Fond funciar. Decizia nr. 235/2014. Tribunalul CLUJ

Tribunalul CLUJ - Sentințe și decizii civile / 2014

Decizia nr. 235/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 20-03-2014 în dosarul nr. 3528/235/2009*

Dosar nr._

Cod operator de date cu caracter personal 3184

ROMÂNIA

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 235/2014

Ședința publică de la 20 Martie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE C.-A. C.

Judecător O. R. G.

Judecător C.-V. B.

Grefier D. I. D.

Pe rol judecarea recursurilor civile privind pe recurent-reclamant B. M., recurent-pârât B. R., recurenți-intervenienți în nume propriu C. OLGUȚA (născ. B.), B. M. M., B. V., recurenți-intervenienți J. M. și J. L. și pe intimații-pârâți C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR A COMUNEI J., C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR CLUJ, O. C., O. I., O. M. (B.), B. A., O. L., O. P., M. V., P. M. L., S. D., C. M. D.-A. A., intimat A. A. A., împotriva Sentinței civile nr. 948/10.10.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei G., având ca obiect fond funciar.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu a răspuns niciuna dintre părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 05.03.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursurilor constată următoarele:

Prin Sentinței civile nr. 948/10.10.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei G., s-a admis în parte acțiunea civilă precizată, completată și extinsă de reclamanta B. M. și s-a admis în parte cererea de intervenție în nume propriu formulată și precizată de intervenienții: C. Olguța, B. M. M., B. V. împotriva pârâților: B. R., O. C., O. I., B. M., B. A., O. L., O. P., M. V., P. M. L., S. D., A. A. A., C. locală pentru aplicarea legii fondului funciar a comunei J. și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj și în consecință:

S-a stabilit că linia de hotar dintre terenul reclamantei B. M. în suprafață totală de 6200 mp. înscrise în Titlul de proprietate nr._/562 din 4.07.1996 situat în tarlaua 35, . satului J. de Mijloc și tarlaua 5 parcelele 83 și 65/1 din intravilanul satului J. de Mijloc, al intervenienților: C. Olguța, B. M. M. și B. V. în suprafața de 2252 mp. înscrise în Titlul de proprietate nr.3093/1947 din 04.08.2003 tarlaua 35, . din extravilanul satului J. de Mijloc pe de o parte și terenul pârâtei B. R. în suprafață de 596 înscrisă în Titlul de proprietate nr._/1473 din 1998 situat în tarlaua 5 . satului J. de Mijloc și în suprafața totală de 3680 mp. înscrise în Titlului de Proprietate nr. 3039/1917 din data 16.05.2003 situate în tarlaua 35, . extravilanul satului J. de Mijloc și tarlaua 5 . intravilanul satului J. de Mijloc, atribuite prin Actul de partaj autentificat prin încheierea nr. 1246 din 15.06.2004 al Biroului Notarului Public G. F. din G., pe de altă parte, este linia dintre punctele A și B din planșa 5 anexă la raportul de expertiză tehnică judiciară efectuată de d-l expert ing. E. D..

S-a respins cererea de anulare parțială a Titlului de Proprietate nr. 3039/1917 din data 16.05.2003 și a procesului–verbal de punere în posesie aferent, cu privire la terenul în suprafață de 2240 mp. situat în tarlaua 35, . extravilanul satului J. de Mijloc și a terenului în suprafață de 1440 mp. situat în tarlaua 5, . intravilanul satului J. de Mijloc. S-a respins cererea de anulare a documentației cadastrale prin care a fost întabulat terenul situat în tarlaua 35, . tarlaua 5, ..cad.988,1235,1306, avizată de OCPI Cluj cu nr.3814/14.04.2008.

S-a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată și precizată de intervenienții J. M. și J. L., prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei B. M. și a cererii de intervenție în nume propriu a intervenienților: C. Olguța, B. M. M. și B. V. și constatarea că sunt proprietarii imobilului înscris în CF_ J. de Mijloc nr. cad.1306 și beneficiarii unei servituți de trecere pe o lungime de 69,8 m. și 4 m. peste . 5.

