Acţiune în constatare. Decizia nr. 215/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 215/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 07-10-2015 în dosarul nr. 215/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 215/2015
Ședința publică de la 07 Octombrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE D. R.
Judecător I. M.
Judecător G. I. R.
Grefier V. P.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către paratele C. T. cu domiciliul in Ploiești, ., . si M. A., cu domiciliul in Ploiești, ., J. Prahova, împotriva Incheierii de admitere în principiu din 11.06.2014 și sentinței civile nr. 7973 din 07.07.2015, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanta R. E., cu domiciliul in mun. B., cartier Episcopiei, .. A, ., având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta C. T., personal și asistată de avocat S. Anișoara, avocat A. R., pentru intimata reclamantă R. E., lipsă fiind recurenta M. A..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, că procedura de citare este legal îndeplinită, la dosarul cauzei s-a depus, la data de 03.09.2015. dovada achitării taxei judiciare de timbru, la data de 01.10.2015 întâmpinare formulată de către intimata reclamantă R. E., după care:
Instanța constată că recursul este legal timbrat cu suma de 385,5 lei și timbru judiciar de 5 lei, că procedura de citare este legal îndeplinită.
Pune în discuție calificarea căii de atac având în vedere faptul că recurentele, deși au formulat cerere prin care au declarat recurs, au depus la dosar motive de apel.
Avocat S. Anișoara, pentru recurenta C. T., depune la dosar împuternicire avocațială, dovada achitării onorariului de avocat în cuantum de 700 lei și precizează calea de atac ca fiind recursul.
Avocat A. R., pentru intimata reclamantă R. E., apreciază calea de atac ca fiind recursul.
Instanța, raportat la data promovării cererii pe rolul Judecătoriei B., anterior intrării in vigoare a Noului Cod de procedură civilă și raportat la masa partajabilă calea de atac este recursul.
Întrebate fiind, părțile prezente, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de depus în apărare, astfel că instanța deschide dezbaterile asupra recursului, dând cuvântul părților, pentru ca fiecare să își susțină cererile și apărările formulate în proces.
Avocat S. Anișoara, pentru recurenta C. T., solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat, respingerea pe fond a acțiunii, motivat de faptul că nu există o masă partajabilă, având în vedere sentința civilă nr._ din 10.10.2013 prin care instanța s-a pronunțat asupra succesiunii, această sentință nu a fost atacată în nici un fel rămânând definitivă și irevocabilă.
În subsidiar solicită refacerea materialului probator, respectiv noi martori, o nouă expertiză prin care să se aibă în vedere noi variante de lotizare.
Apreciază că reclamanta R. E. nu are calitatea de a solicita moștenirea de pe urna defuncților C. R. și C. G. având în vedere faptul că testamentul în baza căruia s-a cerut această moștenire, face referire strict la bunurile mobile și imobile ce se vor găsi în patrimoniul său la data decesului.
Or, nu este clar dacă C. A., până la momentul decesului, era moștenitor legal.
Invocă probele administrate, respectiv declarațiile martorilor audiați la instanța de fond.
Critică faptul că instanța de fond nu a avut în vedere materialul probator invocat de către pârâte.
Depune la dosar Concluzii scrise.
Avocat A. R., pentru intimata reclamantă R. E., solicită respingerea recursului ca nefondat pentru motivele pe larg expuse în întâmpinarea formulată.
Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
TRIBUNALUL
Deliberand asupra prezentului recurs civil, constata:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Buzau la data de 13.12.2012 sub nr._, reclamanta R. E. a solicitat, in contradictoriu cu paratele C. T. si M. A., sa se constate ca este unica mostenitoare a defunctilor C. A., decedat la data de 26.07.2012, C. R., decedata la data de 27.11.2002 si C. G., decedata la data de 25.10.1988, avand in vedere testamentul incheiat de autorul sau C. A. in data de 06.06.2006, precum si faptul ca paratele sunt straine de succesiunea defunctilor C. G. si C. R., prin neacceptare, acestea neintelagand sa isi exercite dreptul de optiune succesorala in termenul prevazut de art. 700 C.civ.
In subsidiar, a solicitat reclamanta, in cazul in care nu va fi admis capatul de cerere mentionat mai sus, in modalitatea in care a fost formulat, sa se dispuna partajul averii succesorale ramase de pe urma defunctilor, urmand a se stabili masa bunurilor de impăartit, cotele care se cuvin fiecarei parti in calitate de copartasi si lichidarea starii de indiviziune, prin atribuirea si predarea efectiva a bunurilor, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, a aratat ca a dobandit calitatea de legatar universal al defunctului C. A. prin intocmirea de catre acesta a unui testament autentificat sub nr. 1398/06.06.2006 de BNP F. E. R. & F. I. R., defunctul lasandu-i intreaga sa avere mobila si imobila, inclusiv drepturile sale succesorale ramase de pe urma parintilor sai, C. R. si C. G.; ca paratele sunt straine de succesiunea defunctilor C. R. si C. G., prin neacceptare, acestea neintelagand sa isi exercite dreptul de optiune succesorala in termenul prevazut de art. 700 C.civ. pentru niciunul dintre autorii lor; ca impreuna cu autorul sau, C. A., a avut grija efectiv de parintii acestuia, facandu-le toate cele cuvenite la inmormantare si dupa aceea; ca numita M. A. este unica mostenitoare a fiicei defunctilor, fiind nepoata din fiica a acestora.
In ceea ce priveste succesiunea numitului C. G. a aratat ca, de la data decesului acesuia, nici parata C. T. si nici numita I. M. E., autoarea paratei M. A., nu au mai luat legatura cu ei pentru o foarte lunga perioada de timp, niciuna dintre acestea neparticipand cu nimic la inmormantarea acestuia sau la pomenirile ulterioare.
Referitor la succesiunea defunctei C. R., a precizat ca niciuna dintre parate nu s-a prezentat nici macar la inmormatarea acesteia, desi au fost anuntate, parata C. T. venind pentru prima data in domiciliul parintilor sai la doua saptamani dupa decesul lui C. A., respectiv dupa 10 ani de la decesul mamei sale.
In subsidiar, a solicitat sa se dispuna partajul averii succesorale ramase de pe urma defunctilor, in masa succesorala ramanand urmatoarele bunuri:
- teren arabil in suprafata de 5000 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 124, .> - teren arabil in suprafata de 2500 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 122, .> - teren arabil in suprafata de 1970 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 23, .> - teren vii in suprafata de 696 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 127;
- teren pasuni in suprafata de 1042 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 24;
- teren curti constructii in suprafata de 692 mp situat in intravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 15, .> - imobilul casa de locuit in suprafata construita de 55 mp si anexe gospodaresti in suprafata de 25 mp.
Cu privire la constructie a aratat ca, in timpul convietuirii cu numitul C. A., a efectuat impreuna cu acesta mai multe imbunatatiri la acest imobil, solicitand ca acestea sa nu fie incluse la masa partajabila, respectiv: un gard ce inconjoara proprietatea, un garaj, o soba de teracota, o toaleta, tabla acoperis.
Referitor la pasivul succesiunii aratate mai sus, a precizat ca fac parte din aceasta urmatoarele sume: 1894 lei, reprezentand taxele si impozitele platite pentru bunurile care fac parte din averea succesorala si care au fost achitate, in exclusivitate, de aceasta si autorul sau C. A., precum si suma de 1500 lei reprezentand contravaloarea reparatiilor necesare intretinerii imobilului casa de locuit.
In drept, a invocat prevederile art. 728, 700 C.civ si art. 6731 C.pr.civ.
In probatiune a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, martori, interogatoriu si expertiza de specialitate, fiind depuse la dosar certificat de deces . nr_, certificat de deces . nr._, certificat de deces . 8, nr._, testament autentificat sub nr. 1398 din 06.06.2006, Titlu de proprietate nr._/88/09.09.1996, chitante, somatie, adeverinta, certificat de deces ., nr._, schita succesiunii, adrese.
Parata M. A. a formulat intampinare, prin care a aratat ca nu este de acord cu primul capat de cerere si a solicitat admiterea celui de-al doilea, aratand ca atat aceasta, cat si parata C. T., sunt mostenitoare ale def. C. A. atat asupra bunurilor mobile, cat si imobile.
Parata C. T. a formulat intampinar, prin care a aratat ca solicitarea reclamantei din primul capat de cerere este neintemeiat, in conditiile in care a acceptat succesiunea de pe urma celor trei defuncti prin eliberarea certificatului de mostenitor de pe urma defunctului C. G. si prin promovarea actiunii de partaj succesoral de pe urma tuturor defunctilor, inclusiv de pe urma defunctului C. A..
A precizat ca, de pe urma defunctului C. G., a fost dezbatuta succesiunea, in acest sens eliberandu-se certificatul de mostenitor nr. 111/30.01.1989, iar de pe urma defunctei C. R. succesiunea nu a fost dezbatuta, ea fiind cea care s-a ocupat de parinti si nu reclamanta.
A invederat ca reclamanta locuia in Buzau, . de la fratele sau, C. A., si nu a locuit niciodata efectiv cu fratele sau, neavand grija de parintii sai, de altfel acestia avand pensie, iar inmormantarile s-au facut din banii acestora si din ajutoarele primite de la casa de pensii.
In ceea ce priveste capatul de cerere referitor la partajul averii succesorale, a aratat ca, in principiu, este de acord, aceasta impreuna cu parata M. A. fiind mostenitoare legale ale tuturor defunctilor, astfel incat cota ce se cuvine reclamantei este de o treime din cota ce se cuvenea defunctului C. A..
A precizat ca nu este adevarat ca reclamanta, impreuna cu defunctul C. A., ar fi efectuat imbunatatiri, intrucat imobilul este . de degradare.
Cu privire la pasivul succesoral, a aratat ca nu este de acord sa suporte nimic din cuantumul acestora, reclamanta a vandut fara drept o mare parte din bunurile succesorale si a sustras si o . inscrisuri.
In dovedire, a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, martori si interogatoriu.
In drept, cererea a fost intemeiata pe prevederile art. 205 N.C.pr.civ.
La data de 01.07.2013, parata C. T. a solicitat a fi supuse partajului mai multe bunuri, respectiv: canapea cu doua fotolii, biblioteca, masa de 8 persoane, mobilier dormitor compus din recamier si sifonier in 3 usi, telefon fix, frigider, aragaz, butelie, 3 traverse, un covor persan, 2 mese sticla, o masa cornier, 5 perdele si o cerga.
Reclamanta a formulat raspuns la intampinare, prin care a aratat ca, prin eliberarea unui certificat de mostenitor de pe urma defunctului C. G., parata C. T., cel mult a acceptat expres succesiunea de pe urma acestui defunct si, in niciun caz, nu putea accepta mosteniri nedeschise la acel moment.
A invederat ca paratele nu au inteles sa isi exercite dreptul de optiune succesorala in termenul prevazut de art. 700 C.civ. pentru niciunul dintre autorii lor, aceasta impreuna cu autorul sau C. A. fiind singurii care au avut grija de parintii acestuia.
Referitor la bunurile pe care solicita parata C. T. sa fie introduse la masa partajabila, a precizat ca acestea sunt bunuri achizitionate de reclamanta impreuna cu autorul sau, astfel ca doar cota de ½ din aceste bunuri urmeaza a fi retinute in masa de partaj ramasa de pe urma defunctului C. A..
La termenul din data de 18.09.2013, parata C. T. a calificat cererea sa ca fiind cerere reconventionala, iar la data de 14.10.2013 aceasta a depus cerere prin care si-a reconsiderat cele afirmate in intampinare si cerere reconventionala, aratand ca parintii sai, C. G. si C. R., ambii decedati, au avut trei copii, iar testamentul lasat de fratele sau reclamantei, mentioneaza ca ii lasa concubinei averea mobila si imobila ce se va regasi in patrimoniul lui la data decesului, respectiv 25.07.2012 si drepturile succesorale ramase de pe urma mamei sale, C. R., cu mentiunea ca, de pe urma tatalui lor C. G., a fost dezbatuta succesiunea, conform certificatului de mostenitor.
A precizat ca fratele sau C. A. i-a vandut reclamantei in anul 2000 apartamentul sau, iar pana la iesirea lui la pensie a trait din pensia mamei sale, din care a intretinut-o si pe reclamanta, impreuna cu fiul acesteia.
A invederat ca, in perioada in care C. A. a locuit singur in casa parinteasca, a fost vizitat foarte rar de reclamanta, nefiind ingrijit, lasat in mizerie, bolnav, fara a-i asigura alimentatia necesara si menajul.
A precizat ca inmormantarea mamei sale s-a facut din pensia acesteia, pomenile tatalui au fost suportate de catre mama lor si ajutata de ei, copiii, iar pana la decesul mamei sale nu i-au fost acordate minimum de atentie, a trait in mizerie.
A mai aratat ca, dupa decesul tatalui si apoi al mamei, atat fratele sau, cat si concubina acestuia, s-au folosit in totalitate de bunurile ramase, unele fiind vandute, inclusiv si din produsele agricole rezultate de pe terenurile inscrise in titlul de proprietate eliberat pe numele mamei lor.
A solicitat respingerea actiunii inaintata de reclamanta, deoarece aceasta este neintemeiata.
A anexat cererii sale sesizare notariala pentru defuncta C. R., certificat de mostenitor nr. 111 din 30.01.1989.
Reclamanta a formulat cerere de ajutor judiciar, cerere ce i-a fost admisa, dispunandu-se esalonarea platii taxei de timbru in cuantum de 761 lei in patru rate lunare egale de cate 190,25, reclamanta achitand doua rate a cate 200 lei.
La data de 26.02.201, reclamanta a formulat o cerere precizatoare, prin care a inteles sa arate ca primul capat de cerere este constatarea calitatii de unic mostenitor a defunctilor C. A. si C. R., mentinandu-si restul cererilor formulate.
