu inscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantilor si cercetare la fata locului.
Prin s.c. nr. 4265/03.04.2015, Judecatoria Buzau a admis, in parte, cererea privind pe reclamanții B. V. și B. G. și pe pârâții B. I. și B. M., având ca obiect grănițuire; a stabilit linia de hotar intre imobilele proprietatea partilor pe aliniamentele 6-30-22-21 si 6-36-39-40 stabilite prin Planul R al raportului de expertiza tehnica specialitatea topografie cadastru intocmit de expert V. T.; a obligat paratii sa lase in deplina poprietate reclamantilor suprafata de 14,5 mp delimitata de punctele 6-30-22-21-35-36-6 stabilite prin Planul R al raportului de expertiza tehnica specialitatea topografie cadastru intocmit de expert V. T. si suprafata de 17 mp delimitata de punctele 6-36-39-32-14-15-16-17-18-6 stabilite prin Planul R al raportului de expertiza tehnica specialitatea topografie cadastru intocmit de expert V. T.; a respins capetele de cerere avand ca obiect drept de trecere si obligatie de a face, ca neintemeiate; a compensat, in parte, cheltuielile de judecata, obligand paratii sa plateasca reclamantilor suma de 694,3 lei cu acest titlu.
Pentru a hotari astfel, instanta fondului a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept: astfel cum rezulta din contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1333/14.08.2009 de catre BNP E. N. (fila 26), reclamantii Badicu V. si Badicu G. sunt proprietarii terenului in suprafata de 308 mp situat in mun. Buzau, ., jud. Buzau.
In ceea ce ii priveste pe parati, acestia sunt proprietarii terenului invecinat, in suprafata de 296 mp situat in mun. Buzau, ., jud. Buzau, teren dobandit prin contractul de donatie imobiliara nr. 1430/24.05.2002 de catre BNP T. M. (fila 15), contract incheiat de acestia cu reclamantii Badicu V. si Badicu G. si Badicu I..
In ceea ce priveste legea aplicabila, instanta a observat ca, potrivit art. 6 alin. 6 C.civ. 2009, dispozitiile acestui din urma act normativ se aplica si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii sale in vigoare, derivate din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridice subzista dupa . legii noi.
In consecinta, instanta a constatat aplicabilitatea in cauza a dispozitiilor Codului civil din 2009.
Potrivit art. 593 alin. 1 C.civ. 2009, proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la persoana care il detine fara drept.
Astfel cum rezulta din raportul de expertiza intocmit in cauza de expert V. T. (fila 91), partile si-au intabulat dreptul de proprietate in cartea funciara, terenul proprietatea reclamantilor sub nr. cadastral 8794, iar al paratilor sub nr. cadastral 1937.
Potrivit raportului de expertiza intocmit de expert V. T., in prezent reclamantii stapanesc efectiv 287 mp (aliniamentul 32-33-34-26-25-6-18-17-16-15-14-32 pe planul A anexa la raportul de expertiza), mai putin cu 21 mp decat in actul de proprietate, iar paratii stapanesc efectiv 348 mp (aliniamentul 32-33-34-26-25-6-18-17-16-15-14-32 pe planul A anexa la raportul de expertiza), cu 52 mp mai mult decat in actul de proprietate.
Potrivit raportului de expertiza, paratii ocupa 14,5 mp din terenul reclamantilor, suprafata identificata prin punctele 6-30-22-21-35-36-6 stabilite prin Planul R al raportului de expertiza tehnica specialitatea topografie cadastru intocmit de expert V. T. (fila 131) si suprafata de 17 mp delimitata de punctele 6-36-39-32-14-15-16-17-18-6 stabilite prin Planul R al raportului de expertiza tehnica specialitatea topografie cadastru intocmit de expert V. T., suprafete care nu sunt incluse in titlul de proprietate al acestora.
In ceea ce priveste gardul situat pe aliniamentul 6-30-7 pe planul R anexa la raportul de expertiza, din declaratia martorului S. N. (fila 83) rezulta ca acesta a fost edificat de reclamant, fara a fi efectuate masuratori.
Insa, instanta a apreciat ca imprejurarea ca nu paratii au fost cei care au edificat gardul nu prezinta importanta atat timp cat revendicarea nu are in mod necesar ca premisa ocuparea materiala abuziva a unei suprafete de teren, fiind suficient ca, independent de motiv, paratul sa ocupe o suprafata din terenul asupra caruia reclamantul are titlu de proprietate.
In consecinta, avand in vedere ca paratii nu invoca uzucapiunea sau existenta vreunei conventii in baza careia ocupa acest teren, instanta a obligat paratii sa lase in deplina poprietate reclamantilor suprafata de 14,5 mp delimitata de punctele 6-30-22-21-35-36-6 stabilite prin Planul R al raportului de expertiza tehnica specialitatea topografie cadastru intocmit de expert V. T. si suprafata de 17 mp delimitata de punctele 6-36-39-32-14-15-16-17-18-6 stabilite prin Planul R al raportului de expertiza tehnica specialitatea topografie cadastru intocmit de expert V. T..
Avand in vedere dispozitiile art. 560 si 561 C.civ., a stabilit linia de hotar intre imobilele proprietatea partilor pe aliniamentele 6-30-22-21 si 6-36-39-40 stabilite prin Planul R al raportului de expertiza tehnica specialitatea topografie cadastru intocmit de expert V. T..
In ceea ce priveste capatul de cerere avand ca obiect refacerea instalatiei de gaze, instanta a observat ca, prin declaratia autentificata sub nr. 1299/22.07.2010 de catre BNP E. N. (fila 17), reclamantul si-a dat acordul ca paratii sa se branseze cu contor separat la reteaua de gaze naturale existenta la imobilul proprietate sa.