S-au compensat parțial cheltuieli de judecată efectuate de părți și obligă pe pârâta B. R. să plătească reclamantei B. M. suma de 3250 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin titlul de proprietate nr. 3039/1917 din data 16.05.2003 a fost reconstituit dreptul de proprietate al pârâților în calitate de moștenitori ai defunctului O. P. cu privire la terenul în suprafață de 2240 mp. situat în tarlaua 35, . extravilanul satului J. de Mijloc și a terenului în suprafață de 1440 mp. situat în tarlaua 5, . intravilanul satului J. de Mijloc (f.4, 77). Prin actul de partaj autentificat prin încheierea nr. 1246 din 15 iunie 2004 a Biroului Notarului Public G. F. din G., întreg terenul în suprafață totală de 3680 mp. situat în tarlaua 35, . tarlaua 5, . intravilanul satului J. de Mijloc, înscris în titlul de proprietate nr. 3039/1917 din data 16.05.2003, a fost atribuit pârâtei B. R. și pe care l-a înscris în C.F. nr. 1172 J. sub nr. top. 1235 și în C.F. nr. 1256 J. sub nr. top.1306. (f.78-84). Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. 1227 din 14 mai 2009 a Biroului Notarului Public asociați P. L. și P. I. din Cluj-N., pârâta B. R. a vândut intervenienților J. M. și J. L. suprafața de 2240 mp. din terenul înscris deja în cărțile funciare mai sus menționate, intervenienții înscriindu-și dreptul de proprietate în cartea funciară nr._ J., nr. cad. 1306 împreună cu un drept de servitute de trecere asupra terenului pârâtei B. R.. (f.249-252)

Prin titlul de proprietate nr._/562 din 4 iulie 1996 a fost reconstituit dreptul de proprietate al antecesorului reclamantei B. M., defunctul B. A. L. pentru suprafața de 3889 mp situat în tarlaua 5 ./1 și suprafața de 2311 mp. situat în tarlaua 25 . satului J. de Mijloc (fila 5). Prin titlul de proprietate nr. 3093/1947 din data de 04.08.2003 a fost reconstituit dreptul de proprietate al defunctului B. I. A., antecesorul intervenienților C. OLGUȚA, B. M. M. și B. V. pentru suprafața de 2252 mp situat în tarlaua 35 . extravilanul satului J. de Mijloc (fila 54-55).

La termenul de judecată din 18.11.2010, a fost audiat martorul D. O. D., care a declarat faptul că acesta cunoaște situația terenului din litigiu, respectiv faptul că acel teren este intravilan, curte si gradină în suprafața totală de 6.200 mp, situat in intravilanul satului J. de Mijloc. De asemenea, a declarat că acel teren avea un front la . si un front in spatele grădinii de aceeași dimensiune, respectiv de 36 m, o lungime de circa 170 m, suprafața totală fiind de 6200 mp, care a aparținut numitului B. A., tatăl lui B. L., iar titlul de proprietate a fost eliberat defunctului B. L., moștenitoare fiind numita B. M..

Martorul D. O. D. a mai declarat că terenul care urma in continuarea acestui teren a aparținut tot numitului B. A. care 1-a lăsat celuilalt fiu al său, respectiv numitului B. loan, fratele defunctului B. L. și care la rândul său 1-a lăsat moștenire. Acesta a mai arătat că și numitul O. P. a avut o gradina care se învecina cu gradina defunctului B. L., iar in partea din fata era terenul familiei C.. De asemenea, martorul a mai declarat că toate parcele din aceea zona aveau o forma regulară, iar atât la stradă cât și în spate aveau aceeași dimensiune, însă în momentul de față terenurile nu mai au aceiași forma întrucât vecinii familiei B., moștenitorii lui C. și ai numitului O. P., au ocupat o parte din terenuri care au aparținut defunctului B. L. și care-i revine lui B. M.. (fila 208). Martorul D. O. D. a mai declarat faptul că pârâta B. R. a efectuat întabularea terenului moștenit de la C. si O., intrând oblic în terenul reclamantei, nu chiar de la stradă ci puțin mai înăuntru cu o lățime de 1 m mergând oblig, până în spatele grădinii, ocupând o lățime de 5 m și o suprafață de 330 mp calculat de un inginer topograf. De asemenea, martorul a mai arătat că pârâții ocupau și o parte din terenul numitului B. I., în spatele terenului reclamantei și faptul că a fost de față în vara anului 2009 când a fost chemată C. locală de fond funciar pentru efectuarea măsurătorilor terenului părților, dată la care s-a constatat ca întabularea fam B. nu este corect realizată și că s-a ocupat din terenul reclamantei și a intervenienților. Martorul arată că nu s-a întocmit proces verbal cu cele constatate de către C. locală de fond funciar. Martorul D. O. D. a mai declarat faptul că familia C. avea un loc de casă în suprafață de circa 5000 - 6000 mp, conform titlului de proprietate, familia O. avea o gradină în suprafață de 2700 mp și pe un colț al terenului reclamantei se afla și o altă persoană învecinată. La termenul de judecată din 18.11.2010, a fost luată declarația martorului G. N., membru al Comisiei de fond funciar a comunei J. circa 3-4 luni în anul 1990 și în prezent, începând cu anul 2007, care a declarat că a fost de 2 ori de față la măsurarea terenului în litigiu în cursul anului 2009, iar cu ocazia întocmirii procesul verbal de punere în posesie și implicit emiterii titlurilor de proprietate s-au făcut mai multe greșeli. Martorul G. N. a declarată că la acea dată, s-au bătut țărușii, părțile s-au înțeles însă nu s-a întocmit nici un act și nu s-a consemnat nici o convenție. Martorul a arătat că terenul reclamantei B. M. avea un front la stradă la de 36 m și o lungime de peste 170 m însă terenul nu avea o formă regulate întrucât la spatele grădinii nu corespundea cu terenul de la front, respectiv era mai mic de 36 m., iar intre terenuri nu exista nici un gard.