La termenul de judecata din data de 27.11.2013 (fila 65), instanta, in temeiul art.167 alin.1 C.proc.civ., a incuviintat reclamantului si paratului, proba cu inscrisuri, proba cu interogatoriul partii adverse si proba testimoniala cu declaratiile a cate doi martori, apreciindu-le pertinente, concludente si utile solutionarii cauzei.
Prin Incheierea de admitere in principiu din data de 11.06.2014, instanta a admis, în parte, în principiu, cererea de chemare în judecată, așa cum a fost precizată de reclamanta R. E., în contradictoriu cu pârâtele C. T. și M. A..
In urma pronuntarii incheierii de admitere in principiu, instanta a dispus efectuarea in cauza a unei expertize in specialitatea topo – cadastru, fiind desemnat expertul V. T., raportul de expertiza fiind depus la dosarul cauzei, fiind inregistrat sub nr. 1355/09.10.2014, iar dupa ce a raspuns la obiectiuni, a depus raportul de expertiza nr. 672/20.04.2015 la Tribunalul Buzau si a unei expertize in specialitatea constructii, fiind desemnat expertul G. Camelita, aceasta efectuand si raportul de expertiza centralizator, acestea fiind depuse la dosarul cauzei, fiind inregistrate sub nr. 1448/24.10.2014 si respectiv 1146/29.06.2015 la Tribunalul Buzau.
Prin s.c. nr. 7973/07.07.2015, Judecatoria Buzau a admis, în parte, cererea de chemare în judecată, așa cum a fost precizată de reclamanta R. E., în contradictoriu cu paratele C. T. si M. A.; a constatat deschisă succesiunea de pe urma defunctului C. G., cu ultimul domiciliu în ., decedat la data de 25.11.1988; a constatat că au calitatea de mostenitori ai defunctului: C. R. (in prezent decedata), in calitate de sotie supravietuitoare, cu o cota de 1/4, C. A. (in prezent decedat), in calitate de fiu, cu o cota de ¼, C. T., in calitate de fiica, cu o cota de ¼, I. M. (in prezent decedata), in calitate de fiica, cu o cota de ¼.
A constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune din:
- cota de ½ din casa de locuit cu suprafata de 250 mp teren aferent, situat in ..
A constatat deschisă succesiunea de pe urma defunctei C. R., cu ultimul domiciliu în com. M., ..Buzau, decedata la data de 27.11.2002.
A constatat ca masa succesorala de pe urma defunctei este compusa din:
- teren arabil in suprafata de 5000 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 124, .> - teren arabil in suprafata de 2500 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 122, .> - teren arabil in suprafata de 1970 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 23, .> - teren vii in suprafata de 696 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 127;
- teren pasuni in suprafata de 1042 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 24;
- teren curti constructii in suprafata de 442 mp situat in intravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 15, .> - cota de 5/8 din terenul curti constructii in suprafata de 250 mp situat in intravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 15, .> - cota de 5/8 din imobilul casa de locuit in suprafata construita de 55mp si anexe gospodaresti in suprafata de 25 mp.
A constatat ca reclamanta a efectuat, impreuna cu autorul sau, urmatoarele imbunatatiri la imobilul casa de locuit: gard despartitor ce inconjoara proprietatea, garaj, o soba de teracota, o toaleta si a cumparat tabla pentru acoperis, bunuri ce urmeaza a fi excluse din masa partajabila.
A constatat ca paratele C. T. și M. A. sunt straine de succesiunea defunctei C. R., prin neacceptarea acesteia.
A constatat ca reclamanta R. E. are calitatea de unic mostenitor al defunctei, prin retransmitere de la autorul sau C. A..
A constatat deschisă succesiunea de pe urma defunctului C. A., cu ultimul domiciliu în mun. Buzau, cart. Episcopiei, ..Buzau, decedat la data de 25.07.2012.
A constatat ca masa succesorala de pe urma defunctului este compusa din:
- teren arabil in suprafata de 5000 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 124, .> - teren arabil in suprafata de 2500 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 122, .> - teren arabil in suprafata de 1970 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 23, .> - teren vii in suprafata de 696 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 127;
- teren pasuni in suprafata de 1042 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 24;
- teren curti constructii in suprafata de 442 mp situat in intravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 15, .> - cota de 6/8 din terenul curti constructii in suprafata de 250 mp situat in intravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 15, .> - cota de 6/8 din imobilul casa de locuit in suprafata construita de 55 mp si anexe gospodaresti in suprafata de 25 mp.
A constatat ca paratele C. T. și M. A. sunt straine de succesiunea defunctului.
A constatat ca reclamanta R. E. are calitatea de unic moștenitor testamentar acceptant al defunctului C. A., cu o cotă de 1/1 din moștenire.
A constatat ca pasivul succesoral este compus din suma de 1894 lei, reprezentand taxe si impozite.
A constatat ca suma de 1500 lei, reprezentand contravaloarea reparatiilor efectuate la imobilul casa de locuit, nu reprezinta pasiv succesoral.
A constatat ca masa partajabila in prezenta speta este compusa din imobilul casa de locuit in suprafata construita de 55 mp si anexe gospodaresti in suprafata de 25 mp, precum și suprafata de 250 mp teren intravilan, categoria curti constructii, situat in intravilanul .. Buzau, in tarlaua 15, . va imparti intre reclamanta R. E., cu o cota de 6/8 si paratele C. T. și M. A., fiecare cu o cota de 1/8.
A dispus partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctilor S. C. G., C. R. si C. A., așa cum a fost aceasta constatată prin încheierea de admitere în principiu pronunțată în ședința publică din data de 04._, prin omologarea raportului de expertiza tehnică judiciara centralizatoare – intocmit de expert tehnic judiciar in specialitatea constructii civile G. Camelita, inregistrat la Tribunalul Buzau sub nr. 1146/29.06.2015, respectiv a variantei unice de lotizare din acest raport, care face parte integrantă din prezenta sentință, reclamanta R. E. primind: imobilul casa de locuit cu anexa si imbunatatirile efectaute de aceasta, precum si terenul intravilan de 260 mp astfel cum a fost identifica de expertul tehnic V. T. prin raportul de expertiza nr. 672/20.04.2015, precum si terenul arabil in suprafata de 5000 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 124, . in suprafata de 2500 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 122, . in suprafata de 1970 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 23, . in suprafata de 696 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 127; terenul pasuni in suprafata de 1042 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 24; terenul curti constructii in suprafata de 442 mp situat in intravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 15, . C. T. primind lotul nr. 2 in suma de 2050,48 lei sulta de la reclamanta, iar parata M. A. primind lotul nr. 3 in suma de 2050,48 lei sulta de la reclamanta, in termen de 6 luni de la ramanerea definitiva a prezentei sentinte.
A partajat pasivul succesoral, urmand ca paratele C. T. si M. A. sa-i achite reclamantei C. T. suma de 473,5 lei, cate 236 lei fiecare.
A compensat in parte cheltuielile judiciare, (onorariu avocat), obligand paratele C. T. si M. A. sa achite reclamantei suma de 590,24 de lei cu titlu de taxa de timbru si onorarii experti.
Pentru a hotari astfel, instanta fondului a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept: la data de 25.11.1988, a intervenit decesul numitului C. G., cu ultimul domiciliu in ., astfel cum rezulta din certificatul de deces . nr._ (fila 9).
Potrivit art.651 C.civ., act normativ aplicabil speței în temeiul art. 91 din Legea nr. 71/2011, „succesiunile se deschid prin moarte”. Prin urmare, succesiunea de pe urma numitului C. G. s-a deschis la data de 25.11.1988.
Potrivit certificatului de mostenitor nr. 111/30.01.1989, mostenitori ai defunctului C. G., sunt: C. R. (in prezent decedata), in calitate de sotie supravietuitoare, cu o cota de ¼ din masa succesorala, C. A. (in prezent decedat), in calitate de fiu, cu o cota de ¼ din masa succesorala; C. T., in calitate de fiica, cu o cota de ¼ din masa succesorala; I. M. (in prezent decedata), in calitate de fiica, cu o cota de ¼ din masa succesorala
Masa succesorală de pe urma defunctului se compune din cota de ½ din imobil –casa de locuit cu anexe si 250 mp teren aferent, situata în ., imobil construit in timpul casatoriei si prin contributia egala a sotului supravietuitor, astfel cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. 111/30.01.1989. Atata timp cat respectivul certificat de mostenitor este valabil, nefiind anulat de catre instanta de judecata, printr-o hotarare definitiva si irevocabila, instanta a dat eficienta mentiunilor din inscrisul autentic.
Ulterior, la data de 27.11.2002, a intervenit decesul numitei C. R., cu ultimul domiciliu in com. M., ..Buzau. Avand in vedere dispozitiile art. 651 C.civil, instanta a constatat ca succesiunea de pe urma numitei C. R. s-a deschis la data de 27.11.2002.
Din inscrisurile aflate la dosar, reiese ca parata C. T. este fiica defunctei, iar parata M. A. este nepoata acesteia, fiind unica mostenitoare a fiicei sale I. M., decedata la data de 27.07.1992.
Instanta a constatat ca, pentru ca soarta juridica a mostenirii sa nu ramana multa vreme incerta, dreptul de optiune trebuie sa fie exercitat . 6 luni, calculat de la data deschiderii mostenirii (27.11.2002). Dupa cum s-a stabilit in practica judecatoreasca si literatura de specialitate, ceea ce intereseaza din punct de vedere al inceputului prescriptiei dreptului de optiune este data decesului, indiferent de momentul inscrierii lui in registrele de stare civila. Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data deschiderii mostenirii, chiar daca succesibilul a luat cunostinta mai tarziu de moartea celui care lasa mostenirea. Nu prezinta importanta nici faptul ca succesibilul locuieste in alta localitate decat locul deschiderii mostenirii (ultimul domiciliu al defunctului). Nu intereseaza nici cunoasterea de catre succesibili a componentei patrimonilului succesoral. Prescriptia incepe sa curga de la data deschiderii mostenirii fata de toti succesibilii, indiferent daca vocatia lor este concreta, utila sau numai generala, eventuala.
In acest sens, art.700 alin.1 C.civil prevede ca “dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni, socotit de la data deschiderii succesiunii”.
Teremenul de exercitare a optiunii succesorale, fiind un termen de prescriptie, este susceptibil de intrerupere, suspendare si repunere in termen.
Din declaratiile martorilor si din raspunsurile la interogatoiu ale partilor a reiesit ca singura persoana care a facut acte de acceptare a succesiunii defunctei C. R. a fost fiul acesteia, C. A., care s-a mutat impreuna cu mama sa si a locuit efectiv in imobilul parintilor.
Paratele nu au facut acte de acceptare a acestei succesiuni in termenul prevazut de lege.
Astfel, primele acte de acceptare a acestei succesiuni au fost dupa moartea defunctului C. A., in anul 2012, la 10 ani de la moartea autoarei lor C. R., cand au mers la casa parinteasca.
Faptul ca au inregistrat pe rolul Judecatoriei Buzau o actiune de partaj de pe urma defunctilor C. G. si C. R., in anul 2012, inregistrata sub nr._/200/2012, solutionata printr-o tranzactie, dovedeste faptul ca abia acum paratele au facut acte de acceptare a succesiunii defunctei C. R..
Din declaratiile martorilor audiati reiese ca, la inmormantarea defunctei C. R., paratele nu au participat si nici dupa aceasta data nu au venit pe la domiciliul parintilor, desi aveau cunostinta de decesul acesteia, dupa cum rezulta din raspunsurile la interogatoriu ale paratei C. T..
Din declaratiile martorilor audiati reiese ca paratele nu au fost vazute pe la imobilul in cauza niciodata pana la decesul lui C. A., cand au venit si au intrat in imobil, inchizand portile si nepermitand accesul reclamantei.
Faptul ca parata C. T. a acceptat expres succesiunea de pu urma defunctului C. G. nu este de natura a demonstra acceptarea si a succesiunii defunctei C. R., avand in vedere ca, la acel moment, C. R. era in viata, iar succesiunile se accepta dupa ce s-au deschis, nu inainte.
Faptul ca intre parata C. T. si fratele acesteia, C. A., a avut loc o cearta, in urma careia aceasta nu a mai venit pe la casa parinteasca, nu este de natura a intrerupe prescriptia extinctiva, aceasta putand face acte de acceptare expresa a succesiunii.
Avand in vedere ca paratele C. T. si M. A. nu si-au exprimat dreptul de optiune succesorala in termenul de 6 luni prevazut de lege, care a inceput sa curga de la data decesului mamei, respectiv bunicei lor, C. R., respectiv 27.11.2002, acestea nefacand in acest interval niciun act sau fapt tacit sau expres de acceptare a mostenirii defunctei, instanta a apreciat ca paratele sunt straine de mostenire de pe urma defunctei C. R., prin neacceptare in termenul de optiune succesorala. De altfel, paratele nu au solicitat repunerea in termenul de acceptare a succesiunii si nici nu au facut dovada vreunui caz de suspendare/intrerupere a cursului prescriptiei.
In schimb, instanta a constatat că are calitatea de mostenitor al defunctei C. R. numitul C. A. (in prezent decedat), in calitate de fiu al paratei, cu o cota de 1/1 din masa succesorala.
Astfel, instanta a avut in vedere ca de inmormantarea defunctei s-a ocupat fiul acesteia, cat si ulterior de pomenirile acesteia, a locuit in imobilul succesoral si s-a ingrijit de acesta, precum si de celelalte terenuri din masa succesorala.
Totusi, la data de 25.07.2012, a intervenit decesul lui C. A., fiul lui C. R. si C. G., cu ultimul domiciliu in mun. Buzau, cart. Episcopiei, .. Buzau, asa cum reiese din certificatul de deces . nr._.