In urma acestui acord, a fost intocmit proiectul de instalatie de utilizare gaze naturale inregistrat sub nr. 3330/08.11.2010 (fila 56), traseul de gaze fiind stabilit, potrivit proiectului, pe traseul evidentiat prin punctele de reper 29-26-34-15 pe planul A anexa la raportul de expertiza, traversand terenul proprietatea reclamantilor, imprejurare confirmata si de cercetarea la fata locului.
Instanta a observat ca, potrivit art. 621 alin.1 C.civ. 2009: „Proprietarul este obligat să permită trecerea prin fondul său a rețelelor edilitare ce deservesc fonduri învecinate sau din aceeași zonă, de natura conductelor de apă, gaz sau altele asemenea, a canalelor și a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, după caz, precum și a oricăror alte instalații sau materiale cu același scop.”, iar potrivit alin. 2 „Această obligație subzistă numai pentru situația în care trecerea prin altă parte ar fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare.”
Astfel, reclamantul si-a dat acordul ca instalatia de gaze a paratilor sa ii traverseze proprietatea.
Reclamantul a sustinut existenta unei intelegeri cu paratul, potrivit careia traseul instalatiei de gaze a acestuia din urma trebuia sa urmeze traseul instalatiei de gaze a reclamantului.
Existenta unei atare intelegeri nu este insa confirmata de probele administrate in cauza. Declaratia in acest sens a martorului S. N. (fila 83) nu poate fi retinuta atat timp cat nu se coroboreaza cu niciuna dintre probele administrate, existenta acestei intelegeri fiindu-i adusa la cunostinta de catre reclamant.
In consecinta, a respins acest capat de cerere, ca neintemeiat.
In ceea ce priveste dreptul de trecere, instanta a observat ca, prin contractul de donatie imobiliara care constituie titlul paratului, partile au stipulat un drept de trecere al paratilor pe terenul proprietatea reclamantilor, fara a stabili modalitatea concreta in care acesta se realizeaza.
Din cercetarea la fata locului a rezultat ca trecerea spre imobilul paratilor se face prin curtea reclamantilor.
Potrivit art. 617 C.civ. 2009: „(1) Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i să permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu. (2) Trecerea trebuie să se facă în condiții de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică; în cazul în care mai multe fonduri vecine au acces la calea publică, trecerea se va face pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai puține prejudicii.”, iar potrivit art. 619 C.civ. 2009: „Întinderea și modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin înțelegerea părților, prin hotărâre judecătorească sau printr-o folosință continuă pe timp de 10 ani.”
La stabilirea modului de exercitare a dreptului de trecere, instanta trebuie sa aiba in vedere optiunea care este cel mai putin impovaratoare pentru fondul aservit.
Potrivit raportului de expertiza intocmit in cauza, modalitatea in care dreptul de trecere se exercita in prezent este mai putin impovaratoare decat cea propusa de reclamant.
In ceea ce priveste sustinerile reclamantului relative la temerea pe care i-o cauzeaza trecerea unor persoane straine prin curtea sa, acestea nu sunt sustinute de probele administrate in cauza. Declaratia in acest sens a martorei F. V. (fila 84) nu poate fi retinuta, atat timp cat nu se coroboreaza cu niciuna dintre probele administrate, existenta acestei temeri fiindu-i adusa la cunostinta de catre reclamant.
In consecinta, a respins, ca neintemeiat, si acest capat de cerere.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, retinand culpa procesuala a ambelor parti, l-a compensat, in parte, obligand paratii sa plateasca reclamantilor suma de 694,3 lei cu acest titlu (reclamanti: 19+0,30+40 lei taxa de timbru si timbru judiciar+800 lei onorariu de expert+1500 lei, onorariu de avocat=2359,3 lei si parati: 185 lei+1075 lei+405 lei onorarii avocat=1665 lei).
Impotriva sentintei au declarat apel BADICU V. și BADICU G., care au criticat solutia pentru nelegalitate și netemeinicie, avand in vedere urmatoarele aspecte: sunt nemulțumiți de soluția instanței de fond, prin care, deși le-a fost admisa acțiunea în revendicare si cea de granituire, capetele de cerere privitoare la refacerea pe alt traseu a instalației de gaze a intimatilor-parati si la stabilirea servitutii de trecere a acestora pe terenul apelantilor, . pentru apelanti, au fost respinse.
Cu privire la instalația de branșare la rețeaua de gaze, instanța de fond, cu toate ca a reținut aspectul ca apelantul si-a dat acordul ca intimații sa se branșeze la rețeaua de gaze naturale, pe proprietatea acestora, existând o intelegere intre parti asupra traseului conductei de gaze, a inlaturat fara motiv depoziția martorului care a arătat ca, in mod normal, conform înțelegerii acestora, traseul conductei de alimentare cu gaze a intimaților trebuia sa fie același cu cel al conductei apelantilor, insa, profitând de starea precara de sănătate din toamna anului 2010, care a determinat imobilizarea sa la pat, intimatul, fratele sau, a edificat aceasta instalație pe un alt traseu, care ii barează accesul la o proprietate alăturata, achiziționată ulterior. Dar, ceea ce este si mai de neînțeles, este faptul ca instanța de fond a ignorat cu desăvârșire concluziile Raportului de expertiza ing.V. T., care arata clar, in ultimul paragraf, ca ,,Aceasta conducta impietează dreptul de dispoziție al reclamantului, întrucât porțiunea 34-15 descurajează eventualii cumpărători..." (lasand la o parte faptul ca nu doar pe eventualii cumpărători ai terenului i-ar descuraja, dar si pe apelant il impiedica sa obțina orice autorizație de construire pe acest teren al lor, in condițiile in care conducta de alimentare cu gaze a intimaților barează, practic, acest teren).