Martorul G. N. a mai declarat că tot cu acea ocazie s-a măsurat atât curtea cât și gradina, iar suprafețele corespundeau ., existând unele mici diferențe care rezultau din faptul ca terenurile nu avea forma regulata ci erau ușor trapezoidale. De asemenea, martorul a mai declarat că toate terenurile pe care le-a măsurat din capăt potriveau pana la terenul părților, atât pentru terenul reclamantei cât și al pârâtei și că nu a fost măsurat până în capăt terenul tuturor persoanelor care aveau parcele în zonă. (fila 209)

În vederea soluționării cauzei, instanța a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice topografice având ca obiective: identificarea în teren a parcelelor: 65/1, . de proprietate nr. 3039/1971 din 16.05.2003; parcela 65/1, . de proprietate nr._/562 din 04.07.1996; parcela 131, . 131/1, . de proprietate nr. 3039/1947 din 04.08.2003 și parcela82, tarla5 din titlul de proprietate nr._/1473 din 20.07.1998; stabilirea liniei de hotar dintre terenurile reclamantei și a intervenienților față de terenul pârâților și să dacă pârâții ocupă din terenul reclamantei și al intervenienților vreo suprafață, să stabilească dacă suprafețele pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate a părților și înscrise în titlurile de proprietate mai sus menționate corespund cu situația din teren la care ar fi fost îndreptățiți pârâții, conform actelor de proprietate;

Din cuprinsul raportului de expertiză tehnică judiciară efectuată de d-l ing. E. D. F. rezultă că: Imobilele în cauză sunt situate în intravilanul localității J. de Mijloc la poziția din planșa 2. În planșa 1 sunt detaliate poziția, forma și dimensiunile conform folosințelor. (f.225-226)

Terenurile reclamantei B. M. sunt parcelele Cc83 – curte construită de 1153 mp. și A65/1 – arabil de 2736 mp. din tarlaua de intravilan 5, precum și . 2311 mp. din . 3 fila 227), înscrise în titlul de proprietate nr._/562 din 04.07.1996 cu titular B. L.. Acestea au suprafața totală de 6200 mp. situate la nr. administrativ 42. Din această suprafață sunt folosite efectiv suprafețele de 1154 mp. – curtea construită de la nr. 42 care corespunde parcelei Cc83 Ti5 și 4769 mp. – grădină din cei 5047 mp. conform titlului de proprietate (Ti5 A65/1 și T35 A34) deci cu 278 mp. mai puțin. A fost considerată limita estică cu terenul vecinului de la nr. 43 I. V. (întabulat cu nr. cadastral 1499 în favoarea T. L.) care deși nematerializată (fiind dată de folosința agricolă), punctele indicate au corespuns poziției limitei cu nr. cad. 1499 atât cu ocazia constatărilor în teren cât și în măsurătorile făcute de teh. V. I. R. în 2009. Limita vestică a fost considerată pe gardul existent al terenului pârâtei cu cad. 1306 și prelungirea acestuia la colțul gardului dintre proprietățile de la nr. 41 și 42. Față de limitele din cadastru pentru terenurile B. R. (nr. cad. 1235 și 1306) reclamanta folosește 4648 mp. – cu 399 mp. mai puțin față de titlul de proprietate (planșa 5).