Potrivit Testamentului nr. 1398 din 06.06.2006, autentificat de BNP F. I. R., mostenitoarea defunctului C. A. este reclamanta R. E., careia i-a lasat intreaga sa avere mobila si imobila. Atata timp cat respectivul testament este valabil, nefiind anulat de catre instanta de judecata, printr-o hotarare definitiva si irevocabila, instanta a dat eficienta mentiunilor din inscrisul autentic.
In ceea ce priveste termenul de acceptare a succesiunii, s-a subliniat in practica judecatoreasca, faptul ca mostenitorii dreptului de optiune succesorala prin retransmisie nu pot beneficia de un termen mai lung decat cel avut de succesibilul decedat. In schimb, acest ultim mostenitor trebuie sa accepte prealabil sau concomitent cea de a doua mostenire din care face parte.
Din probele de la dosar a reiesit ca reclamanta a inteles sa accepte succesiunea defunctului C. A., facand acte de acceptare tacita, ocupandu-se de inmormantarea si pomenirile ulterioare ale acestuia, venind in imobilul defunctului si facand acte de dispozitie, prin instrainarea unor bunuri.
Prin urmare, instanta a constatat ca reclamanta R. E. este mostenitoarea defunctilor C. R. si C. G., prin retransmiterea cotelor succesorale de pe urma autorului sau, C. A., decedat la data de 25.07.2012.
Pe de alta parte, instanta a retinut că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei C. R. se compune din:
- teren arabil in suprafata de 5000 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 124, . Titlul de proprietate nr._/88;
- teren arabil in suprafata de 2500 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 122, . Titlul de proprietate nr._/88;
- teren arabil in suprafata de 1970 mp situat in extravilanul ..Buzau, in tarlaua 23, . Titlul de proprietate nr._/88;
- teren vii in suprafata de 696 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 127 inscris in Titlul de proprietate nr._/88;
- teren pasuni in suprafata de 1042 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 24 inscris in Titlul de proprietate nr._/88;
- teren curti constructii in suprafata de 442 mp situat in intravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 15, . Titlul de proprietate nr._/88;
- cota de 5/8 din terenul curti constructii in suprafata de 250 mp situat in intravilanul ..Buzau, in tarlaua 15, . Titlul de proprietate nr._/88 si in certificatul de mostenitor nr. 111/30.01.1989);
- cota de 5/8 din imobilul casa de locuit in suprafata construita de 55 mp si anexe gospodaresti in suprafata de 25 mp, asa cum reiese din adeverinta eliberata de Primaria . certificatul de mostenitor nr. 111/30.01.1989 ( ½ fiind bun propriu si 1/4 din ½ proveniti din mostenirea defunctului C. G.).
Titlul de proprietate nr._/88 din 09.09.1996 este emis doar pe numele defunctei C. R., astfel incat instanta a apreciat ca terenurile au apartinut in proprietatea exclusiva a acesteia, doar defuncta facand cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.
Totusi, in Titlul de proprietate nr._/88 din 09.09.1996 a fost inclusa si suprafata de teren aferenta casei de locuit, fiind reconstituit dreptul de proprietate pentru intreaga suprafata de 692 mp teren intravilan, categoria curti constructii.
In Certificatul de mostenitor nr. 111/30.01.1989 este cuprinsa si cota de ½ din terenul aferent casei de locuit din . aceasta suprafata de 250 mp (cuprinsa ulterior in Titlul de proprietate eliberat pe numele C. R.), nu i-a apartinut in exclusivitate, urmand a fi scazuta din suprafata de 692 mp (astfel in exclusivitate a avut doar suprafata de 442 mp teren categoria curti constructii).
Pentru acest motiv, instanta a apreciat ca in masa succesorala este cuprinsa doar cota de 5/8 din acest teren ( ½ fiind bun propriu si 1/4 din ½ proveniti din mostenirea defunctului C. G.).
Cu privire la imobilul casa de locuit ce face parte din masa succesorala, din declaratiile martorilor a reiesit ca, dupa decesul defunctei C. R., au fost facute imbunatatiri, ce urmeaza a fi excluse de la masa partajabila.
Astfel, martorii C. S. si B. C. au aratat ca numitul C. A. a facut gardul ce inconjoara proprietatea, a construit un garaj si un WC, s-au facut reparatii la o soba din teracota si s-a cumparat tabla pentru casa, tabla ce nu a fost montata efectiv decat ulterior, de catre parata C. T., aceasta suportand cheltuielile cu manopera.
La data de 25.07.2012, a intervenit decesul lui C. A., fiul lui C. R. si C. G., cu ultimul domiciliu in mun. Buzau, cart. Episcopiei, .. Buzau, asa cum reiese din certificatul de deces . nr._.
Potrivit art. 954 N.C.civ., act normativ aplicabil speței în temeiul art. 92 din Legea nr. 71/2011, „mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia”.
Prin urmare, succesiunea de pe urma numitului C. A. s-a deschis la data de 25.07.2012.
Potrivit Testamentului nr. 1398 din 06.06.2006, autentificat de BNP F. I. R., unica mostenitoare a defunctului C. A. este reclamanta R. E., careia i-a lasat intreaga sa avere mobila si imobila. Atata timp cat respectivul testament este valabil, nefiind anulat de catre instanta de judecata, printr-o hotarare definitiva si irevocabila, instanta a dat eficienta mentiunilor din inscrisul autentic.
Potrivit art. 1087 C.civ. sunt mostenitori rezervatari sotul supravietuitor, descendentii si ascendentii privilegiati ai defunctului. In cauza de fata, defunctul C. A. nu avea, la momentul decesului, mostenitori rezervatari, astfel incat instanta a constatat ca unica mostenitoare a acestuia este reclamanta R. E., cu o cota de 1/1 din masa succesorala, paratele fiind straine de succesiune.
Masa succesorală de pe urma defunctului se compune din:
- teren arabil in suprafata de 5000 mp situat in extravilanul ..Buzau, in tarlaua 124, .> - teren arabil in suprafata de 2500 mp situat in extravilanul ..Buzau, in tarlaua 122, .> - teren arabil in suprafata de 1970 mp situat in extravilanul ..Buzau, in tarlaua 23, .> - teren vii in suprafata de 696 mp situat in extravilanul ..Buzau, in tarlaua 127;
- teren pasuni in suprafata de 1042 mp situat in extravilanul ..Buzau, in tarlaua 24;
- teren curti constructii in suprafata de 442 mp situat in intravilanul ..Buzau, in tarlaua 15, .> - cota de 6/8 din terenul curti constructii in suprafata de 250 mp situat in intravilanul ..Buzau, in tarlaua 15, . de la defuncta C. R. si 1/8 de la defunctul C. G.);
- cota de 6/8 din imobilul casa de locuit in suprafata construita de 55 mp si anexe gospodaresti in suprafata de 25 mp( 5/8 de la defuncta C. R. si 1/8 de la defunctul C. G.).
Din inscrisurile de la dosar reiese ca numitul C. A. a achitat suma de 1894 lei reprezentand taxe si impozite platite pentru bunurile care fac parte din averea succesorala, astfel incat aceasta suma face parte din pasivul succesoral.
In ceea ce priveste solicitarea reclamantei de a se include in pasivul succesoral si suma de 1500 lei, reprezentand contravaloarea reparatiilor necesare intretinerii imobilului casa de locuit, instanta a constatat ca, din probele administrate, nu a rezultat aceasta suma, fiind retinute de instanta imbunatatirile aduse la imobil si care nu vor fi incluse in masa partajabila.
Potrivit art. 728 din Codul civil de la 1894 si art.1143 N.C.civ. “nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune”.
Avand in vederea dorinta partilor de a nu mai ramane in indiviziune asupra bunurilor succesorale ale celor trei defuncti, instanta a admis în principiu cererea principala formulata de reclamanta R. E. si a pronuntat o incheiere de admitere in principiu, constatand cele mentionate mai sus.
A constatat ca masa partajabila este compusa din imobilul casa de locuit in suprafata construita de 55 mp si anexe gospodaresti in suprafata de 25 mp, precum și suprafata de 250 mp teren intravilan, categoria curti constructii, situat in intravilanul ..Buzau, in tarlaua 15, . va imparti intre reclamanta R. E., cu o cota de 6/8 si paratele C. T. și M. A., fiecare cu o cota de 1/8.
Ulterior pronuntatrii Incheierii de admitere in principiu, expertul V. T. a identificat si evaluat terenurile ce fac parte din masa partajabila, astfel cum reiese din raportul de expertiza nr. 672/20.04.2015, ce face parte intregranta din prezenta hotarare (fila 273).
De asemenea, expertul G. Camelita a identificat si evaluat imobilul casa de locuit impreuna cu imbunatatirile aduse, astfel cum au fost retinute de catre instanta prin incheierea de admitere in principiu, potrivit raportului de expertiza 1146/29.06.2015 depus la filele 284 –ș 288 din dosar, imobilul casa delocuit cu anexe fiind evaluat la_,79 lei iar terenul la 5795,01 lei.
Expertul a precizat ca imobilul in cauza nu este comod partajabil in natura, avand in vedere ca se afla . de degradare, are nevoie de multe lucrari pentru a fi locuibil, iar detinerea acestuia de mai multe persoane ar face imposibil acest lucru.
Potrivit art. 728 din Codul civil de la 1894 si art.1143 N.C.civ. “nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune”.
F. de cele stabilite mai sus, instanta a admis, in parte si a dispus partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctilor C. G., C. R. si C. A., așa cum a fost aceasta constatată prin încheierea de admitere în principiu pronunțată în ședința publică din data de 04._, prin omologarea raportului de expertiza tehnică judiciara centralizatoare – intocmit de expert tehnic judiciar in specialitatea constructii civile G. Camelita, inregistrat la Tribunalul Buzau sub nr. 1146/29.06.2015, respectiv a variantei unice de lotizare din acest raport, care face parte integrantă din prezenta sentință, reclamanta R. E. primind: imobilul casa de locuit cu anexa si imbunatatirile efectuate de aceasta, precum si terenul intravilan de 260 mp astfel cum a fost identifica de expertul tehnic V. T. prin raportul de expertiza nr. 672/20.04.2015, precum si terenul arabil in suprafata de 5000 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 124, . in suprafata de 2500 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 122, . in suprafata de 1970 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 23, . in suprafata de 696 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 127; terenul pasuni in suprafata de 1042 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 24; terenul curti constructii in suprafata de 442 mp situat in intravilanul ..Buzau, in tarlaua 15, . C. T. primind lotul nr. 2 in suma de 2050,48 lei sulta de la reclamanta, iar parata M. A. primind lotul nr. 3 in suma de 2050,48 lei sulta de la reclamanta, in termen de 6 luni de la ramanerea definitiva a prezentei sentinte.
Instanta, la atribuirea loturilor, a avut in vedere prevederile art. 6736 C.pr.civ. La formarea și atribuirea loturilor, instanța a ținut seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.
Astfel, instanta a constatat ca reclamanta detine o cota mai mare din masa partajabila, respectiv 6/8 din aceasta si a efectuat imbunatatiri la imobil, astfel incat i-a atribuit acesteia imobilul in cauza. Imbunatatirile aduse la imobil au fost realizate inainte de a se solicita iesirea din indiviziune, paratele permintandu-i la acel moment sa ridice constructiile si sa efectueze imbunatatiri.
Pe de alta parte, reclamanta detine o parte din terenul intravilan aferent casei de locuit in proprietate.
De asemenea, instanta a apreciat ca un termen de 6 luni in care sa plateasca sultele, astfel cum au fost stabilite de catre instanta, este un termen rezonabil, fata de posibilitatile materiale ale acesteia si nevoile paratelor.
De asemenea, avand in vedere ca instanta a retinut existenta unui pasiv in cuantum de 1894 lei, paratele trebuie sa contribuie la aceste cheltuieli potrivit cotelor lor succesorale, astfel cum au fost stabilite de instanta.
F. de aceste aspecte, instanta a partajat pasivul succesoral, urmand ca paratele C. T. si M. A. sa-i achite reclamantei C. T. suma de 473,5 lei, cate 236 lei fiecare.
Instanta nu a retinut apararile formulate de catre parata C. T. formulate dupa pronuntarea Incheierii de admitere in principiu, avand in vedere ca aceste sustineri reprezinta critici de nelegalitate a incheierii pronuntate, critici ce pot fi analizate doar de catre instanta de control judiciar.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, potrivit art. 276 C. pr. civ., instanta a compensat, in parte, cheltuielile judiciare (onorariu aparator) si a obligat paratele C. T. si M. A. sa achite reclamantei suma de 590,24 de lei cu titlu de taxa de timbru si onorarii experti, suma calculata in raport de cotele succesorale ale acestora.
Impotriva sentintei si a incheierii de admitere in principiu au declarat recurs paratele C. T. si M. A., care au aratat urmatoarele: în fapt, la data de 11.06.2014, instanța de fond a pronunțat o încheiere de admitere în principiu, prin care a admis în parte, în principiu, cererea de chemare în judecată, așa cum a fost precizată de reclamanta R. E., în contradictoriu cu pârâtele; in continuare, s-a dispus efectuarea de expertize tehnice de specialitate topo - cadastru și construcții.
IAP (încheierea de admitere în principiu) este nelegală și netemeinică, întrucât a fost pronunțată printr-o interpretare greșită a probelor și a principiilor de drept în materie succesorală. S-a apreciat, în mod eronat și tendențios de către instanța de fond, că paratele sunt străine de moștenirea defuncților C. R. și C. A., potrivit prevederilor art. 700 din Codul civil, în sensul că nu ar fi făcut niciun act de acceptare, fiind astfel decăzute din drepturile succesorale ale fratelui și respectiv bunicului patern și unchiului, ajungându-se la situația paradoxală ca aceasta să revină reclamantei care a fost o concubină necredincioasă a fratelui și unchiului lor, C. A., practic acestea fiind dezmoștenite de către instanța de fond în favoarea unui alt moștenitor testamentar.