O soluție corecta si pertinenta ar fi aceea ca intimații sa modifice proiectul si, ulterior, traseul instalației de gaze, pe același traseu (prin spatele caselor) cu cel al apelantilor.
Instanța de fond, cu toate ca arata ca a avut in vedere, la stabilirea modului de exercitare a dreptului de trecere, opțiunea care este cel mai puțin împovărătoare pentru fondul aservit, a inlaturat toate susținerile lor, dar si depoziția martorilor audiați, in cauza, conform cărora pârâții utilizează terenul într-un mod necorespunzător, permițând și altor persoane să circule pe acesta, punând în pericol bunurile existente, dar și liniștea și confortul lor si a dat eficienta doar concluziilor expertului tehnic, care arata ca "Mie mi se pare actuala servitute mai puțin impovaratoare pentru reclamant decât cea dorita", fara sa argumenteze in vreun fel aceasta observație atehnica. Dar instanța putea sa constate care este cea mai puțin impovaratoare pentru apelanti varianta, chiar si din constatările făcute cu ocazia cercetării la fata locului si crede ca este ușor vizibil si din schița anexata Raportului de expertiza-completare, care este cea mai buna varianta (a trasat-o cu galben pe cea propusa de apelanti, si cu negru pe cea existenta).
Pentru toate aceste motive, solicita admiterea apelului; schimbarea sentinței apelate, în sensul admiterii capetelor de cerere respinse; menținerea restului dispozițiilor sentinței apelate.
In drept: art. 282 și urm. C.pr.civ.
Apelantii B. I. si B. M. critica solutia pentru nelegalitate si netemeinicie, avand in vedere urmatoarele aspecte: au fost chemați in judecata de către reclamanti, solicitând aceștia granituirea proprietăților, debransarea instalației de gaze, anularea clauzei de trecere pe terenul acestora pentru nerespectarea normelor de conviețuire sociala. Ulterior, reclamanții si-au modificat acțiunea, arătând ca inteleg sa revendice de la apelantii parati suprafața de teren de 20 mp, marita apoi la 31 mp.
Prin prezenta cerere de recurs inteleg sa critice modul in care a soluționat prima instanța capetele de cerere privitoare la revendicarea suprafeței de teren de 14.5 mp si implicit granituirea acesteia.
Din raportul de expertiza topo-cadastru intocmit in cauza, rezulta ca terenul deținut de apelanti parati este mai mare decât cel arătat in contractul de donație, iar instanța a concluzionat ca trebuie sa le cedeze reclamanților terenul delimitat prin punctele 6-30-22-21-35-36-6; apreciaza ca aceasta soluție este rezultatul unor măsurători eronate făcute de expertul desemnat si preluate de prima instanța farà a le fi cenzurat.
Asa cum au arătat in cuprinsul obiectiunilor formulate la termenele din data de 03.06.2014 si 09.01.2015, expertul a măsurat terenul reclamanților astfel cum se prezintă acesta, dupa mai multe vânzări si cumpărări succesive. Măsurătoarea trebuia sa se faca asupra intregului teren, astfel cum acesta a rămas in proprietatea reclamanților dupa ce le-a fost donat terenul. Concret, măsurătoarea trebuia sa se faca din . terenului deținut actualmente de numitul A. V., persoana căreia reclamanții i-au instrainat o parte din terenul deținut ulterior donației. Afirma acest lucru pentru ca exista posibilitatea ca diferența de 14,5 mp menționata anterior sa se regăsească la numitul A. V..
Cu toate acestea, expertul in cuprinsul răspunsurilor la obiectiuni, formulate la termenele din 14.11.2014 si 20.02.2015, nu lămurește in niciun fel aceste aspecte. Se afirma in raportul de expertiza ca, pentru intocmirea lucrării, au fost studiate contractul de donație nr. 1430/24.05.2002 si contractul de vanzare-cumparare nr. 1333/14.08.2009. Nu se menționează nicăieri actul translativ de proprietate care a intervenit intre reclamanți si A. V..
Diferența aparuta in plus la terenul acestora provine de la celelalte laturi ale terenurilui care nu se invecineaza cu reclamanții. Cel mai puternic argument in sensul celor invederate de acestia, este faptul ca gardurile existente si in prezent au fost ridicate de către reclamant, dupa bunul sau plac si conform unor măsurători efectuate de acesta. Acest aspect reiese fara putința de tăgada din declarațiile martorilor audiați in cauza, si din raportul de expertiza. Or, in condițiile in care toate gardurile care delimitează proprietățile partilor, pe ambele laturi au fost edificate de reclamant, este clar ca acesta avea reprezentarea clara a suprafeței de teren care ii aparține, dar si a celei care ne revine apelantilor parati.
Arata ca, in mod intenționat au fost edificate gardurile asa cum se afla in prezent, pentru a putea reclamantul dintr-o dorința nestăvilita de a purta nenumărate litigii, sa ii acționeze in judecata, revendicând unele suprafețe de teren.
Vazand cele invederate in prezenta cerere, precum si obiectiunile la raportul de expertiza întocmit in cauza, solicita admiterea recursului, casarea hotărârii, in vederea refacerii raportului de expertiza in ceea ce privește suprafața de 14,5 mp, prin luarea in considerare a actului translativ de proprietate existent intre reclamanți si A. V., act incheiat ulterior contractului de donație nr. 1430/24.05.2002.