Terenurile pârâtei B. R. sunt parcelele: Cc82 – curte construită de 596 mp. . 3), înscrisă în titlul de proprietate_/1473 din 20.07.1998 cu titular C. V.; A65/1 – arabil de 1440 mp. din . . de 2240 mp. . 3), înscrise în titlul de proprietate 3039/1917 din 16.05.2003 cu titulari O. I., O. M., B. A., O. L., O. P., B. R. și O. C.. În urma partajului voluntar între titularii din TP 3039/1917 și a moștenirii testamentare, proprietară asupra acestor terenuri este B. R. întabulată în CF 1016 J. cu nr. cadastral 988 pentru curtea construită de la nr. 41 de 596 mp., în CF 1172 J. cu nr. cadastral 1235 pentru . de 1440 mp. și în CF 1256 J. cu nr. cadastral 1306 pentru . de 2240 mp. actual înstrăinată către J. M. care a edificat o construcție și a îngrădit acest teren.

. 988 a fost poziționată greșit prin documentația cadastrală avizată de OCPI Cluj cu nr. 3814/14.04.2008 având abateri de peste 1 m. față de limitele materializate de garduri (planșa 6). Pe limitele materializate de garduri suprafața curții construite de la nr. administrativ 41 are 585 mp. fiind cu 11 mp. mai mică decât în titlul de proprietate (diferență tolerabilă – sub 2%).

Terenurile intervenientelor sunt parcelele Cc130 – curte construită de la nr. administrativ 64 de 512 mp. și A131 – arabil de 1536 mp. din . A131/1 – arabil de 2252 mp. . în titlul de proprietate nr. 3093/1947 din 04.08.2003 cu titular B. I. A.. Acestea au fost moștenite de intervenientele C. Olguța cota 3/8, B. M. M. 3/8 parte și B. V. 2/8 parte. Parcelele Ti5 Cc130 și A131 cu suprafața totală de 2048 mp. au primit nr. cadastral 209 prin documentația avizată de OCPI Cluj nr._/12.06.2006, având limitele din cadastru corespunzătoare celor de folosință (garduri și răzoare) constatate în teren fiind vecine la est cu nr. cad. 998 și 999 – parcelele Ti5 Cc128, A129 și T35A2 din TP_/328 cu titular B. N.. Prin aceeași documentație cadastrală suprafața de 2048 mp. a fost reparcelată în două parcele: 209/1 de 1046 mp. și 209/2 de 1002 mp. . de 2252 mp. are suprafața liberă de 1648 mp. (planșa 1) și de 1823 mp. cu cei 149 mp. ocupați de terenul pârâtei B. R. nr. cad. 1306 cu gardul construit de J. M..

Limita AB din planșa 5 este o linie dreaptă între colțul gardurilor de la nr. 41 și 42 (A) și colțul parcelei T35 A131 (B). Aceasta este linia de hotar între terenurile reclamantei și intervenientelor față de terenul pârâtei B. R., stabilită pe baza informației că această limită este o linie dreaptă și pe baza corectitudinii punctelor A și B confirmată de suprafețele parcelelor Ti5 Cc83 și Cc82 precum și gardul vechi existent în B și a parcelei Ti5 A131 din cad 209 care corespunde față de terenul vecin la est și limitele existente în teren. Față de această limită pârâta B. R. ocupă 400 mp. din terenul (Ti5 Cc83 – 1 mp. cu cad 1235, Ti5 A65/1 – 133 mp. cu nr. cad. 1235 și 23 mp. cu nr. cad. 1306; T35 A34 – 243 mp. cu nr. cad. 1306) reclamantei B. M. și 149 mp. din terenul (T35 A131/1) intervenientelor (planșele 5 și 6). Din cei 556 mp. lipsă din terenul pârâtei B. R. față de mărimea din titlurile de proprietate, pe limita corectă cu terenurile reclamantei și intervenientelor se poate găsi suprafața de 434 mp. în limita vestică cu terenul lui P. P. de la nr. administrativ 40, între actuala limită și prelungirea răzorului (linie-punct – limita de folosință vizibilă în teren a imobilului de la nr. 65 – B. I.) la colțul gardurilor dintre imobilele de la nr. 40 și 41.