Așa cum a arătat, se face vorbire în hotărârea pe care o atacă că nu a acceptat succesiunea, această susținere bazându-se doar pe presupuneri si nu pe probe concrete.
In conformitate cu prevederile art. 1120 alin. 1 cod civil „renunțarea la succesiune nu se presupune, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 1112 și 1111 cod civil". Astfel, recurentele pârâte nu au fost chemate sau citate la succesiune de către fratele, respectiv unchiul lor C. A., rămas fără voia lor în casa părintească.
Așa cum au arătat și în concluziile scrise, recurentele pârâte au acceptat succesiunea defuncților C. A. și C. R. și, în acest sens, au depus la dosar sentința civilă nr._ din 10.10.2013, pronunțată în dosarul nr._/200/2012 de Judecătoria B., din care rezultă că moștenirea a fost împărțită pe baza probelor administrate în cauza respectivă și în special a anexei nr. 24 eliberată de Primăria corn. M., din care rezultă că, de pe urma def. C. R., au rămas ca moștenitori pârâta C. T., nepoata sa, I. A. căsătorită M. A., fiica surorii sale predecedate I. M. și că, de asemenea, C. A. a decedat fără a avea moștenitori.
La momentul promovării acțiunii ce a format obiectul acestui dosar (nr._/200/2012), pârâtele nu au avut cunoștință de existența vreunui testament lăsat de C. A.. De altfel, dacă acel testament ar fi fost adus la cunoștința Primăriei și înregistrat ca atare, s-ar fi pus problema drepturilor succesorale testamentare ale reclamantei R. E..
IAP a fost pronunțată în baza aprecierii eronate a depozițiilor mincinoase ale martorilor propuși de reclamantă, respectiv R. I. și B. C., împotriva cărora au și formulat plângere penală pentru mărturie mincinoasă.
Nu s-au făcut referiri în IAP la depozițiile martorilor propuși de pârâte, pentru a putea face o comparație a veridicității depozițiilor acestora și nu au fost coroborate aceste depoziții.
In contextul celor afirmate mai sus, arata că depozițiile martorilor propuși de acestea, respectiv C. Ș. și V. G. sunt mai relevante, întrucât aceștia sunt vecini cu imobilul succesoral, au perceput faptele în mod direct, pe când martorii propuși de reclamantă au știut anumite împrejurări doar din spusele acesteia, nu au perceput direct situațiile descrise.
Prin aceste erori, instanța de fond acordă o mai mare forță probantă doar depozițiilor martorilor reclamantei, ignorând în totalitate depozițiile celorlalți martori și înscrisurile depuse, respectiv sentința civilă nr._/10.10.2013, anexa 24 eliberată de Primăria M., din care rezultă clar că nu poate fi vorba de o neacceptare a moștenirii, chiar dacă ar admite că moștenirea def. C. R. s-a transmis după decesul acesteia în persoana lui C. A., în condițiile în care pârâtele apelante au promovat acțiunea de partaj succesoral la data de 13.12.2012, iar defunctul C. A. a decedat la data de 26.07.2012, rezultă clar că au făcut demersurile în termen legai (de 6 luni) în calitate de moștenitoare și ale defunctului C. A..
In aceste condiții, era imperios necesar ca instanța de fond să analizeze cu multă atenție acest aspect, care de altfel a și fost evidențiat în întâmpinarea formulată inițial de pârâte, prin care au apreciat că, în situația în care s-ar dispune partajarea averii succesorale rămase de pe urma tuturor defuncților, pârâtelor, în calitate de moștenitoare legale, li se cuvine câte o cotă de 1/3 din moștenire, iar reclamantei îi revine cota de 1/3 ce aparținea defunctului Cotică A., în calitate de moștenitoare testamentară.
In plus, arata ca vin la moștenirea lui C. A. în cote de 1/3 în concurs cu reclamanta, astfel încât, din toată masa succesorală, pârâtelor le revine câte o cotă de 4/9, iar reclamantei o cotă de 1/9 din moștenire.
Așa cum au arătat în întâmpinare, care a fost complet ignorată, nu este adevărat că reclamanta s-ar fi ocupat de părinți, dimpotrivă, C. T. a fost aceea. Reclamanta nici nu locuia efectiv la M. la C. A., venea sporadic aici, iar menajul celor doi era asigurat de părinții sai, C. A. fiind grav bolnav.
De altfel, părinții lor aveau fiecare pensia lor, iar înmormântările s-au făcut din banii acestora și din ajutoarele de la Casa de pensii.
Mai arata că au dovedit faptul că defuncții C. G. și R. i-au cumpărat lui C. A. apartament și mașină, bunuri pe care C. A. a fost nevoit să le vândă reclamantei la presiunile acesteia, care a profitat evident și de starea de sănătate a defunctului.
Apartamentul și autoturismul au fost cumpărate de părinți cu înțelegerea tacită a defunctului C. A. să nu mai participe ulterior la moștenirea acestora.
Situația expusă mai sus a fost demonstrată cu depozițiile martorilor C. Ș. și V. G.. Martorul C. Ș. arată că, deși acesta a fost funcționar la Primăria M. timp de 33 de ani, C. A. nu a făcut niciodată vorbire despre existența vreunui testament făcut reclamantei și nici nu a solicitat depunerea și înscrierea acestuia în vederea luării la cunoștință despre situația moștenirii, așa cum ar fi fost normal.
In continuare, martorul a mai aratat că reclamanta nu a făcut la imobil îmbunătățiri și în prezent este în stare de degradare și știe aceste situații, fiind un apropiat al familiei. In continuare, același martor a mai relatat că tatăl lui C. A., defunct C. G., i-a spus personal acestuia pe vremea când trăia, că i-a cumpărat apartament și mașină deoarece fetelor voia să le lase casa și totodată averea pe care a dobândit-o împreună cu C. R..
Tot martorul a mai declarat că pârâta C. T. a venit la casa părintească la două zile după decesul lui C. A., fiind anunțată de martor prin intermediul unei consătene, întrucât reclamanta, deși știa unde locuiesc, având date de la martor, a ascuns evenimentul, urmărind să intre în posesia averii succesorale pe căi oculte.
Martora V. G., care este vecină cu imobilul succesoral, arată că o cunoaște pe reclamantă, dar aceasta nu locuia în acest imobil, venea din când în când. Pârâtele veneau în domiciliu, dar știu că s-au certat cu C. A. din cauza reclamantei, știu că pârâta C. T. trimitea bani pentru îngrijirea mamei sale. Știu, de asemenea, că R. E. a venit după două zile de la decesul lui C. A. la imobilul succesoral și l-a găsit pe acesta decedat. Reclamanta nu a făcut îmbunătățiri. Garajul este o improvizație formată din patru stâlpi cu acoperiș. Mai arată martorii că defuncții C. G. și R. i-au cumpărat lui C. A. apartament și mașină în B., apartament pe care l-a vândut apoi reclamantei.
Martorul R. I. propus de reclamantă, care locuiește în B., arată că a fost vecin cu defunctul C. A. în Broșteni și au rămas prieteni, cam în anii 1980. A cunoscut-o pe C. R. la B., la casa părinților lui C. A. a fost o dată să culeaga via, dar nu a intrat în locuință. Faptul că reclamanta o îngrijea pe C. R. îl știe din spusele acesteia. Acest martor mai arată că reclamanta mergea la Dealul Viei. Și martorul B. C. propus de reclamantă a depus mărturie tot în sensul în care, tot ce știe despre proces a aflat de la reclamantă, nu a perceput direct vreo situație de fapt.
In legătură cu testamentul lăsat de C. Aurei reclamantei, instanța a ignorat faptul că acesta face referire la „bunurile mobile și imobile ce se vor găsi în patrimoniul său la data decesului", nu și la bunurile ce aparțin def. C. R. și G., de fapt fiind vorba de partea ce i s-ar fi cuvenit lui C. A., deoarece la momentul respectiv exista o stare de indiviziune, cotele fiind ideale.
Mai mult, consideră că reclamanta se află în situația prevăzută de art. 959 lit. b și c cod civil, privitor la nedemnitatea judiciară, întrucât atât organelor în drept existența testamentului, urmărind să le surprindă pe pârâte. Pârâtele sunt de acord ca reclamanta să intre în posesia bunurilor mobile ale def. C. A., în afara celor luate de aceasta imediat după decesul acestuia, deși acestea conform art. 960 Cod civil sunt considerate „posesie de rea-credință". Referitor la comportamentul violent al reclamantei față de binefăcătorul său, def. C. A., pârâtele au depus la dosar înscrisuri intitulate „angajament", din care rezultă că, urmare a comportamentului său, defunctul s-a adresat organelor competente și aceasta a recunoscut că se angajează să-și schimbe comportamentul față de acesta și că, în caz contrar, să plece din domiciliu (7.II. 1993).
De asemenea și în celălalt angajament al său, ce datează din decembrie 1994, recunoaște comportamentul violent față de acesta și că nu a respectat angajamentul inițial, cel din 1992. In acest ultim înscris recunoaște că a folosit cuvinte josnice și urâte la adresa familiei defunctului C. A. (respectiv a părinților acestuia), în special la adresa def. Cotică R., reproșându-i acesteia că „trăiește cu dânsa".
Și într-un alt angajament luat de reclamantă în fața defunctului C. A. (din 2.08.1994) aceasta afirmă printre altele „o să am grijă să mă abțin să nu mai vorbesc despre familia ta deocamdată nu mă interesezi decât tu".
Din toată această atitudine a reclamantei reiese caracterul său, dorința de a acapara întreaga avere, niciun moment nu a avut sentimente sincere față de fratele și unchiul lor și față de părinți.
Fratele și unchiul lor C. A. a decedat în condiții mizere, a murit în curte, reclamanta nu era prezentă, vecinii au fost cei care au sesizat moartea acestuia.
Mai arata că def. C. A., în ultimii 15 ani a locuit singur, lipsit de îngrijirile necesare din partea beneficiarei testamentului, care nu a locuit niciodată efectiv cu acesta la M., ci în B., venind sporadic la casa părintească.
A reamintit toate acestea pentru a demonstra încă o dată că, la pronunțarea IAP și a sentinței finale, s-a dat o interpretare eronată și tendențioasă probelor din dosar, acestea nu au fost coroborate între ele, s-a dat mai mare putere probatorie depozițiilor mincinoase ale martorilor propuși de reclamantă.
Reclamanta a mai promovat anterior două acțiuni, care au format obiectul dosarului nr._ (sentința nr. 8638/24.05.2013) și dosar_, acțiuni care i-au fost respinse ca neîntemeiate.
Incheierea de admitere în principiu este criticabilă nu numai în ce privește cotele, ci și în ce privește modul cum au fost efectuate expertizele, atât cea topo, cât și cea în construcții, în condițiile în care s-au stabilit pentru terenuri și construcții valori foarte mici, neținându-se cont de zona unde sunt situate și de valorile care se practică pe piața imobiliară. Chiar și dacă nu ar fi fost de acord cu expertizele și nici cu acțiunea, este normal să nu fi făcut obiecțiuni la vremea respectivă. Dar la momentul actual, în care au atacat IAP și sentința este normal să faca astfel de aprecieri.
Tot legat de expertizele efectuate mai arata că propunerile de lotizare repartizare au fost făcute doar în favoarea reclamantei; s-a făcut precizarea de către expertul constructor că imobilul nu este comod partajabil în natură, situație nereală, deoarece imobilul este compus din 5 camere, hol, bucătărie, magazie, bucătărie de vară, încălcându-se flagrant principiul partajării în natură.
Față de aceste situații expuse pe larg mai sus, solicită:
1. într-o primă ipoteză, admiterea apelului și respingerea pe fond a acțiunii reclamantei, motivat de faptul că nu există masă de împărțit, succesiunea fiind partajată conform sentinței civile nr._/10.10.2013, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._/200/2012.
2. într-o a doua ipoteză, solicită admiterea apelului, refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță și administrarea de noi probe, conform art. 478 alin. 2 Cod procedură civilă.
3. într-o a treia ipoteză solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și a încheierii de admitere în principiu și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, în vederea pronunțării unei alte IAP, care să reflecte adevărata situație de fapt, prin interpretarea corectă a tuturor mijloacelor de probă și prin eventuala administrare de alte mijloace de probă.
Intimata R. E. a depus la dosar, in termen legal, intampinare, prin care solicita respingerea apelului (recursului) formulat, menținerea drept temeinică și legală a sentinței civile nr. 7973/07.07.2015 si încheierii de Admitere in Principiu care a stat la baza acesteia, ambele pronunțate in dosarul nr._ al Judecătoriei B., cu obligarea partilor adverse la plata cheltuielilor de judecată, având in vedere următoarele:
In primul rand, arata ca prezenta cauza a fost judecata conform vechiului Cod de Procedura Civila, astfel ca, asa cum s-a menționat si in dispozitivul hotărârii, calea de atac prevăzuta de lege este recursul.
In condițiile arătate mau sus, arata că recursul nu conține motivele de nelegalitate pe care se întemeiază acesta și nici dezvoltarea lor, astfel că, în temeiul art. 302, indice 1, lit. c, C.P.C., urmează să se constate nulitatea prezentului recurs.
Arata ca, desi se face referire la situația de fapt cu privire la care părțile adverse nu sunt mulțumite, in cererea formulata nu se arata temeiurile de drept pe care se sprijină recursul declarat.
In ceea ce privește fondul recursului formulat, arata ca toate criticile invocate sunt pe deplin nefondate, hotărârile atacate fiind pe deplin legale si temeinice.
Instanța de fond a motivat corespunzător hotărârea pronunțata, arătând si probele care au fost avute in vedere la soluționarea prezentei cauze.