La termenul de judecata din data de 09.09.2015, tribunalul a pus in discutia partilor calificarea caii de atac impotriva hotararii instantei de fond, pe care a calificat-o recurs, pentru motivele expuse pe larg in incheierea de sedinta de la acea data.
Examinand recursurile prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, probelor administrate, criticilor formulate, dar si sub toate aspectele, in conformitate cu prevederile art. 304 ind. 1 cod de procedura civila, tribunalul constata ca sunt nefondate si urmeaza sa fie respinse, avand in vedere urmatoarele aspecte:
Obiectul prezentei cauze rezida in actiunea formulata de reclamantii B. V. și B. G., care au solicitat, in contradictoriu cu in contradictoriu cu pârâții B. I. și B. M. BADICU V., granituirea proprietatii lor, debransarea instalatiei de gaze a paratului ce este racordata la instalatia sa de gaze pentru nerespectarea intelegerii incheiate la momentul bransarii, anularea clauzei de a trece pe terenul sau pentru nerespectarea normelor de convietuire sociala, cu cheltuieli de judecata. La data de 17.01.2014, reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata (fila 30), aratand ca intelege sa revendice de la parat si suprafata de 20 mp.
In drept, au invocat dispozitiile art. 563 C.civ. si ale art. 630 C.civ.
Prin incheierea din data de 11.03.2014, instanta a admis exceptia netimbrarii capatului de cerere avand ca obiect pretentii, anulandu-l.
Prin s.c. nr. 4265/03.04.2015, Judecatoria Buzau a admis, in parte, cererea privind pe reclamanții B. V. și B. G. și pe pârâții B. I. și B. M., având ca obiect grănițuire; a stabilit linia de hotar intre imobilele proprietatea partilor pe aliniamentele 6-30-22-21 si 6-36-39-40 stabilite prin Planul R al raportului de expertiza tehnica specialitatea topografie cadastru intocmit de expert V. T.; a obligat paratii sa lase in deplina poprietate reclamantilor suprafata de 14,5 mp delimitata de punctele 6-30-22-21-35-36-6 stabilite prin Planul R al raportului de expertiza tehnica specialitatea topografie cadastru intocmit de expert V. T. si suprafata de 17 mp delimitata de punctele 6-36-39-32-14-15-16-17-18-6 stabilite prin Planul R al raportului de expertiza tehnica specialitatea topografie cadastru intocmit de expert V. T.; a respins capetele de cerere avand ca obiect drept de trecere si obligatie de a face, ca neintemeiate; a compensat, in parte, cheltuielile de judecata, obligand paratii sa plateasca reclamantilor suma de 694,3 lei cu acest titlu.
Impotriva sentintei au declarat recurs atat reclamantii, cat si paratii, criticile acestora urmand a fi analizate in cele ce urmeaza.
1. Impotriva sentintei au declarat recurs reclamantii, care au criticat solutia pentru nelegalitate si netemeinicie, pe considerent ca instanța de fond, deși le-a admis acțiunea în revendicare si cea de granituire, capetele de cerere privitoare la refacerea pe alt traseu a instalației de gaze a intimatilor-parati si la stabilirea servitutii de trecere a acestora pe terenul apelantilor, . pentru apelanti, au fost respinse.
- in primul rand, recurentii arata ca instanta de fond, in mod eronat, a respins capatul de cerere privitor la refacerea pe alt traseu a instalației de gaze a intimatilor-parati; arata ca instanța de fond, cu toate ca a reținut aspectul ca apelantul si-a dat acordul ca intimații sa se branșeze la rețeaua de gaze naturale, pe proprietatea acestora, existând o intelegere intre parti asupra traseului conductei de gaze, a inlaturat fara motiv depoziția martorului care a arătat ca, in mod normal, conform înțelegerii acestora, traseul conductei de alimentare cu gaze a intimaților trebuia sa fie același cu cel al conductei apelantilor, insa, profitând de starea precara de sănătate din toamna anului 2010, care a determinat imobilizarea sa la pat, intimatul, fratele sau, a edificat aceasta instalație pe un alt traseu, care ii barează accesul la o proprietate alăturata, achiziționată ulterior; ca instanța de fond a ignorat cu desăvârșire concluziile Raportului de expertiza ing.V. T., care arata clar, in ultimul paragraf, ca ,,Aceasta conducta impietează dreptul de dispoziție al reclamantului, întrucât porțiunea 34-15 descurajează eventualii cumpărători..." (lasand la o parte faptul ca nu doar pe eventualii cumpărători ai terenului i-ar descuraja, dar si pe apelant il impiedica sa obțina orice autorizație de construire pe acest teren al lor, in condițiile in care conducta de alimentare cu gaze a intimaților barează, practic, acest teren); ca, o soluție corecta si pertinenta ar fi aceea ca intimații sa modifice proiectul si, ulterior, traseul instalației de gaze, pe același traseu (prin spatele caselor) cu cel al apelantilor.
In legatura cu aceste critici, tribunalul retine faptul ca, astfel cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar, in fata instantei de fond, reclamantul recurent Badicu V. si paratul recurent Badicu I. sunt frati.
Reclamantii recurenti Badicu V. si Badicu G. sunt proprietarii terenului in suprafata de 308 mp situat in mun. Buzau, ., jud. Buzau, dobandit in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1333/14.08.2009 de catre BNP E. N. (fila 26). La randul lor, paratii recurenti Badicu I. si Badicu M. sunt proprietarii terenului invecinat, in suprafata de 296 mp, situat in mun. Buzau, ., jud. Buzau, teren dobandit prin contractul de donatie imobiliara nr. 1430/24.05.2002 de catre BNP T. M. (fila 15), contract incheiat de acestia cu reclamantii Badicu V. si Badicu G. si Badicu I..