Analizând informațiile din registrele agricole a rezultat că antecesorul reclamantei B. L. avea în zona „În . suprafețele de 0,80 ha. arabil, 0,35 ha. arabil și 0,10 ha. curți construite, total 1,25 ha. Acesta a primit în TP 3039/1917 în zona respectivă parcelele T35 A34 de 2311 mp., T30 A21 de 3600 mp., T35 A35 de 1400 mp., Ti5 A65/1 de 2736 mp. și Ti5 Cc83 de 1153 mp. deci un total de 1,12 ha. (mai puțin 1300 mp.). Antecesorii pârâtei B. R.: O. P. avea în registrul agricol suprafețele de 0,58 ha. arabil, 0,29 ha. arabil și 0,10 ha. curte construită (total 0,97 ha.) și a primit în TP 3039/1917 parcelele T30 A110 de 2200 mp., T34 A149 de 5800 mp. și Ti5 A65/1 de 1440 mp. deci un total de 9440 mp. (mai puțin cu 260 mp.) iar C. V. care avea în registrul agricol suprafețele de 0,04 ha. arabil și 0,10 ha. curte total 0,14 ha. a primit în TP_/1473 parcelele T34 A141 de 2800 mp. și Ti5 Cc82 de 596 mp. – total 3396 mp. (mai mult cu 1996 mp.). Antecesorul intervenientelor B. I. A. avea în registrul agricol suprafața de 0,43 ha. arabil și 0,04 ha. curte total o,47 ha în această zonă și a primit în TP_/1473 parcele Ti5 Cc130 de 512 mp, A131 de 1536 mp. și T35 A 131/1 de 2252 mp. total 4300 mp. (mai puțin cu 400 mp.). Deși sunt adevărate afirmațiile reclamantei și intervenientei că antecesorilor lor s-a reconstituit o suprafață mai mică (cu 1300 mp. respectiv 400 mp.) iar antecesorilor pârâtei s-a reconstituit o suprafață mai mică cu 260 mp. lui O. P. dar mai mare cu 1996 mp. lui C. V. în titlurile de proprietate față de suprafețele înscrise în registrul agricol, toate acestea nu sunt concludente deoarece registrul agricol a fost întocmit declarativ fără o identificare clară a suprafețelor respective doar cu toponimicul „În . este o zonă foarte mare ce cuprinde parțial intravilanul localității J. de Mijloc și parțial actualele tarlale de cadastru 30, 34 și 35. Faptul că antecesorii părților în cauză au avut teren în zona analizată (planșa 1) nu poate fi probat doar cu informațiile din registrul agricol. Deoarece nici una din părți nu au avut înregistrate suprafețele în cartea funciară și planul de carte funciară (planșa 4) nu oferă alte informații (decât că limitele au fost linii drepte între cele două drumuri) doar cu martori și vecini mai pot fi probate suprafețele deținute aici.

C. locală J. în aplicarea Legii 18/1991 a numerotat inconsecvent și aleatoriu parcelele din tarlaua 35 vecină tarlalei 5 de intravilan (planșa 3 – unde nici nu sunt trecute toate parcelele atribuite), ducând la eroarea atribuirii aceluiași număr de parcelă (65/1) pentru terenurile vecine al reclamantei din TP_/562 și al pârâtei din TP 3039/1917.

Expertul a amintit că pentru terenurile în cauză a fost întocmită o documentație tehnică de către teh. V. R. I. pentru întabularea terenurilor reclamantei prin care s-a constatat ocuparea de către pârâtă a suprafeței de 333 mp. în urma căreia s-a pronunțat sentința civilă nr. 1962 din 22.10.2010 în dosarul Judecătoriei G. nr._ prin care pârâții B. R. și J. M. sunt obligați să lase reclamantei în deplină posesie suprafața de teren menționată. Diferența între documentația teh. V. R. I. și prezenta expertiză este dată de lățimea diferită a terenului reclamantei considerat aici până la linia dreaptă AB iar în cealaltă documentație de limita indicată de părți.

În concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară se menționează că imobilele în cauză sunt situate în intravilanul localității J. de Mijloc la poziția din planșa 2, cu poziția, forma și dimensiunile conform folosințelor detaliate în planșa 1. și sunt conform titlurilor de proprietate (planșa 3):

Parcelele reclamantei B. M.: Cc83 – curte construită de 1153 mp. și A65/1 – arabil de 2736 mp. din tarlaua de intravilan 5, precum și . 2311 mp. din . titlul de proprietate nr._/562 cu titular B. L.. Acestea au suprafața totală de 6200 mp. situate la nr. administrativ 42. Parcelele pârâtei B. R.: Cc82 – curte construită de 596 mp. . în titlul de proprietate_/1473 din 20.07.1998 cu titular C. V.; A65/1 – arabil de 1440 mp. din . . de 2240 mp. . în titlul de proprietate 3039/1917 cu titulari moștenitorii lui O. P..

Parcelele intervenientelor C. Olguța, B. M. M. și B. V.: Cc130 – curte construită de la nr. administrativ 64 de 512 mp. și A131 – arabil de 1536 mp. din . A131/1 – arabil de 2252 mp. . în titlul de proprietate nr. 3093/1947 din 04.08.2003 cu titular B. I. A..

Linia de hotar între terenul reclamantei și al intervenienților față de al pârâtei este linia dreaptă AB (planșa 5 fila 229). Față de aceasta pârâta B. R. ocupă 400 mp. din terenul reclamantei B. M. și 149 mp. din terenul intervenientelor C. Olguța, B. M. M. și B. V. (fila 224). Probele administrate în cauză au format convingerea instanței că părțile sunt îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele de teren primite în calitate de moștenitori antecesorilor lor și nu se impune anularea titlurilor de proprietate, chiar dacă există neconcordanțe în atribuirea aceluiași număr de parcelă (65/1) pentru terenurile vecine al reclamantei, din vina pârâtei C. locală pentru aplicarea legii fondului funciar a comunei J. care a dat dovadă de superficialitate în punerea în posesie a părților, cu atât mai mult că aceeași problemă este cu privire la toate terenurile din zonă, motiv pentru care, instanța a considerat că cel mai bun remediu nu este anularea titlurilor de proprietate ci grănițuirea terenurilor părților, conform expertizei efectuate în cauză, care respectă și celelalte hotărâri judecătorești pronunțate între părți.

Având în vedere aceste considerente, instanța a apreciat că nu sunt aplicabile dispozițiile art. III din Legea nr. 169/1997 privitoare la nulitatea, motiv pentru care a respins ca neîntemeiată cererea de anulare parțială a Titlului de Proprietate nr. 3039/1917 din data 16.05.2003 și a procesului–verbal de punere în posesie aferent, cu privire la terenul în suprafață de 2240 mp. situat în tarlaua 35, . extravilanul satului J. de Mijloc și a terenului în suprafață de 1440 mp. situat în tarlaua 5, . intravilanul satului J. de Mijloc, precum și cererea de anulare a documentației cadastrale prin care a fost întabulat terenul situat în tarlaua 35, . tarlaua 5, ..cad.988,1235,1306, avizată de OCPI Cluj cu nr.3814/14.04.2008.

În temeiul art. 584 din Codul Civil, instanța a stabilit că linia de hotar dintre terenul reclamantei B. M. în suprafață totală de 6200 mp. înscrise în Titlul de proprietate nr._/562 din 4.07.1996 situat în tarlaua 35, . satului J. de Mijloc și tarlaua 5 parcelele 83 și 65/1 din intravilanul satului J. de Mijloc, al intervenienților: C. OLGUȚA, B. M. M. și B. V. în suprafața de 2252 mp. înscrise în Titlul de proprietate nr.3093/1947 din 04.08.2003 tarlaua 35, . din extravilanul satului J. de Mijloc pe de o parte și terenul pârâtei B. R. în suprafață de 596 înscrisă în Titlul de proprietate nr._/1473 din 1998 situat în tarlaua 5 . satului J. de Mijloc și în suprafața totală de 3680 mp. înscrise în Titlului de Proprietate nr. 3039/1917 din data 16.05.2003 situate în tarlaua 35, . extravilanul satului J. de Mijloc și tarlaua 5 . intravilanul satului J. de Mijloc, atribuite prin Actul de partaj autentificat prin încheierea nr. 1246 din 15.06.2004 al Biroului Notarului Public G. F. din G., pe de altă parte, este linia dintre punctele A și B din planșa 5 anexă la raportul de expertiză tehnică judiciară efectuată de dl expert ing. E. D..