In primul rand, in cererea de recurs formulata, se invoca faptul ca instanța de fond a pronunțat o încheiere de Admitere in Principiu nelegala si netemeinica, printr-o interpretare greșita a probelor si a principiilor de drept in materie succesorala, aratandu-se ca s-a apreciat in mod eronat si tendentios de către instanța de fond ca apelantele sunt straine de succesiunea defuncților C. R. si C. A., potrivit prevederilor art. 700 CC, in sensul ca nu ar fi făcut niciun act de acceptare, fiind decăzute din drepturile succesorale ramase de pe urma acestor persoane.
In ceea ce privește aceasta critica, arata ca apelantele se afla ., instanța constatând, . către apelante a succesiunii, insa numai in ceea ce privește pe defuncta C. R., in ceea ce privește succesiunea rămasa de pe urma defunctului C. A. a constatat ca intimata este unica sa moștenitoare, bazandu-se pe efectele testamentului peezentat, testament valabil, neatacat si neanulat printr-o hotărâre definitiva si irevocabila.
In acest caz, considera criticile formulate in sensul arătat mai sus ca fiind lipsite de esența in cazul succesiunii ramase de pe urma defunctului C. A..
Instanța de fond, atat in încheierea de Principiu, cat si in hotărârea atacata, a motivat mai mult decât suficient soluția pronunțata.
Astfel, in ceea ce privește moștenirea defunctei C. R., instanța a arătat, pe larg, considerentele avute in vedere la constatarea faptului ca apelantele nu au acceptat succesiunea in termenul prevăzut de lege in acest sens, aplicând in cauza prevederile art. 700 CC (cod valabil la data decesului defunctei) si nu dispozițiile Noului Cod Civil, asa cum sunt ele invocate in apelul formulat (1120 al, 1, 1111, 1112NCC).
Instanța de fond a arătat in considerentele hotărârilor atacate toate probele avute in vedere, analizând atat declarațiile martorilor propuși de intimata, cei propuși de părțile adverse, cat si răspunsurile la interogatorii.
In acest sens, solicita a se avea in vedere, in primul rand, răspunsurile apelantei C. T. la interogatoriul luat de intimata, respectiv la intrebarile 5, 6, din care rezulta foarte clar faptul ca primele acte de acceptare a succesiunii lui C. R. au fost efectuate dupa moartea defunctului C. A., in anul 2012, la 10 ani de la moartea acesteia, cand au mers, pentru prima data, la casa părinteasca.
Mai mult decât atat, din declarațiile martorilor audiați in cauza, rezulta ca la inmormantarea defunctei C. R., paratele nu au participat si nici dupa acest moment nu au venit pe la domiciliul parintilor, desi aveau cunoștința de decesul acesteia (a se vedea răspunsurile la interogatorii ale paratelor).
Se invoca in cererea de recurs conținutul unei tranzacții care a făcut obiectul dosarului nr._/200/2012 (dosar înregistrat dupa depunerea cererii de chemare in judecata care face obiectul prezentei si care, daca s-ar fi făcut verificările obligatorii, s-ar fi conexat la prezenta cauza), tranzacție care a fost consfințită fara citarea intimatei si care nu ii poate fi opozabila.
In acest sens, arata ca, dupa introducerea cererii de chemare in judecata, paratele, din rea credința si cunoscând de existenta prezentului litigiu, au introdus, pe rolul Judecătoriei B., dosarul nr._/200/2012, dosar care a avut ca obiect partajarea averii succesorale rămasa de pe urma defunctilor C. G. si C. R., fara citarea intimatei si cu ignorarea totala a existentei autorului sau, C. A..
Astfel, dupa primul termen de judecata din prezenta cauza din data de 08.09.2013, in condițiile in care recurentele aveau cunoștința atât de testamentul de care beneficia intimata, cat si de celelalte pretenții invocate de aceasta, la data de 10.10.2013, acestea se prezintă in fata instanței de judecata si, fara introducerea in cauza a intimatei, inducând in eroare instanța de judecata (care nu a efectuat verificările privitoare la existenta pe rol a unui litigiu identic), au solicitat si obținut consfințirea unei tranzacții privind succesiunea rămasa de pe urma defuncților C. G. si C. R. (succesiuni care făceau obiectul prezentei cauze).
Menționeaza ca, atat timp cat intimata nu a fost parte in acea cauza, nu ii este opozabila Sentința Civila nr._/10.10.2013, aceasta urmând a fi atacata de intimata, dupa ramanearea definitiva a prezentei cauze.
Mai mult decât atat, faptul ca recurentele au inregistrat pe rolul Judecătoriei B. o acțiune de partaj de pe urma defuncților C. G. si C. R., in anul 2012, dovedește ca, de abia la acel moment, paratele au făcut un act de acceptare a succesiunii def. C. R., dupa termenul prevăzut de lege in acest sens.
De asemenea, din toate probele administrate la dosar, rezulta foarte clar situația invocata de intimata in cererea de chemare in judecata, respectiv ca niciuna dintre parate nu s-a prezentat nici măcar la inmormantarea acesteia, desi au fost anunțate, parata C. T. venind pentru prima data in domiciliul părinților sai la doua săptămâni dupa decesului lui C. A., respectiv dupa 10 ani de la decesul mamei sale.
Intimata si autorul sau, C. A., au fost singurii care au avut grija de numiții C. G. si C. R., celelalte doua parate neavand atitudinea corespunzătoare a unor moștenitoare.
Având in vedere situația arătata mai sus, considera ca paratele sunt străine față de succesiunea def. C. R., în condițiile art. 700 CC, întrucât nu au suportat pasivul moșteniri, nu au intrat în posesia bunurilor succesorale, respectiv neaacceptând nici expres si nici tacit succesiunea, în termenul prevăzut de lege, opusul acesor situații nefiind demonstrat cu niciuna dintre robele adminsitrate la dosarul cauzei.
In ceea ce privește moștenirea def. C. A., asa cum a arătat si mai sus, instanța a constatat ca intimata este unica sa moștenitoare, bazandu-se pe efectele testamentului peezentat, testament valabil, neatacat si neanulat printr-o hotărâre definitiva si irevocabila, orice invocare a vreunei „nedemnitati judiciare" fiind irelevanta, atat timp cat nu a existat un capăt de cerere privind anularea acestui testament.
Mai mult decât atat, aceasta nedemnitate este invocata direct in calea de atac, chestiune inadmisibila din punct de vedere judiciar.
Cu privire la efectele testamentului, apelantele sunt iarasi in eroare, mențiunea „bunurile mobile si imobile ce se vor gasi in patrimoniul sau la data decesului" nereferindu-se la găsirea lor in fizic, ci la drepturile existente asupra acestora, drepturi prin care se numărau si cotele succesorale ramase de pe urma părinților sai.
In ceea ce privește critica adusa modalității de efectuare a expertizelor judiciare, aceasta critica poate fi făcuta referitor la Sentința Civila pronunțata in cauza si nu încheierii de Admitere in Principiu pronunțata in cauza.
Cu privire la valorile rezultate din expertizele topo cadastru si construcții, faptul ca apelantele nu au formulat obiectiuni la aceste rapoarte de expertiza la momentul prevăzut de Codul de Procedura Civila, fiind astfel decăzute din dreptul de a mai aduce astfel de critici direct in apel.
Intrucât, de abia la finalul cererii de apel, se arata exact ce se solicita dupa admiterea prezentei cazi de atac, arata in continuare faptul ca apelul, asa cum este formulat, este neîntemeiat.
Se solicita:
- in prima ipoteza, admiterea apelului si respingerea pe fond a acțiunii intimatei, motivat ca nu exista masa de impartit, ca efect al Sentinței Civile nr._/10.10.2013, ipoteza inadmisibila, aceasta hotărâre neavand nicio autoritate fata de intimata, (asa cum s-a incercat a se crea) si nici efectul „dispariției" masei de impartit (existând, in cel mai rau caz si succesiunea def. C. A.).
- in a doua ipoteza se solicita admiterea apelului si refacerea sau completarea probatoriului cu noi probe, fara a se arata care ar fi acelea si ce se dorește a se demonstra prin noile probe
- in a treia ipoteza se solicita desființarea hotărârilor atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare, soluție inadmisibila, având in vedere cele arătate mai sus.
Pentru aceste motive, solicita respingerea apelului formulat, cu obligarea pârtilor adverse la plata cheltuielilor de judecată, la toate gradele de jurisdicție.
La termenul de judecata din data de 07.10.2015, tribunalul a pus in discutia partilor calificarea caii de atac impotriva hotararii instantei de fond, pe care a calificat-o recurs, pentru motivele expuse pe larg in incheierea de sedinta de la acea data, care reprezinta si practicaua hotararii.
Examinand recursul prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, probelor administrate, dar si sub toate aspectele, in conformitate cu prevederile art. 304 ind. 1 cod de procedura civila, tribunalul constata ca este nefondat si urmeaza sa fie respins, avand in vedere urmatoarea argumentare in fapt si in drept:
Obiectul prezentei cauze rezida in actiunea formulata de reclamanta R. E., care a solicitat, in contradictoriu cu paratele C. T. si M. A., sa se constate ca este unica mostenitoare a defunctilor C. A., decedat la data de 26.07.2012, C. R., decedata la data de 27.11.2002 si C. G., decedata la data de 25.10.1988, avand in vedere testamentul incheiat de autorul sau C. A. in data de 06.06.2006, precum si faptul ca paratele sunt straine de succesiunea defunctilor C. G. si C. R., prin neacceptare, acestea neintelagand sa isi exercite dreptul de optiune succesorala in termenul prevazut de art. 700 C.civ; in subsidiar, a solicitat reclamanta, in cazul in care nu va fi admis capatul de cerere mentionat mai sus, in modalitatea in care a fost formulat, sa se dispuna partajul averii succesorale ramase de pe urma defunctilor, urmand a se stabili masa bunurilor de impăartit, cotele care se cuvin fiecarei parti in calitate de copartasi si lichidarea starii de indiviziune, prin atribuirea si predarea efectiva a bunurilor, cu cheltuieli de judecata.
Prin Incheierea de admitere in principiu din data de 11.06.2014, instanta a admis, în parte, în principiu, cererea de chemare în judecată, așa cum a fost precizată de reclamanta R. E., în contradictoriu cu pârâtele C. T. și M. A..
In urma pronuntarii incheierii de admitere in principiu, instanta a dispus efectuarea in cauza a unei expertize in specialitatea topo – cadastru, fiind desemnat expertul V. T., raportul de expertiza fiind depus la dosarul cauzei, fiind inregistrat sub nr. 1355/09.10.2014, iar dupa ce a raspuns la obiectiuni, a depus raportul de expertiza nr. 672/20.04.2015 la Tribunalul Buzau si a unei expertize in specialitatea constructii, fiind desemnat expertul G. Camelita, aceasta efectuand si raportul de expertiza centralizator, acestea fiind depuse la dosarul cauzei, fiind inregistrate sub nr. 1448/24.10.2014 si respectiv 1146/29.06.2015 la Tribunalul Buzau.
Prin s.c. nr. 7973/07.07.2015, Judecatoria Buzau a admis, în parte, cererea de chemare în judecată, așa cum a fost precizată de reclamanta R. E., în contradictoriu cu paratele C. T. si M. A.; a constatat deschisă succesiunea de pe urma defunctului C. G., cu ultimul domiciliu în ., decedat la data de 25.11.1988; a constatat că au calitatea de mostenitori ai defunctului: C. R. (in prezent decedata), in calitate de sotie supravietuitoare, cu o cota de 1/4, C. A. (in prezent decedat), in calitate de fiu, cu o cota de ¼, C. T., in calitate de fiica, cu o cota de ¼, I. M. (in prezent decedata), in calitate de fiica, cu o cota de ¼.
A constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune din:
- cota de ½ din casa de locuit cu suprafata de 250 mp teren aferent, situat in ..
A constatat deschisă succesiunea de pe urma defunctei C. R., cu ultimul domiciliu în com. M., ..Buzau, decedata la data de 27.11.2002.
A constatat ca masa succesorala de pe urma defunctei este compusa din:
- teren arabil in suprafata de 5000 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 124, .> - teren arabil in suprafata de 2500 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 122, .> - teren arabil in suprafata de 1970 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 23, .> - teren vii in suprafata de 696 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 127;
- teren pasuni in suprafata de 1042 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 24;
- teren curti constructii in suprafata de 442 mp situat in intravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 15, .> - cota de 5/8 din terenul curti constructii in suprafata de 250 mp situat in intravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 15, .> - cota de 5/8 din imobilul casa de locuit in suprafata construita de 55mp si anexe gospodaresti in suprafata de 25 mp.
A constatat ca reclamanta a efectuat, impreuna cu autorul sau, urmatoarele imbunatatiri la imobilul casa de locuit: gard despartitor ce inconjoara proprietatea, garaj, o soba de teracota, o toaleta si a cumparat tabla pentru acoperis, bunuri ce urmeaza a fi excluse din masa partajabila.
A constatat ca paratele C. T. și M. A. sunt straine de succesiunea defunctei C. R., prin neacceptarea acesteia.
A constatat ca reclamanta R. E. are calitatea de unic mostenitor al defunctei, prin retransmitere de la autorul sau C. A..
A constatat deschisă succesiunea de pe urma defunctului C. A., cu ultimul domiciliu în mun. Buzau, cart. Episcopiei, ..Buzau, decedat la data de 25.07.2012.
A constatat ca masa succesorala de pe urma defunctului este compusa din:
- teren arabil in suprafata de 5000 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 124, .> - teren arabil in suprafata de 2500 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 122, .> - teren arabil in suprafata de 1970 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 23, .> - teren vii in suprafata de 696 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 127;
- teren pasuni in suprafata de 1042 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 24;
- teren curti constructii in suprafata de 442 mp situat in intravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 15, .> - cota de 6/8 din terenul curti constructii in suprafata de 250 mp situat in intravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 15, .> - cota de 6/8 din imobilul casa de locuit in suprafata construita de 55 mp si anexe gospodaresti in suprafata de 25 mp.