Ambele parti si-au intabulat dreptul de proprietate in cartea funciara, terenul proprietatea reclamantilor sub nr. cadastral 8794, iar al paratilor sub nr. cadastral 1937.
Prin declaratia autentificata sub nr. 1299/22.07.2010 de catre BNP E. N. (fila 17), reclamantul si-a dat acordul ca paratii sa se branseze cu contor separat la reteaua de gaze naturale existenta la imobilul proprietate sa si, pe cale de consecinta, ca instalatia de gaze a paratilor sa ii traverseze proprietatea.
Tocmai pe baza aceste intelegeri si acord, a fost intocmit proiectul de instalatie de utilizare gaze naturale inregistrat sub nr. 3330/08.11.2010, traseul de gaze fiind stabilit, potrivit proiectului, pe traseul evidentiat prin punctele de reper 29-26-34-15 pe planul A anexa la raportul de expertiza, traversand terenul proprietatea reclamantilor, imprejurare confirmata si de cercetarea la fata locului, efectuata de instanta de fond.
In mod corect instanta fondului nu a retinut existenta unei intelegeri cu paratul, potrivit careia traseul instalatiei de gaze a acestuia din urma trebuia sa urmeze traseul instalatiei de gaze a reclamantului, deoarece aceasta sustinere nu este confirmata de probele administrate in cauza; martorul audiat in cauza din partea reclamantului, numitul S. N., a aratat ca aceasta intelegere i-a fost adusa la cunostinta de catre reclamant, astfel incat pozitia lui nu poate fi retinuta ca percepand direct realitatea, cu atat mai mult cu cat aceasta depozitie nu se coroboreaza cu niciuna dintre probele administrate in cauza.
In conformitate cu prevederile art. 621 alin.1 C.civ. 2009: „Proprietarul este obligat să permită trecerea prin fondul său a rețelelor edilitare ce deservesc fonduri învecinate sau din aceeași zonă, de natura conductelor de apă, gaz sau altele asemenea, a canalelor și a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, după caz, precum și a oricăror alte instalații sau materiale cu același scop.”, iar potrivit alin. 2 „Această obligație subzistă numai pentru situația în care trecerea prin altă parte ar fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare.”
Acest text isi gaseste pe deplin aplicabilitatea in cazul de fata, astfel incat nu poate fi admisa solicitarea reclamantilor recurenti de a se reface traseul instalatiei de gaze pe alt traseu decat cel existent.
In ceea ce priveste sustinerea recurentilor ca un asemenea traseu i-ar descuraja pe eventualii cumpărători ai terenului, iar pe recurenti i-ar impiedica sa obțina orice autorizație de construire pe acest teren al lor, tribunalul retine ca acestea sunt simple supozitii; din nicio proba existenta la dosar nu rezulta ca acestia ar fi intentionat sa vanda sau sa obtina autorizatie de construire si ar fi fost impiedicati de existenta conductie de gaze pe acest traseu.
In consecinta, tribunalul apreciaza ca acest motiv de recurs este neintemeiat, urmand a fi respins.
- in al doilea rand, recurentii critica solutia instanței de fond, pe considerent ca, desi a avut in vedere, la stabilirea modului de exercitare a dreptului de trecere, opțiunea care este cel mai puțin împovărătoare pentru fondul aservit, a inlaturat toate susținerile lor, dar si depoziția martorilor audiați, in cauza, conform cărora pârâții utilizează terenul într-un mod necorespunzător, permițând și altor persoane să circule pe acesta, punând în pericol bunurile existente, dar și liniștea și confortul lor si a dat eficienta doar concluziilor expertului tehnic, care arata ca "Mie mi se pare actuala servitute mai puțin impovaratoare pentru reclamant decât cea dorita", fara sa argumenteze in vreun fel aceasta observație atehnica; ca instanța putea sa constate care este cea mai puțin impovaratoare pentru apelanti varianta, chiar si din constatările făcute cu ocazia cercetării la fata locului si crede ca este ușor vizibil si din schița anexata Raportului de expertiza-completare, care este cea mai buna varianta (a trasat-o cu galben pe cea propusa de apelanti, si cu negru pe cea existenta).
Tribunalul retine ca, potrivit art. 617 C.civ. 2009: „(1) Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i să permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu. (2) Trecerea trebuie să se facă în condiții de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică; în cazul în care mai multe fonduri vecine au acces la calea publică, trecerea se va face pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai puține prejudicii.”, iar potrivit art. 619 C.civ. 2009: „Întinderea și modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin înțelegerea părților, prin hotărâre judecătorească sau printr-o folosință continuă pe timp de 10 ani.”
Din modul de formulare a textului, rezulta ca servitutea este o sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil avand un alt stapan. De asemeni, se arata ca „ proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nicio ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona”. Prin loc înfundat se înțelege acel teren care este înconjurat de alte diferite proprietăți, fără ca titularul dreptului de proprietate asupra fondului dominant să aibă vreo altă posibilitate de ieșire la calea publică. In practica judecătorească s-a decis că noțiunea de loc înfundat cuprinde nu numai acel imobil care se află într-o situație de imposibilitate absolută în privința accesului la calea publică, ci și pe acela pentru care acest acces ar prezenta inconveniente grave sau ar fi periculos.
