Completare/lămurire dispozitiv. Decizia nr. 643/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 643/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 01-10-2014 în dosarul nr. 1929/328/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIE CIVILĂ Nr. 643/R/2014
Ședința publică de la 01 Octombrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE :D. T.
JUDECĂTOR: D. C.
JUDECĂTOR: A.-S. S.
GREFIER: O. A.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul V. A. împotriva sentinței civile nr. 1104 din 17.06.2014 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T. privind și pe intimat M. M., având ca obiect Completare/lămurire dispozitiv DOS._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constată că prezentul recurs a fost declarat în termen, este motivat și a fost comunicat intimatei, fiind scutit de plata taxei de timbru.
Tribunalul, verificându-și competența, constată că este competent material, teritorial și funcțional să judece prezentul recurs, conform disp. art. 159¹, alin. 4 raportat la art. 2, alin. 3 din Codul proc. Civilă.
La data de 24 septembrie 2014, prin serviciul registratură al tribunalului, intimata M. M. a depus întâmpinare la dosarul cauzei (filele 9-10).
Apreciind că la dosarul cauzei se află suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, acesta aflându-se în stare de judecată, și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de la dezbateri, instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Reține că prin sentința civilă nr.1104/17.06.2014 pronunțată de Judecătoria T. în dosar nr._ s-a respins cererea de completare a dispozitivului Sentinței civile nr. 2855/2013 pronunțată de Judecătoria T. in dosar nr._, cerere formulată de reclamantul V. A., în contradictoriu cu pârâta M. M..
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin Sentința civilă nr. 2855/2013 pronunțată de Judecătoria T. în dosar nr._, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul V. A., în contradictoriu cu pârâta M. M., dispunându-se printre altele, obligarea pârâtei să-i predea reclamantului, lănțișorul de aur de 5 g, medalionul crucifix de 3 g și brățara de aur de 5 g.
Referitor la bijuteriile din aur, respectiv un lănțișor de aur de 5 g, un medalion crucifix de 3 g, instanța a reținut că pârâta a recunoscut faptul că aceste bijuterii se află în posesia sa și a fost de acord cu restituirea acestora către reclamant (f.121); în ceea ce privește brățară de aur de 5 g, susținerile pârâtei reclamante reconvenționale în sensul că aceasta a fost transformată într-un inel, s-a apreciat că acestea nu au fost dovedite de materialul probator administrat în cauză.
Potrivit art. 281 indice 2 alin.1 Cod procedură civilă, dacă prin hotărârea dată, instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri.
Reține instanța că într-adevăr prin acțiunea introductivă reclamantul a solicitat ca pârâta să-i restituie bijuteriile din aur, respectiv lănțișorul de aur de 5 g, medalionul crucifix de 3 g și brățara de aur de 5 g sau contravaloarea acestora la prețul pieței, însă această alternativă a fost avută în vedere de reclamant raportat la faptul că în acel moment nu deținea suficiente date cu privire la existența în continuare, în materialitatea lor, a bijuteriilor deținute de pârâtă. Ori, așa cum am arătat în cele ce preced, materialul probator administrat în dosarul nr._ a confirmat că pârâta deține acele bijuterii, astfel că solicitarea privind obligarea acesteia la restituirea contravalorii lor, pe considerentul unor eventuale dificultăți la executare apare ca nefondată.
Împotriva sentinței civile nr.1104/2014 a formualt în termen legal recurs reclamantul V. A. solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii de completare a dispozitivului cu obligarea pârâtei la restituirea bijuteriilor de aur sau echivalentul lor în sumă de 1820 lei.
În motive arată că prin acțiunea formulată a solicitat în principal restituirea bijuteriilor sau alternativ echivalentul lor în sumă de 1820 lei. Acest aspect este reținut și în hotărârea a cărei completare se solicită, precum și în declarația olografă de la fila 57 din dosar unde a indicat contravaloarea auruzlui ca fiind suma de 1820 lei. Bijuteriile solicitate au fost recunoscute la interogator de către pârâtă, arătând că unele dintre ele, de exemplu brățara a fost transformată în inel de damă.Modalitatea de a obliga în mod alternariv vizează doar o completare necesară, alternativă care să prevină în viitor ltae impedimente la executare și mai ales litigii viitoare.În fine, admiterea se impune și ținând cont de relațiile deosebit de tensionate dointre părți.
Prin întâmpinare, intimata a solicită respingerea ca nefondată a cererii de completare. Arată că bunurile sunt și în prezent în posesia sa întrucât recurentul refuză primirea lor.Întrucât bunurile există nu se impune completarea sentinței.
Analizând recursul prin prisma dispozițiilor legale incidente și a probelor de la dosarul cauzei, tribunalul reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.282 2 Cod de procedură civilă,dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se paote declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri.
În cauză, reclamantul, prin cererea de chemare în judecată a solicitat obligarea pârâtei la restituirea bijuteriilor sau contravaloarea acestora în lei. În mod corect a apreciat prima instanță că fiind dovedit că bunurile se află în posesia pârâtei nu se impunea obligarea și la obligația alternativă, cât timp era posibilă obligația principală, de predare a bijuteriilor.
În acest cadrul procesul nu prezintă relevanță relația din părți, reclamantul având la dispoziție procedura de executare silită, în situația în care pârâta refuză restituirea bijuteriilor. De altfel, nici măcar nu rezultă că acesta a încercat să obțină aceste bijuterii de la pârâtă iar aceatsa a refuzat primirea. Posibilittaea eventuală ca în viitor pârâta să nu mai dețină aceste bunuri nu poate fi analizată și luată în considerare prin prisma faptului că interesul nu este decât eventual.
Raportat la considerentele mai sus invocate, în condițiile în bijuteriile există în materialitatea lor, în mod legal și temeinici a apreciat prima instanță că cererea se impune a fi respinsă, astfel că în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 raportat la art.304 pct.9 Cod de procedură civilă tribunalul va menține hotărârea atacată și va respinge ca nefondat recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de V. A. împotriva sentinței civile nr. 1104 din 17.06.2014 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., pe care o menține în totul.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Octombrie 2014.
Președinte Judecător Judecător
D. T. D. C. A. S. S.
În C.M, semenează președintele instanței
A. S. S.
Grefier
O. A.
O.A. 07 Octombrie 2014
Red. SS./ tehnored. G.Ț.
2 ex/18.12.2014
Judecător fond M. M. O. – Judecătoria T.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 52/2014. Tribunalul CLUJ | Fond funciar. Decizia nr. 235/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