A constatat ca paratele C. T. și M. A. sunt straine de succesiunea defunctului.
A constatat ca reclamanta R. E. are calitatea de unic moștenitor testamentar acceptant al defunctului C. A., cu o cotă de 1/1 din moștenire.
A constatat ca pasivul succesoral este compus din suma de 1894 lei, reprezentand taxe si impozite.
A constatat ca suma de 1500 lei, reprezentand contravaloarea reparatiilor efectuate la imobilul casa de locuit, nu reprezinta pasiv succesoral.
A constatat ca masa partajabila in prezenta speta este compusa din imobilul casa de locuit in suprafata construita de 55 mp si anexe gospodaresti in suprafata de 25 mp, precum și suprafata de 250 mp teren intravilan, categoria curti constructii, situat in intravilanul com. M., .. Buzau, in tarlaua 15, . va imparti intre reclamanta R. E., cu o cota de 6/8 si paratele C. T. și M. A., fiecare cu o cota de 1/8.
A dispus partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctilor S. C. G., C. R. si C. A., așa cum a fost aceasta constatată prin încheierea de admitere în principiu pronunțată în ședința publică din data de 04._, prin omologarea raportului de expertiza tehnică judiciara centralizatoare – intocmit de expert tehnic judiciar in specialitatea constructii civile G. Camelita, inregistrat la Tribunalul Buzau sub nr. 1146/29.06.2015, respectiv a variantei unice de lotizare din acest raport, care face parte integrantă din prezenta sentință, reclamanta R. E. primind: imobilul casa de locuit cu anexa si imbunatatirile efectaute de aceasta, precum si terenul intravilan de 260 mp astfel cum a fost identifica de expertul tehnic V. T. prin raportul de expertiza nr. 672/20.04.2015, precum si terenul arabil in suprafata de 5000 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 124, . in suprafata de 2500 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 122, . in suprafata de 1970 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 23, . in suprafata de 696 mp situat in extravilanul com. M., ..Buzau, in tarlaua 127; terenul pasuni in suprafata de 1042 mp situat in extravilanul ..Buzau, in tarlaua 24; terenul curti constructii in suprafata de 442 mp situat in intravilanul ..Buzau, in tarlaua 15, . C. T. primind lotul nr. 2 in suma de 2050,48 lei sulta de la reclamanta, iar parata M. A. primind lotul nr. 3 in suma de 2050,48 lei sulta de la reclamanta, in termen de 6 luni de la ramanerea definitiva a prezentei sentinte.
A partajat pasivul succesoral, urmand ca paratele C. T. si M. A. sa-i achite reclamantei C. T. suma de 473,5 lei, cate 236 lei fiecare.
A compensat in parte cheltuielile judiciare, (onorariu avocat), obligand paratele C. T. si M. A. sa achite reclamantei suma de 590,24 de lei cu titlu de taxa de timbru si onorarii experti.
In legatura cu solicitarea recurentei de admitere a recursului, refacere sau completare a probelor administrate la prima instanță și administrarea de noi probe, tribunalul retine ca suntem in faza judecarii recursului, unde nu sunt admisibile alte probe, in afara inscrisurilor, conform art. 316 cod de procedura civila si ca nu se impune nici casarea cu retinere spre rejudecare, caz in care puteau fi administrate orice alte probe, tocmai pe considerentul ca instanta de fond a administrat un probatoriu complex, in vederea stabilirii corecte a situatiei de fapt si de drept, pentru justa solutionare a cauzei.
Astfel, in conformitate cu prevederile codului de procedura civila, instanta va putea dispune refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanta, in cazul in care considera ca sunt necesare pentru solutionarea cauzei, precum si administrarea probelor noi, propuse in conditiile art. 295 al. 2 cod de procedura civila.
Refacerea probelor se dispune de instanta in cazul in care constata (la cererea recurentei, potrivit sustinerilor din motivele de recurs), ca o proba administrata de prima instanta se impune a fi invalidata pentru neregularitati savarsite cu ocazia administrarii ei.
Completarea probelor are loc in conditiile unui probatoriu incomplet sau insuficient administrat la prima instanta, in aprecierea instantei de recurs, astfel incat se impune completarea fie a probei cu inscrisuri, fie a probei testimoniale, fie a probei tehnico stiintifice-expertize, caz in care nu intervine invalidarea vreuneia din probele a caror complettare se solicita, precum in cazul refacerii probelor.
Probele noi sunt cele solicitate de parti prin motivele de recurs, intampinare, dar si acele probe a caror necesitate ar reiesi din dezbateri, in ambele situatii acestea nefiind administrate la prima instanta. Atat in cazul probelor noi, cat si in cazul refacerii unor probe sau a completarii probatoriului, trebuie indeplinita cerinta aprecierii in sensul pertinentei, concludentei si utilitatii lor pentru solutionarea cauzei de catre de control judiciar. Din acest motiv, chiar daca partile le justifica prin cererile formulate in caile de atac, la momentul dezbaterii probatoriilor, instanta va fi tinuta sa solicite partilor sa indice obiectivul probei si teza probatorie pentru fiecare dovada solicitata a fi incuviintata, dispizitiile generale cu privire la probe fiind aplicabile si in caile de atac, in masura in care nu sunt potrivnice dispozitiilor edictate pentru etapa procesuala respectiva.
Insa, asa cum am aratat, in acesata cauza suntem in etapa judecarii recursului, unde nu poate fi administrata decat proba cu inscrisuri, iar pe de alta parte, nici nu se impune casarea cu retinere de catre tribunal a cauzei, in vederea administrarii altor probe in afara celor de la fond.
Impotriva sentintei si a incheierii de admitere in principiu au declarat recurs paratele, care au criticat solutiile, in esenta, pentru urmatoarele:
I. IAP a fost pronunțată în baza aprecierii eronate a depozițiilor mincinoase ale martorilor propuși de reclamantă, respectiv R. I. și B. C., împotriva cărora au și formulat plângere penală pentru mărturie mincinoasă; nu s-au făcut referiri în IAP la depozițiile martorilor propuși de pârâte, pentru a putea face o comparație a veridicității depozițiilor acestora și nu au fost coroborate aceste depoziții; arata că depozițiile martorilor propuși de acestea, respectiv C. Ș. și V. G. sunt mai relevante, întrucât aceștia sunt vecini cu imobilul succesoral, au perceput faptele în mod direct, pe când martorii propuși de reclamantă au știut anumite împrejurări doar din spusele acesteia, nu au perceput direct situațiile descrise; prin aceste erori, instanța de fond acordă o mai mare forță probantă doar depozițiilor martorilor reclamantei, ignorând în totalitate depozițiile celorlalți martori și înscrisurile depuse, respectiv sentința civilă nr._/10.10.2013, anexa 24 eliberată de Primăria M., din care rezultă clar că nu poate fi vorba de o neacceptare a moștenirii, chiar dacă ar admite că moștenirea def. C. R. s-a transmis după decesul acesteia în persoana lui C. A., în condițiile în care pârâtele apelante au promovat acțiunea de partaj succesoral la data de 13.12.2012, iar defunctul C. A. a decedat la data de 26.07.2012, rezultă clar că au făcut demersurile în termen legai (de 6 luni) în calitate de moștenitoare și ale defunctului C. A.; in aceste condiții, era imperios necesar ca instanța de fond să analizeze cu multă atenție acest aspect, care de altfel a și fost evidențiat în întâmpinarea formulată inițial de pârâte, prin care au apreciat că, în situația în care s-ar dispune partajarea averii succesorale rămase de pe urma tuturor defuncților, pârâtelor, în calitate de moștenitoare legale, li se cuvine câte o cotă de 1/3 din moștenire, iar reclamantei îi revine cota de 1/3 ce aparținea defunctului Cotică A., în calitate de moștenitoare testamentară; arata ca vin la moștenirea lui C. A. în cote de 1/3 în concurs cu reclamanta, astfel încât, din toată masa succesorală, pârâtelor le revine câte o cotă de 4/9, iar reclamantei o cotă de 1/9 din moștenire; așa cum au arătat în întâmpinare, care a fost complet ignorată, nu este adevărat că reclamanta s-ar fi ocupat de părinți, dimpotrivă, C. T. a fost aceea; reclamanta nici nu locuia efectiv la M. la C. A., venea sporadic aici, iar menajul celor doi era asigurat de părinții sai, C. A. fiind grav bolnav; de altfel, părinții lor aveau fiecare pensia lor, iar înmormântările s-au făcut din banii acestora și din ajutoarele de la Casa de pensii; au dovedit faptul că defuncții C. G. și R. i-au cumpărat lui C. A. apartament și mașină, bunuri pe care C. A. a fost nevoit să le vândă reclamantei la presiunile acesteia, care a profitat evident și de starea de sănătate a defunctului; apartamentul și autoturismul au fost cumpărate de părinți cu înțelegerea tacită a defunctului C. A. să nu mai participe ulterior la moștenirea acestora; situația expusă mai sus a fost demonstrată cu depozițiile martorilor C. Ș. și V. G.. Martorul C. Ș. arată că, deși acesta a fost funcționar la Primăria M. timp de 33 de ani, C. A. nu a făcut niciodată vorbire despre existența vreunui testament făcut reclamantei și nici nu a solicitat depunerea și înscrierea acestuia în vederea luării la cunoștință despre situația moștenirii, așa cum ar fi fost normal; martorul a mai aratat că reclamanta nu a făcut la imobil îmbunătățiri și în prezent este în stare de degradare și știe aceste situații, fiind un apropiat al familiei. In continuare, același martor a mai relatat că tatăl lui C. A., defunct C. G., i-a spus personal acestuia pe vremea când trăia, că i-a cumpărat apartament și mașină deoarece fetelor voia să le lase casa și totodată averea pe care a dobândit-o împreună cu C. R.; tot martorul a mai declarat că pârâta C. T. a venit la casa părintească la două zile după decesul lui C. A., fiind anunțată de martor prin intermediul unei consătene, întrucât reclamanta, deși știa unde locuiesc, având date de la martor, a ascuns evenimentul, urmărind să intre în posesia averii succesorale pe căi oculte; martora V. G., care este vecină cu imobilul succesoral, arată că o cunoaște pe reclamantă, dar aceasta nu locuia în acest imobil, venea din când în când. Pârâtele veneau în domiciliu, dar știu că s-au certat cu C. A. din cauza reclamantei, știu că pârâta C. T. trimitea bani pentru îngrijirea mamei sale. Știu, de asemenea, că R. E. a venit după două zile de la decesul lui C. A. la imobilul succesoral și l-a găsit pe acesta decedat. Reclamanta nu a făcut îmbunătățiri. Garajul este o improvizație formată din patru stâlpi cu acoperiș. Mai arată martorii că defuncții C. G. și R. i-au cumpărat lui C. A. apartament și mașină în B., apartament pe care l-a vândut apoi reclamantei; martorul R. I. propus de reclamantă, care locuiește în B., arată că a fost vecin cu defunctul C. A. în Broșteni și au rămas prieteni, cam în anii 1980. A cunoscut-o pe C. R. la B., la casa părinților lui C. A. a fost o dată să culeaga via, dar nu a intrat în locuință. Faptul că reclamanta o îngrijea pe C. R. îl știe din spusele acesteia. Acest martor mai arată că reclamanta mergea la Dealul Viei. Și martorul B. C. propus de reclamantă a depus mărturie tot în sensul în care, tot ce știe despre proces a aflat de la reclamantă, nu a perceput direct vreo situație de fapt; Referitor la comportamentul violent al reclamantei față de binefăcătorul său, def. C. A., pârâtele au depus la dosar înscrisuri intitulate „angajament", din care rezultă că, urmare a comportamentului său, defunctul s-a adresat organelor competente și aceasta a recunoscut că se angajează să-și schimbe comportamentul față de acesta și că, în caz contrar, să plece din domiciliu (7.II. 1993); de asemenea și în celălalt angajament al său, ce datează din decembrie 1994, recunoaște comportamentul violent față de acesta și că nu a respectat angajamentul inițial, cel din 1992; in acest ultim înscris recunoaște că a folosit cuvinte josnice și urâte la adresa familiei defunctului C. A. (respectiv a părinților acestuia), în special la adresa def. Cotică R., reproșându-i acesteia că „trăiește cu dânsa"; si într-un alt angajament luat de reclamantă în fața defunctului C. A. (din 2.08.1994) aceasta afirmă printre altele „o să am grijă să mă abțin să nu mai vorbesc despre familia ta deocamdată nu mă interesezi decât tu"; din toată această atitudine a reclamantei reiese caracterul său, dorința de a acapara întreaga avere, niciun moment nu a avut sentimente sincere față de fratele și unchiul lor și față de părinți; fratele și unchiul lor C. A. a decedat în condiții mizere, a murit în curte, reclamanta nu era prezentă, vecinii au fost cei care au sesizat moartea acestuia; def. C. A., în ultimii 15 ani a locuit singur, lipsit de îngrijirile necesare din partea beneficiarei testamentului, care nu a locuit niciodată efectiv cu acesta la M., ci în B., venind sporadic la casa părintească; reclamanta a mai promovat anterior două acțiuni, care au format obiectul dosarului nr._ (sentința nr. 8638/24.05.2013) și dosar_, acțiuni care i-au fost respinse ca neîntemeiate.
Referitor la aceste critici, tribunalul constată, pe de o parte, că sunt aplicabile în egală măsură prevederile art. 125 alin. 5, astfel cum a fost acesta modificat și completat prin Legea nr. 202/2010 precum și prevederile art. 129 alin. 51 introdus prin acest act normativ, iar pe de alta, că nu există nicio încălcare a formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin 2 Cod procedură civilă.