Astfel, servitutea de trecere configureaza existenta unui drept real asupra lucrului altuia (jus in re aliena) care, mai mult sau mai putin, transfera in favoarea titularului fondului dominant exercitiul unor prerogative din continutul juridic al dreptului de proprietate asupra fondului aservit. Din coroborarea întregului material probator administrat în cauză, in mod corect s-a retinut de instanta de fond ca terenul proprietatea paratilor are caracter de loc înfundat, în sensul dispozițiilor art. 617 din codul civil.
Cu privire la exercitiul acestei servituti, tribunalul retine ca, potrivit art. 617 c.civ., trecerea trebuie regulat facuta pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului inchis, ca sa iasa la drum, iar alegerea trecerii trebuie sa se faca prin locul care ar pricinui o mai putina paguba acelui pe al carui loc trecerea urmeaza a fi deschisa. De altfel, titularul dreptului de servitute trebuie să-și exercite dreptul în limitele titlului său, fără a putea face nici pe fondul supus servituții, nici pe fondul pentru care servitutea a fost înființată, vreo schimbare împovărătoare a fondului aservit. La rândul lui, nici proprietarul acestuia din urmă nu va putea scădea sau face incomodă exercitarea servituții de către proprietarul fondului dominant (art. 634 Cod civil).
Exercitiul acestei servituti nu impiedica folosirea concomitenta a terenului afectat de proprietarii celor doua fonduri alaturate (in exercitiul acestui drept de folosinta, trebuie remarcat ca niciunul dintre proprietari nu poate ingradi suprafata afectata servitutii: titularul fondului dominant nu il poate ingradi, pentru ca nu priveste un teren proprietatea sa, iar proprietarul fondului aservit pentru ca nu poate face vreun act care sa ingradeasca folosinta servitutii - cel mult, trecerea se poate face pe un drum vizibil, care sa uneasca calea publica cu locul infundat.
Raportand prevederile legale incidente la speta dedusa judecatii, tribunalul retine ca, prin contractul de donatie imobiliara care constituie titlul paratului, partile au stipulat un drept de trecere al paratilor pe terenul proprietatea reclamantilor, fara a stabili modalitatea concreta in care acesta se realizeaza, iar din cercetarea la fata locului a rezultat ca trecerea spre imobilul paratilor se face prin curtea reclamantilor.
La stabilirea modului de exercitare a dreptului de trecere, instanta trebuie sa aiba in vedere optiunea care este cel mai putin impovaratoare pentru fondul aservit.
Bazandu-se pe o expertiza tehnica imobiliara - prin care au fost identificate constructiile si s-au propus modalitati de stabilire a servitutii de trecere - efectuata in cauza si avand in vedere obligativitatea impusa de dispozitiile legale incidente, in mod corect instanta fondului a retinut ca modalitatea in care dreptul de trecere se exercita in prezent este mai putin impovaratoare decat cea propusa de reclamant.
In ceea ce priveste sustinerile reclamantului relative la temerea pe care i-o cauzeaza trecerea unor persoane straine prin curtea sa, acestea nu sunt sustinute de probele administrate in cauza. Declaratia in acest sens a martorei F. V. (fila 84) nu poate fi retinuta, atat timp cat nu se coroboreaza cu niciuna dintre probele administrate, existenta acestei temeri fiindu-i adusa la cunostinta de catre reclamant.
In consecinta, si acest motiv de recurs apare, de asemeni, neintemeiat.
2. Recurentii B. I. si B. M. critica solutia pentru nelegalitate si netemeinicie, sub aspectul gresitei solutionari, in opinia acestora, a capetelor de cerere avand ca obiect revendicarea suprafeței de teren de 14.5 mp si implicit granituirea acesteia.
In primul rand, arata ca instanta de fond, in mod eronat, a admis capatul de cerere avand ca obiect revendicare, avand in vedere ca, din raportul de expertiza topo-cadastru intocmit in cauza, rezulta ca terenul deținut de apelanti parati este mai mare decât cel arătat in contractul de donație, iar instanța a concluzionat ca trebuie sa le cedeze reclamanților terenul delimitat prin punctele 6-30-22-21-35-36-6; apreciaza ca aceasta soluție este rezultatul unor măsurători eronate făcute de expertul desemnat si preluate de prima instanța farà a le fi cenzurat; asa cum au aratat in cuprinsul obiectiunilor formulate la termenele din data de 03.06.2014 si 09.01.2015, expertul a măsurat terenul reclamanților astfel cum se prezintă acesta, dupa mai multe vânzări si cumpărări succesive; măsurătoarea trebuia sa se faca asupra intregului teren, astfel cum acesta a rămas in proprietatea reclamanților dupa ce le-a fost donat terenul; concret, măsurătoarea trebuia sa se faca din . terenului deținut actualmente de numitul A. V., persoana căreia reclamanții i-au instrainat o parte din terenul deținut ulterior donației; afirma acest lucru pentru ca exista posibilitatea ca diferența de 14,5 mp menționata anterior sa se regăsească la numitul A. V.; expertul in cuprinsul răspunsurilor la obiectiuni, formulate la termenele din 14.11.2014 si 20.02.2015, nu lămurește in niciun fel aceste aspecte; se afirma in raportul de expertiza ca, pentru intocmirea lucrării, au fost studiate contractul de donație nr. 1430/24.05.2002 si contractul de vanzare-cumparare nr. 1333/14.08.2009; nu se menționează nicăieri actul translativ de proprietate care a intervenit intre reclamanți si A. V.; diferența aparuta in plus la terenul acestora provine de la celelalte laturi ale terenurilui care nu se invecineaza cu reclamanții; cel mai puternic argument in sensul celor invederate de acestia, este faptul ca gardurile existente si in prezent au fost ridicate de către reclamant, dupa bunul sau plac si conform unor măsurători efectuate de acesta; acest aspect reiese fara putința de tăgada din declarațiile martorilor audiați in cauza, si din raportul de expertiza; or, in condițiile in care toate gardurile care delimitează proprietățile partilor, pe ambele laturi au fost edificate de reclamant, este clar ca acesta avea reprezentarea clara a suprafeței de teren care ii aparține, dar si a celei care le revine apelantilor parati; in mod intenționat au fost edificate gardurile asa cum se afla in prezent, pentru a putea reclamantul dintr-o dorința nestăvilita de a purta nenumărate litigii, sa ii acționeze in judecata, revendicând unele suprafețe de teren.