Cu privire la cererea de intervenție în interes propriu formulată și precizată de intervenienții J. M. și J. L., prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei B. M. și a cererii de intervenție în nume propriu a intervenienților: C. Olguța, B. M. M. și B. V., instanța a respins-o pentru aceleași motive expuse mai sus prin care a fost admisă acțiunea reclamantei și a intervenientelor, iar cu privire la precizarea din data de 10.05.2012 (fila 49 verso vol.II) prin care se solicită și constatarea că intervenienții J. M. și J. L. sunt proprietarii imobilului înscris în C.F._ J. de Mijloc nr. cad.1306 și beneficiarii unei servituți de trecere pe o lungime de 69,8 m. și 4 m. peste . 5, instanța o va respinge ca lipsită de interes, întrucât aceste drepturi sunt stabilite, necontestate de nimeni și înscrise în cartea funciară, fiind inutilă constatarea existenței lor de către instanță.

Întrucât pretențiile părților au fost încuviințate numai în parte, instanța temeiul art.276 din Codul de Procedură Civilă, a compensat parțial cheltuieli de judecată efectuate de părți și a obligat pe pârâta B. R. să plătească reclamantei B. M. suma de 3250 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând jumătate din costul raportului de expertiză tehnică judiciară și onorariului avocațial (fila 219, 285-287, vol. I și fila 143-144 vol.II).

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanta B. M. și intervenienții în nume propriu, C. Olguța, B. M. M. și B. V., modificarea in parte a hotărârii si atacate, in sensul admiterii tuturor capetelor de cerere formulate in cererea de chemare in judecata completata si in cererea de interventie, inclusiv anularea in parte a titlurilor de proprietate si a proceselor verbale de punere in posesie corespunzatoare acestora, a incheirii de intabulare si a documentației cadastrale, cu menținerea liniei de hotar stabilite de instanta de fond.

În drept, s-au invocat dispozițiile art.304 pct 5 si 9 si art 304.1 Cod proc civ anterior (art. 488 pct 5 si 8 NCPC).

In motivare, reclamanta si intervenientii au invocat urmatoarele motive de nelegalitate a sentintei atacate:

În cuprinsul cererii de chemare in judecata s-a solicitat anularea in parte a TP 3039/1917/16.05.2003 si a procesului verbal de punere in posesie aferent emis in favoarea paratilor si anularea in parte a TP_/1473/20.07.1998 si a procesului verbal de punere in posesie cu privire la terenul . lui C. I V. pentru suprapunere parțiala peste "._/562/1996 emis in favoarea B. A L., dar si neindreptatitirea la reconstituire, bneficiarl titlli de proprietate nefiind proprietar; anularea pe cale de consecința a actului subsecvent in v baza careia parata B. M. si-a inscris dreptul de proprietate asupra terenurilor din titlurile a caror anulare se cere, stabilirea liniei de hotar intre parcele din titlurile d eproprietate ale proprietarilor vecini ca fiind linia dreapta AB din planșa 5 din expertiza efectuata in cauza de către expert ing. E. D.; sa respingă si cererea de intervenție a intervenientilor J..

Instanta, desi a retinut multiple aspecte care duceau la concluzia temeinciei pretentiei lor, a apreciat ca solutia ce se impune nu este anularea titlului de proprietate, ci stabilirea mejdiei in modalitataea dispusa.

Aprecierea instantei este gresita, caci in privinta titlurilor de proprietate atacate sunt incidente disp. art. III din Legea 169/1997, deoarece același teren din intravilan ( curti-constructii ) s-a reconstituit atat numitului C. V., cât si moștenitorilor lui O. P., cat si direct fiului acestuia din urma, O. E., rămas in casa părinteasca. Acest aspect a fost recunoscut de parata B. R. in declarația data la P., arătând ca suprafața de 1400 mp care se găsea in Registrul Agricol pe numele lui C. V., a fost trecut in titlul de proprietate al tatălui sau. De asemenea, ca exista identitate de nr de . 65/1 T5 ) atat in titlul de proprietate eliberat antecesorului reclamantei, B. L., cit si in TP eliberat in favoarea paraților, iar titlul de proprietate al paratei este ulterior celui emis lor.

Suprapunerea intre terenuri este confirmata de intregul parobatoriu administrat in cauza, si anume expertiza efectuata de ing. E. D., proba ce se coroborează cu expertiza efectuata de B. A. si cea a expertului V. I. R.. Chiar si parata C. Locala J., recunoaște prin răspunsurile la interogator, ca exista suprapunere a terenurilor.