Tribunalul constată că, în raport de momentul promovării acțiunii, sunt aplicabile normele art. 125 alin. 5 modificat și completat prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, al cărui text întreg este următorul „judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri legale și temeinice; dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța va dispune ca părțile să completeze probele; de asemenea judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc”. La fel și în aceeași măsură sunt aplicabile prevederile art. art. 129 alin. 51 introdus prin acest act normativ (Legea nr. 202/2010) și care prevăd că „părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii”.
Pe de o parte, tribunalul observă netemeinicia susținerilor recurentelor în privința rolului activ în condițiile în care sunt aplicabile în speță, în aceeași măsură, prevederile art. 129 alin. 1 Cod procedură civilă, potrivit căruia „Părțile au îndatorirea ca, în condițiile legi, să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin. 1, precum și să-și probeze pretențiile și apărările”, iar aceste norme se coroborează cu cele ale art. art. 125 alin.5 Cod procedură civilă modificat și completat prin Legea nr. 202/2010 și ale art. art. 129 alin. 51 introdus prin această lege.
Așa fiind, instanța stabilește în ce măsură probele propuse de fiecare din părți sunt utile, pertinente și concludente soluționării speței deduse judecății, în vederea aflării adevărului pe baza stabilirii faptelor și pentru aplicarea corectă a legii împrejurării concrete deduse judecății, încuviințând administrarea celor necesare ce îndeplinesc cerințele de pertinență și concludență, potrivit art. 167 Cod procedură civilă, fără a se substitui reclamantului în dovedirea acțiunii/pretențiilor formulate ori pârâtului în dovedirea apărărilor. Este însă necesar ca propunerea probelor în fața instanței să fie făcută cu respectarea normelor de procedură ce reglementează explicit termenele în care se exercită drepturile procesuale.
În ce privește dispunerea asupra completării probelor propuse și administrate de părți în condițiile legii, atunci când întreg probatoriul din dosar nu este suficient pentru lămurirea în întregime a procesului, ori a posibilității de a pune în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care instanța le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc, aceste instrumente sunt puse la îndemâna judecătorului prin textul de lege sus menționat tocmai în vederea aflării adevărului și pronunțării unei hotărâri legale și temeinice, însă norma de reglementare din art. 129 alin.5 se completează cu cea din alin. 51 introdus prin Legea nr. 202/2010, în vigoare din 25.11.2010, niciuna din părți neputând invoca în calea de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii, dispoziții ce se coroborează pe deplin cu cele ale art. 129 alin.1 Cod procedură civilă, citat mai sus.
In speta, in urma promovarii actiunii de catre reclamanta, paratele au formulat intampinare, prin care a aratat ca nu sunt de acord cu primul capat de cerere si au solicitat admiterea celui de-al doilea, aratand ca atat aceasta, cat si parata C. T., sunt mostenitoare ale def. C. A. atat asupra bunurilor mobile, cat si imobile; ca au acceptat succesiunea de pe urma celor trei defuncti prin eliberarea certificatului de mostenitor de pe urma defunctului C. G. si prin promovarea actiunii de partaj succesoral de pe urma tuturor defunctilor, inclusiv de pe urma defunctului C. A..
In dovedire, au solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, martori si interogatoriu.
La termenul de judecata din data de 27.11.2013 (fila 65), instanta, in temeiul art.167 alin.1 C.proc.civ., a incuviintat reclamantului si paratului, proba cu inscrisuri, proba cu interogatoriul partii adverse si proba testimoniala cu declaratiile a cate doi martori, apreciindu-le pertinente, concludente si utile solutionarii cauzei.
Instanta retine ca incuviintarea probelor de catre instanta, adica aprecierea asupra admisibilitatii probelor propuse si a aptitudinii lor de a duce la solutionarea procesului, presupune punerea lor in discutia partilor, in sedinta de judecata. Instanta va asculta sustinerile partii atat cu privire la probele propuse de aceasta, cat si cu privire la cele propuse de adversar. In ceea ce priveste competenta recunoscuta instantei de a hotari asupra admisibilitatii unei probe in functie de pertinenta si concludenta sa, aceasta este un corolar firesc si necesar al investirii sale cu solutionarea cauzei pe care este tinuta sa o finalizeze printr-o hotarare legala si temeinica si ca, dincolo de ratiunile care impun si justifica o atare prerogativa, consacrarea ei nu releva insa niciun fine de neconstitutionalitate).
Incheierea prin care se incuviinteaza probele va arata faptele ce vor trebui dovedite, mijloacele de proba incuviintate, precum si obligatiile ce revin partilor in legatura cu administrarea acestora,,.
Inainte de a fi incuviintate, probele propuse trebuie puse de instanta in discutia contradictorie a partilor; aceste discutii presupun o identificare a faptelor care trebuie probate si a mijloacelor de proba.
Instanta este datoare sa asculte partea atat cu privire la probele propuse de aceasta, cat si cu privire la cele propuse de adversar; dupa aceasta, instanra va da o incheiere de admitere sau de respingere a probelor propuse, care trebuie sa fie motivata. In incheierea prin care se incuviinteaza probele se arata fapele care vor ttrebui dovedite, precum si mijloacele de dovada incuviintate.
Cand o parte s-a opus unei probe propusa de cealalta parte, incheierea va arata si temeiurile pentru care proba a fost incuviintata sau respinsa, pentru ca aceasta incheiere, facand corp comun cu hotararea care se va pronunta in fond, este supusa controlului judiciar.
Lipsa acestor mentiuni poate atrage anularea incheierii de incuviintare a probei, daca partea interesata dovedeste ca a suferit o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea actului. Respingerea nemotivata a unei probe solicitate face ca hotararea sa fie nelegala si netemeinica, deoarece nu se poate verifica ratiunea pentru care probele solicitate au fost respinse.
În ce privește dispunerea asupra completării probelor propuse și administrate de părți în condițiile legii, atunci când întreg probatoriul din dosar nu este suficient pentru lămurirea în întregime a procesului, ori a posibilității de a pune în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care instanța le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc, aceste instrumente sunt puse la îndemâna judecătorului prin textul de lege sus menționat tocmai în vederea aflării adevărului și pronunțării unei hotărâri legale și temeinice.
Instanța de judecată este ținută de obiectul cererii de chemare în judecată, față de principiul disponibilității, care guvernează procesul civil, neputând acorda mai mult, mai puțin sau altceva decât s-a cerut. Instanța trebuie să se pronunțe numai asupra obiectului cererii, nefiind, însă, ținută de temeiul juridic, pe care îl poate schimba.
In acest scop, cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca, judecatorul este in drept sa le ceara sa prezinte explicatii, oral sau in scris, sa puna in dezbaterea acestora orice imprejurari de fapt sau de drept, chiardaca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare, sa dispuna administrarea probelor pe care le considera necesare, precum si alte masuri prevazute de lege, chiar daca partile se impotrivesc.
Judecatorul trebuie sa se pronunte asupra a tot ceea ce s-a cerut, fara insa a depasi limitele investirii, in afara de cazul in care legea ar dispune altfel.
Instanta de fond a respectat aceste prevederi legale, astfel incat, din aceste considerente, hotararea este legala si temeinica.
Tribunalul retine, de asemeni, ca suntem in calea de atac a recursului, intemeiat pe dispozitiile art. 304 cod de procedura civila, astfel incat nu pot fi primite alegațiile recurentei, făcute în motivarea recursului, cum că instanța de fond ar fi interpretat greșit actul dedus judecății, ori că instanța de fond nu ar fi analizat corespunzător probatoriul administrat în cauză și nu a dat eficiență maximă acestuia, sau că instanța de fond nu ar fi dat dovadă de rol activ, analizând superficial fondul cauzei.
Motivul de recurs fondat pe art. 304 pct. 8 C.proc.civ., la care recurentele se referă în cuprinsul recursului, nu are nicio legătură cu prezenta cauză.
În realitate, ceea ce susțin recurentele este faptul că prima instanță ar fi realizat o greșită interpretare a probelor.
Or, eronata interpretare a probelor administrate nu constituie un motiv de casare ori de modificare a sentinței atacate, ci ar putea să se circumscrie controlului de temeinicie al hotărârii recurate, posibil în raport de prevederile art. 3041 C.proc.civ.
Apoi, în al doilea rând, Tribunalul constată că, în mod judicios, instanța de fond a analizat probatoriul administrat și a reținut concluziile corecte în urma acestei analize.
Astfel, instanta de fond a făcut o analiza detaliata a tuturor solicitărilor reclamantei, apărărilor intimatelor, arătând normele legale incidente pe care isi întemeiază motivarea.
Referitor la lipsa de temei legal sau aplicarea greșită a legii, acest motiv de modificare este reglementat de art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă.
O hotărâre este data cu încălcarea sau aplicarea greșita a legii atunci cand nesocotește o norma de drept substanțial, fie atunci cand interpretează greșit o norma juridica aplicabila. Prin urmare, o instanța ar fi culpabila atunci cand ignora o lege ce este in vigoare la data judecații sau recurge la texte de lege aplicabile litigiului, dar le da o greșita interpretare.
Prima instanța a dat o interpretare corecta a actului juridic dedus judecații, fara a schimba interesul lămurit si vădit neîndoielnic al termenilor, reținând in mod judicios ca a fost investita cu o acțiune ce are ca obiect partaj succesoral – iesire din indiviziune.
Instanța de fond a indicat textele legale, astfel că nu se poate reține că hotărârea ar fi lipsită de temei legal, ceea ce contestă recurenta fiind însă aplicarea greșită a acestor norme. Pentru a verifica dacă au fost sau nu aplicate în mod greșit normele legale, urmează ca tribunalul sa analizeze stabilirea situației de fapt de către instanța de fond, pe baza probelor administrate, în temeiul art. 3041 din Codul de procedură civilă.
II. IAP (încheierea de admitere în principiu) este nelegală și netemeinică, întrucât a fost pronunțată printr-o interpretare greșită a probelor și a principiilor de drept în materie succesorală; s-a apreciat, în mod eronat și tendențios de către instanța de fond, că paratele sunt străine de moștenirea defuncților C. R. și C. A., potrivit prevederilor art. 700 din Codul civil, în sensul că nu ar fi făcut niciun act de acceptare, fiind astfel decăzute din drepturile succesorale ale fratelui și respectiv bunicului patern și unchiului, ajungându-se la situația paradoxală ca aceasta să revină reclamantei care a fost o concubină necredincioasă a fratelui și unchiului lor, C. A., practic acestea fiind dezmoștenite de către instanța de fond în favoarea unui alt moștenitor testamentar; se face vorbire în hotărârea pe care o atacă că nu a acceptat succesiunea, această susținere bazându-se doar pe presupuneri si nu pe probe concrete; in conformitate cu prevederile art. 1120 alin. 1 Cod civil „renunțarea la succesiune nu se presupune, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 1112 și 1111 cod civil"; recurentele pârâte nu au fost chemate sau citate la succesiune de către fratele, respectiv unchiul lor C. A., rămas fără voia lor în casa părintească; au acceptat succesiunea defuncților C. A. și C. R. și, în acest sens, a depus la dosar sentința civilă nr._ din 10.10.2013, pronunțată în dosarul nr._/200/2012 de Judecătoria B., din care rezultă că moștenirea a fost împărțită pe baza probelor administrate în cauza respectivă și în special a anexei nr. 24 eliberată de Primăria corn. M., din care rezultă că, de pe urma def. C. R., au rămas ca moștenitori pârâta C. T., nepoata sa, I. A. căsătorită M. A., fiica surorii sale predecedate I. M. și că, de asemenea, C. A. a decedat fără a avea moștenitori; la momentul promovării acțiunii ce a format obiectul acestui dosar (nr._/200/2012), pârâtele nu au avut cunoștință de existența vreunui testament lăsat de C. A.; de altfel, dacă acel testament ar fi fost adus la cunoștința Primăriei și înregistrat ca atare, s-ar fi pus problema drepturilor succesorale testamentare ale reclamantei R. E..
In legatura cu aceste critici, tribunalul constata ca instanta de fond a facut o corecta aplicare a dispozitiilor legale in materie succesorala, retinand ca, mostenitori ai defunctului C. G., sunt: C. R. (in prezent decedata), in calitate de sotie supravietuitoare, cu o cota de ¼ din masa succesorala, C. A. (in prezent decedat), in calitate de fiu, cu o cota de ¼ din masa succesorala; C. T., in calitate de fiica, cu o cota de ¼ din masa succesorala; I. M. (in prezent decedata), in calitate de fiica, cu o cota de ¼ din masa succesorala; ca masa succesorală de pe urma defunctului se compune din cota de ½ din imobil –casa de locuit cu anexe si 250 mp teren aferent, situata în ., imobil construit in timpul casatoriei si prin contributia egala a sotului supravietuitor, astfel cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. 111/30.01.1989.
In schimb, de pe urma defunctei C. R., decedata la data de 27.11.2002, cu ultimul domiciliu in ..Buzau, singurul mostenitor care a manifestat dreptul de optiune succesorala in termenul legal de 6 luni, calculat de la data deschiderii mostenirii (27.11.2002), a fost defunctul C. A., fiul defunctei.
In acest sens, art.700 alin.1 C.civil prevede ca “dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni, socotit de la data deschiderii succesiunii”.