Vazand cele invederate in prezenta cerere, precum si obiectiunile la raportul de expertiza întocmit in cauza, solicita admiterea recursului, casarea hotărârii, in vederea refacerii raportului de expertiza in ceea ce privește suprafața de 14,5 mp, prin luarea in considerare a actului translativ de proprietate existent intre reclamanți si A. V., act incheiat ulterior contractului de donație nr. 1430/24.05.2002.
Ceea ce se observă în prezenta cauză este că cererea de stabilire a hotarului despărțitor dintre proprietățile vecine ale părților este dublată de revendicarea de către reclamantul apelant a unei suprafețe de teren de 20 mp, asa cum a fost modificata actiunea initiala la data de 17.01.2014 (fila 30).
În acest context, scopul urmărit de reclamantul recurent prin promovarea actiunii in granituire nu este restabilirea hotarului ca situație de fapt pe baza semnelor exterioare existente în teren, asa cum se arata in dispozitiile art. 560 cod civil, ci se urmărește respectarea întinderii unui drept – cel de proprietate asupra terenului, in suprafata de 308 mp situat in mun. Buzau, ., jud. Buzau, cu atat mai mult cu cât respectivul hotar a fost contestat ca aliniament de către reclamant.
Recunoașterea juridică a dreptului de proprietate este posibilă numai pe calea acțiunii în revendicare, prin care proprietarul obține recunoașterea dreptului său și înapoierea bunului, dar și abținerea celui ce a încălcat acest drept, în viitor, de la orice faptă ce ar aduce atingere exercițiului normal și deplin al dreptului de proprietate, iar nu pe calea altor acțiuni personale născute din drepturi de creanță aflate în strânsă legătură cu dreptul de proprietate.
Tribunalul arată, pentru început, că acțiunea în revendicare reprezintă acea acțiune reală și petitorie prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său cere restituirea acestuia de la posesorul neproprietar. Pentru a se stabili justețea unei acțiuni în revendicare se compară titlurile de proprietate deținute de fiecare parte.
Prin titlu, se înțelege actul juridic, jurisdicțional sau administrativ, cu efect constitutiv, translativ sau declarativ de proprietate care generează o prezumție relativă de proprietate în favoarea persoanei care îl invocă.
Pe fond, pentru a fi admisibilă, acțiunea în revendicare presupune ca reclamantul să facă dovada dreptului de proprietate pretins asupra bunului – imobilului revendicat, să facă dovada faptului deposedării de bunul său, precum și dovada exercitării posesiei asupra bunului de către pârâtul neproprietar.
Dreptul de proprietate este acel drept subiectiv care da expresie apropierii unui lucru, drept care permite titularului sau sa posede, sa folosească și sa dispună de acel lucru, în putere proprie și în interes propriu, în cadrul și cu respectarea legislației existente. Dreptul de proprietate este un drept absolut, opozabil erga omnes, toate celelalte subiecte pasive nedeterminate fiind obligate sa respecte prerogativele titularului sau, inclusiv titularul anterior.
Prin prisma celor dezvoltate anterior, tribunalul constata ca ambele parti in litigiu au titluri de proprietate. Astfel cum rezulta din contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1333/14.08.2009 de catre BNP E. N. (fila 26), reclamantii Badicu V. si Badicu G. sunt proprietarii terenului in suprafata de 308 mp situat in mun. Buzau, ., jud. Buzau.
In ceea ce ii priveste pe parati, acestia sunt proprietarii terenului invecinat, in suprafata de 296 mp situat in mun. Buzau, ., jud. Buzau, teren dobandit prin contractul de donatie imobiliara nr. 1430/24.05.2002 de catre BNP T. M. (fila 15), contract incheiat de acestia cu reclamantii Badicu V. si Badicu G. si Badicu I..
De asemeni, pentru a se demonstra indubitabil o ocupare a terenului reclamantului de catre parati, se impune să se constate o diminuare a suprafeței deținute de reclamant, concomitent cu o sporire a celei a paratilor, ori păstrarea dimensiunilor terenului pârâtilor, în condițiile în care alți vecini le-ar fi acaparat din el, cu diminuarea terenului reclamantului.
In cauza de față, asa cum a rezultat din expertiza efectuata in cauza de expert V. T. (fila 91), partile si-au intabulat dreptul de proprietate in cartea funciara, terenul proprietatea reclamantilor sub nr. cadastral 8794, iar al paratilor sub nr. cadastral 1937.
Potrivit aceluiasi raport de expertiza intocmit de expert V. T., in prezent reclamantii stapanesc efectiv 287 mp (aliniamentul 32-33-34-26-25-6-18-17-16-15-14-32 pe planul
A anexa la raportul de expertiza), mai putin cu 21 mp decat in actul de proprietate, iar paratii stapanesc efectiv 348 mp (aliniamentul 32-33-34-26-25-6-18-17-16-15-14-32 pe planul A anexa la raportul de expertiza), cu 52 mp mai mult decat in actul de proprietate.