Aceste aspecte retinute de instanta de fond sunt sustinute prin materialul probator administrat in cauza (declaratiile martorilor, raspunsurile la interogatoiu ale partilor), din care a reiesit ca singura persoana care a facut acte de acceptare a succesiunii defunctei C. R. a fost fiul acesteia, C. A., care s-a mutat impreuna cu mama sa si a locuit efectiv in imobilul parintilor; ca, la inmormantarea defunctei C. R., paratele nu au participat si nici dupa aceasta data nu au venit pe la domiciliul parintilor, desi aveau cunostinta de decesul acesteia, dupa cum rezulta din raspunsurile la interogatoriu ale paratei C. T.; ca paratele nu au fost vazute pe la imobilul in cauza niciodata pana la decesul lui C. A., cand au venit si au intrat in imobil, inchizand portile si nepermitand accesul reclamantei; ca, de inmormantarea defunctei s-a ocupat fiul acesteia, cat si ulterior de pomenirile acesteia, a locuit in imobilul succesoral si s-a ingrijit de aceasta, precum si de celelalte terenuri din masa succesorala.
In ceea ce priveste paratele, acestea nu si-au exprimat dreptul de optiune succesorala in termenul de 6 luni prevazut de lege, care a inceput sa curga de la data decesului mamei, respectiv bunicii lor, C. R., respectiv 27.11.2002, acestea nefacand in acest interval niciun act sau fapt tacit sau expres de acceptare a mostenirii defunctei, motiv pentru care sunt straine de mostenirea de pe urma defunctei C. R., prin neacceptare in termenul de optiune succesorala.
Astfel, primele acte de acceptare a acestei succesiuni au fost dupa moartea defunctului C. A., in anul 2012, la 10 ani de la moartea autoarei lor C. R., cand au mers la casa parinteasca.
Termenul de exercitare a optiunii succesorale, fiind un termen de prescriptie, este susceptibil de intrerupere, suspendare si repunere in termen, insa paratele nu au solicitat repunerea in termenul de acceptare a succesiunii si nici nu au facut dovada vreunui caz de suspendare/intrerupere a cursului prescriptiei. Prescriptia incepe sa curga de la data deschiderii mostenirii fata de toti succesibilii, indiferent daca vocatia lor este concreta, utila sau numai generala, eventuala.
Faptul ca intre parata C. T. si fratele acesteia, C. A., a avut loc o cearta, in urma careia aceasta nu a mai venit pe la casa parinteasca, nu este de natura a intrerupe prescriptia extinctiva, aceasta putand face acte de acceptare expresa a succesiunii; de asemeni, faptul ca au inregistrat pe rolul Judecatoriei Buzau o actiune de partaj de pe urma defunctilor C. G. si C. R., in anul 2012, inregistrata sub nr._/200/2012, solutionata printr-o tranzactie, dovedeste faptul ca abia acum paratele au facut acte de acceptare a succesiunii defunctei C. R..
Tribunalul nu poate retine continutul tranzactiei care a făcut obiectul dosarului nr._/200/2012, avand in vedere urmatoarele aspecte: dupa introducerea cererii de chemare in judecata de catre reclamanta, ce face obiectul prezentei cauze, paratele au introdus pe rolul Judecătoriei B. dosarul nr._/200/2012, dosar care a avut ca obiect partajarea averii succesorale rămasa de pe urma defunctilor C. G. si C. R., fara citarea intimatei si cu ignorarea totala a existentei autorului sau, C. A.; intimata R. E. nu a fost parte in acea cauza, nu ii este opozabila Sentința Civila nr._/10.10.2013, astfel incat nu poate fi retinuta in prezenta cauza, ce are ca obiect iesire din indiviziune.
In legatura cu invocarea „nedemnitatii judiciare", tribunalul retine ca, in fata instantei de fond, paratele nu au investit Judecatoria Buzau cu un asemenea capat de cerere, ea fiind invocata direct in recurs.
Tribunalul nu o poate analiza, avand in vedere ca paratele nu au investit instanta de fond cu o asemenea solicitare, ea fiind facuta pentru prima data prin motivele de recurs, ceea ce este inadmisibil, avand in vedere prevederile art. 316 cod de procedura civila cu referire la art. 294 al. 1 cod de procedura civila.
III. In legătură cu testamentul lăsat de C. Aurei reclamantei, instanța a ignorat faptul că acesta face referire la „bunurile mobile și imobile ce se vor găsi în patrimoniul său la data decesului", nu și la bunurile ce aparțin def. C. R. și G., de fapt fiind vorba de partea ce i s-ar fi cuvenit lui C. A., deoarece la momentul respectiv exista o stare de indiviziune, cotele fiind ideale; consideră că reclamanta se află în situația prevăzută de art. 959 lit. b și c cod civil, privitor la nedemnitatea judiciară, întrucât atât organelor în drept existența testamentului, urmărind să le surprindă pe pârâte; pârâtele sunt de acord ca reclamanta să intre în posesia bunurilor mobile ale def. C. A., în afara celor luate de aceasta imediat după decesul acestuia, deși acestea conform art. 960 Cod civil sunt considerate „posesie de rea-credință"; a reamintit toate acestea pentru a demonstra încă o dată că, la pronunțarea IAP și a sentinței finale, s-a dat o interpretare eronată și tendențioasă probelor din dosar, acestea nu au fost coroborate între ele, s-a dat mai mare putere probatorie depozițiilor mincinoase ale martorilor propuși de reclamantă.
Asa cum rezulta din certificatul de deces . nr._, la data de 25.07.2012 a intervenit decesul lui C. A., fiul lui C. R. si C. G., cu ultimul domiciliu in mun. Buzau, cart. Episcopiei, .. Buzau. Potrivit Testamentului nr. 1398 din 06.06.2006, autentificat de BNP F. I. R., mostenitoarea defunctului C. A. este reclamanta R. E., careia i-a lasat intreaga sa avere mobila si imobila.
Potrivit art. 954 N.C.civ., act normativ aplicabil speței în temeiul art. 92 din Legea nr. 71/2011, „mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia”.
Prin urmare, succesiunea de pe urma numitului C. A. s-a deschis la data de 25.07.2012.
Potrivit art. 1087 C.civ. sunt mostenitori rezervatari sotul supravietuitor, descendentii si ascendentii privilegiati ai defunctului. In cauza de fata, defunctul C. A. nu avea, la momentul decesului, mostenitori rezervatari, astfel incat instanta a constatat ca unica mostenitoare a acestuia este reclamanta R. E., cu o cota de 1/1 din masa succesorala, paratele fiind straine de succesiune.
Din probele de la dosar a reiesit ca reclamanta a inteles sa accepte succesiunea defunctului C. A., facand acte de acceptare tacita, ocupandu-se de inmormantarea si pomenirile ulterioare ale acestuia, venind in imobilul defunctului si facand acte de dispozitie, prin instrainarea unor bunuri, astfel incat, in mod corect, a stabilit ca reclamanta R. E. este mostenitoarea defunctilor C. R. si C. G., prin retransmiterea cotelor succesorale de pe urma autorului sau, C. A., decedat la data de 25.07.2012.
Cu privire la imobilul casa de locuit ce face parte din masa succesorala, din declaratiile martorilor a reiesit ca, dupa decesul defunctei C. R., au fost facute imbunatatiri, ce urmeaza a fi excluse de la masa partajabila (refacut un gard ce inconjoara proprietatea, construit un garaj si un WC, facut reparatii la o soba din teracota, cumparat tabla pentru casa, montata ulterior de catre reclamanta, aceasta suportand manopera), aspecte dovedite cu depozitiile martorilor C. S. si B. C..
F. de aspectele redate anterior, tribunalul apreciaza ca aceste critici sunt neintemeiate.
IV. Incheierea de admitere în principiu este criticabilă nu numai în ce privește cotele, ci și în ce privește modul cum au fost efectuate expertizele, atât cea topo, cât și cea în construcții, în condițiile în care s-au stabilit pentru terenuri și construcții valori foarte mici, neținându-se cont de zona unde sunt situate și de valorile care se practică pe piața imobiliară; chiar și dacă nu ar fi fost de acord cu expertizele și nici cu acțiunea, este normal să nu fi făcut obiecțiuni la vremea respectivă; dar la momentul actual, în care au atacat IAP și sentința este normal să faca astfel de aprecieri; tot legat de expertizele efectuate mai arata că propunerile de lotizare repartizare au fost făcute doar în favoarea reclamantei; s-a făcut precizarea de către expertul constructor că imobilul nu este comod partajabil în natură, situație nereală, deoarece imobilul este compus din 5 camere, hol, bucătărie, magazie, bucătărie de vară, încălcându-se flagrant principiul partajării în natură.
Tribunalul retine ca, ulterior pronuntatrii incheierii de admitere in principiu, expertul V. T. a identificat si evaluat terenurile ce fac parte din masa partajabila, astfel cum reiese din raportul de expertiza nr. 672/20.04.2015, ce face parte intregranta din prezenta hotarare (fila 273).
De asemenea, expertul G. Camelita a identificat si evaluat imobilul casa de locuit impreuna cu imbunatatirile aduse, astfel cum au fost retinute de catre instanta prin incheierea de admitere in principiu, potrivit raportului de expertiza 1146/29.06.2015 depus la filele 284 – 288 din dosar, imobilul casa de locuit cu anexe fiind evaluat la_,79 lei, iar terenul la 5795,01 lei.
Potrivit art.728 cod civil, nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. Un coerede poate cere oricand imparteala, si prin aceasta sa puna capat starii de indiviziune. Instanța trebuie sa țina cont de disp. art. 730 alin. l c.civ, conform căruia coindivizarii sunt liberi sa imparta moștenirea „oricum ar voi" (in natura, prin atribuirea in intregime unuia dintre ei, prin vânzare la licitație si impartirea sumei obținute, etc), chiar daca prin aceasta s-ar realiza acte indirecte de liberalitate, si numai daca nu se inteleg, sa se procedeze la imparteala judiciara.
Indiferent de modalitatea de realizare a partajului, hotărârea trebuie sa cuprindă o repartizare concreta a bunurilor, in materialitatea lor sau echivalentului lor bănesc, altfel incat sa se puna capăt stării de indiviziune; menținerea stării de indiviziune prin atribuirea de cote indivize asupra unor bunuri este inadmisibila.
Judecatorul este tinut de dispozitiile art.741 coc civil, potrivit cu care la formarea si compunerea loturilor trebuie sa se dea in fiecare lot, pe cat se poate, aceeasi cantitate de mobile, imobile, drepturi de creanta, de aceeasi natura si valoare. Legea cere, in principiu, ca intre loturi sa se realizeze o egalitate in natura si o egalitate in valoare (echivalentul banesc al tuturor bunurilor cuprinse in lot).
Regula este aceea a partajului in natura, iar exceptia este prevazuta de art. 673 ind.10 cod de procedura civila, care arata ca atribuirea bunului unui copartas intevine atunci cand impartirea lui in natura nu este posibila, fie datorita unei imposibilitati fizice, cand bunul nu este comod partajabil, fie datorita unei imposibilitati economice, deoarece s-ar ajunge la imbucatatirea peste masura a bunului.
Conditiile in care partajul se realizeaza in aceasta modalitate sunt enumerate in art.673 ind.10 cod de procedura civila, unde se arata ca in cazul in care imparteala in natura a unui bun nu este posibila sau ar cauza o scadere importanta a valorii acestuia ori i-ar modifica in mod pagubitor destinatia economica, la cererea unuia dintre coproprietari, instanta poate atribui intregul bun. Daca mai multi coproprietari cer sa li se atribuie bunul, instanta va tine seama de criteriile prevazute la art. 673 ind. 9 cod de procedura civila, respectiv acordul partilor, marimea cotei parti ce se cuvine fiecareia sau masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
In speta dedusa judecatii, instanta de fond a avut in vedere faptul ca expertul a precizat ca imobilul in cauza nu este comod partajabil in natura, avand in vedere ca se afla . de degradare, are nevoie de multe lucrari pentru a fi locuibil, iar detinerea acestuia de mai multe persoane ar face imposibil acest lucru; a avut in vedere faptul ca reclamanta detine o cota mai mare din masa partajabila, respectiv 6/8 din aceasta si a efectuat imbunatatiri la imobil, astfel incat i-a atribuit acesteia imobilul in cauza; ca imbunatatirile aduse la imobil au fost realizate inainte de a se solicita iesirea din indiviziune, paratele permintandu-i la acel moment sa ridice constructiile si sa efectueze imbunatatiri; ca reclamanta detine o parte din terenul intravilan aferent casei de locuit in proprietate.
Modalitatea de împărțire a bunurilor aleasă de instanță respectă nu numai prevederile legale ale art.6739 Cod pr.civilă, ci și criterii de moralitate, care nu pot fi excluse atunci când se dispune atribuirea bunurilor.
Cu privire la valorile rezultate din expertizele topo cadastru si construcții, faptul ca apelantele nu au formulat obiectiuni la aceste rapoarte de expertiza la momentul prevăzut de Codul de Procedura Civila, fiind asfel decăzute din dreptul de a mai aduce astfel de critici direct in recurs.
Așa fiind, față de considerentele reținute mai sus, întrucât în speță nu subzistă motive de casare ori modificare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, în contextul analizării sentinței recurate inclusiv sub aspectul temeiniciei, în baza art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul pendinte judecății.
Va lua act că intimata R. E. nu solicită cheltuieli de judecată în prezenta cauză, ci pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de către paratele C. T., cu domiciliul in Ploiești, ., . si M. A., cu domiciliul in Ploiești, ., J. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 7973 din 07.07.2015, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanta R. E., cu domiciliul in mun. B., cartier Episcopiei, .. A, ., ca nefondat.
Ia act că intimata R. E. nu solicită cheltuieli de judecată în prezenta cauză, ci pe cale separată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Octombrie 2015.
Președinte, D. R. | Judecător, I. M. | Judecător, G. I. R. |
Grefier, V. P. |
Red.R.D./Th.red.R.D./2 ex./14.10.2015
d.f. nr._
– Judecătoria B.
j.f. B. M. A.
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 212/2015. Tribunalul BUZĂU | Legea 10/2001. Sentința nr. 1100/2015. Tribunalul BUZĂU → |
|---|