Potrivit raportului de expertiza, paratii ocupa 14,5 mp din terenul reclamantilor, suprafata identificata prin punctele 6-30-22-21-35-36-6 stabilite prin Planul R al raportului de expertiza tehnica specialitatea topografie cadastru intocmit de expert V. T. (fila 131) si suprafata de 17 mp delimitata de punctele 6-36-39-32-14-15-16-17-18-6 stabilite prin Planul R al raportului de expertiza tehnica specialitatea topografie cadastru intocmit de expert V. T., suprafete care nu sunt incluse in titlul de proprietate al acestora.
In acest fel, tribunalul retine faptul ca, la acest moment, reclamantul recurent stapaneste o suprafață de teren mai redusă decât cea menționată în actele de proprietate, pe cand paratii recurenti stapanesc o suprafata mai mare decat cea mentionata in actul de proprietate, cu toate ca nu detin titlu cu privire la acea portiune de teren.
Raportat la cele expuse mai sus, tribunalul retine ca, daca in prezent terenul reclamantului are o suprafata mai mica, acest lucru se datoreaza faptului ca a fost acaparat de catre paratii recurenti din cauza.
Asa cum am aratat anterior, pentru a fi admisibilă, acțiunea în revendicare presupune ca reclamantul să facă dovada dreptului de proprietate pretins asupra bunului – imobilului revendicat, să facă dovada faptului deposedării de bunul său, precum și dovada exercitării posesiei asupra bunului de către pârâtul neproprietar (in speta, paratii recurenti).
In ceea ce priveste gardul situat pe aliniamentul 6-30-7 pe planul R anexa la raportul de expertiza, din declaratia martorului S. N. (fila 83) rezulta ca acesta a fost edificat de reclamant, fara a fi efectuate masuratori.
Insa, instanta a apreciat ca imprejurarea ca nu paratii au fost cei care au edificat gardul nu prezinta importanta atat timp cat revendicarea nu are in mod necesar ca premisa ocuparea materiala abuziva a unei suprafete de teren, fiind suficient ca, independent de motiv, paratul sa ocupe o suprafata din terenul asupra caruia reclamantul are titlu de proprietate.
In consecinta, avand in vedere ca paratii nu invoca uzucapiunea sau existenta vreunei conventii in baza careia ocupa acest teren, instanta a obligat paratii sa lase in deplina poprietate reclamantilor suprafata de 14,5 mp delimitata de punctele 6-30-22-21-35-36-6 stabilite prin Planul R al raportului de expertiza tehnica specialitatea topografie cadastru intocmit de expert V. T. si suprafata de 17 mp delimitata de punctele 6-36-39-32-14-15-16-17-18-6 stabilite prin Planul R al raportului de expertiza tehnica specialitatea topografie cadastru intocmit de expert V. T..
F. de aspectele redate pe larg anterior, tribunalul constata ca instanta de fond a solutionat in mod corect capatul de cerere avand ca obiect revendicarea, in sensul admiterii acestuia, motiv pentru care, sub aceste aspecte, solutia pronuntata de prima instanta este legala si temeinica.
In ceea ce priveste capatul de cerere avand ca obiect granituirea, respectiv stabilirea liniei de hotar dintre proprietatile celor doua parti, tribunalul retine faptul ca, potrivit art. 560 cod civil, proprietarii terenurilor invecinate sunt obligati la granituire prin reconstituirea hotarului si fixarea semnelor corespunzatoare.
Avand in vedere ca actiunea în grănițuire este dublată de revendicarea promovată de reclamantii recurenti, scopul urmărit nu este restabilirea hotarului ca situație de fapt pe baza semnelor exterioare existente în teren, ci ce urmărește respectarea întinderii unui drept – cel de proprietate asupra terenului, cu atat mai mult cu cat respectivul hotar a fost contestat ca aliniament de către parati.
Granituirea constituie o operatiune de determinare prin semne exterioare si vizibile a limitelor dintre doua proprietati limitrofe, pentru a se cunoaste cadrul fondului asupra caruia poarta dreptul de folosinta al proprietarilor celor doua fonduri.
Granituirea poate avea loc atat in situatia in care nu exista semne vizibile ale liniei de hotar care trebuie sa separe proprietatile limitrofe, cat si in situatia in care, desi exista intre proprietatile invecinate semne exterioare de delimitare, totusi acestea sunt controversate sau exista indoieli ca ar fi amplasate pe traseul hotarului dintre proprietati.
Avand in vedere dispozitiile art. 560 si 561 C.civ., instanta de fond a stabilit linia de hotar intre imobilele proprietatea partilor pe aliniamentele 6-30-22-21 si 6-36-39-40 stabilite prin Planul R al raportului de expertiza tehnica specialitatea topografie cadastru intocmit de expert V. T..
F. de toate aspectele redate pe larg anterior, in conformitate cu prevederile art. 312 cod de procedura civila, tribunalul va respinge ambele recursuri, ca nefondate, hotararea instantei de fond fiind legala si temeinica.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de către reclamanții B. V. și B. G., ambii cu domiciliul în B., ., J. B. și de pârâții B. I. și B. M., ambii cu domiciliul în B., ., J. B. împotriva sentinței civile nr. 4265 din 03.04.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, ca nefondate.
Respinge cererile părților privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Octombrie 2015.
Președinte, D. R. | Judecător, I. M. | Judecător, G. I. R. |
Grefier, V. P. |
Red.R.D./Th.red.R.D./2 ex./14._
d.f. nr._
– Judecătoria B.
j.f. E. C. V.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2226/2015. Tribunalul... | Acţiune în constatare. Decizia nr. 215/2015. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