Cu referire la cele de mai sus, considera ca instanța a făcut o greșita interpretare si aplicare a legii referitoare cazurile de nulitate a titlurilor de proprietate dar si cu privire la interpretarea probelor.

Potrivit prev Legii 18/1991, se reconstituie dreptul de proprietate asupra terenurilor se face membrilor cooperatori sau moștenitorilor. Potrivit art 11, suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori. Legea prevede ca dreptul de proprietate se reconstituie asupra terenurilor pe vechile amplasamente si cu suprafețele aduse in fostul CAP.

Asa cum a probat in cauza, cum de altfel se si retine prin sentința, antecesorului paratei, C. V. I s-a reconstituit dreptul de proprietate cu o suprafața in plus de 1996 mp.Instanta a apreciat gresit insa cu privire la terenul lui O. P., deoarece nu a adunat suprafața intravilan, curti-constructii, reconstituite direct pe fiul sau O. E., ceea ce face ca si suprafata reconstituita dupo O. P. sa fie mai mare decat cea la care acestia erau indreptatiti.

A probat si faptul ca asupra aceluiasi teren intravilan categoria de folosinta curti-constructii, s-a reconstituit dreptul de proprietate atat tuturor moștenitorilor lui O. P., dar si lui C. V., cat si unuia dintre moștenitorii lui O. P., anume fiului O. E., care a ramas sa locuiasca in casa parinteasca. Terenul atribuit lui C. V. provenea de la antecesorul soției sale nascuta O. Ustina, sora cu Olostean P..

A solicitat instantei obligarea paratilor la depunerea titlului de proprietate emis pe seama lui O. E. si dosarele de fond funciar care au stat la baza emiterii titlului de proprietate pe seama acestuia, cat si a titlului emis pe seama lui C. V., insa instanta a respins proba, cu toate ca aceasta era utila.

La punerea in posesie nu s-a respectat prev regulamentului aprobat prin HG 1172/2001 si, pentru celalalt titlu HG 890/2005, art.33 si 34, care impun ca aceasta sa fie facuta pe baza măsurătorilor topografice, de către specialist in topografie si cadastru iar ulterior pe baza harților si planurilor de situație la zi, cu vecinătăți si recunoașteri reciproce.

Daca s-a făcut o poziționare greșita, partial pe un amplasament deja pus in posesie si cu același nr. de parcela si . retine instanța, considera ca soluția legala este anularea titlului cu privire la aceasta ., precum si anularea a documentației cadastrale. Aceasta documentatie cadastrala se impune a fi anulata deoarece nu a respectat Ordinul 634/2006, unde se si prevede ca proprietarul este răspunzător de identificarea limitelor terenului si prin recunoașterile reciproce, ceea ce parata nu a făcut.

Terenurile din intravilan revin vechilor proprietari, pe vechile amplasamente, ceea ce in speța nu s-a respectat vechil amplasament, terenurile cupinse in cele doua parcele din titlul de proprietate al paratei fiind solicitate anterior de alte pesoane iar ei erau deja in posesia lor.

Suprafața de 1440 teren este . T 5 din titlul lui O., la care se adaugă si cel de 581 curți construcții din titlul pe C. V.. C. V. nu a avut teren in zona, ci terenul era a surorii lui O. P., primit ca zestre cand s-a căsătorit cu C. V. si a fost trecut in registrul agricol pe "capul familiei" C. V.. Iar reconstituirea trebuia facuta tot pe acesta iar nu pe ambii soti sau pe soție. O. P. a solicitat si acest teren revenit surorii sale dar care figura in cf pe numele tatălui lor, astfel ca I s-a restituit si acest teren, cu toate ca nu era in registrul agricol pe numele sau aceasta suprafața ca teren intravilan, ci era inscris pe C. V.. Apoi terenul intravilan, curți construcții, inscris in registru pe numele Iul O. P. I s-a reconstituit direct fiului sau O. E. prin soția O. C. ca teren pe care se afla casa si curtea deoarece el a ramas si a locuit in "casa părinteasca". Același teren Intravilan care in registru figurează ca si curte si constructii, ca suprafața, a fost reconstituit si lui moștenitorilor lui O. P., dar ca teren intravilan, fiind adăugat la . constituit . . lui C. V. din registrul agricol i-a fost reconstituita in extravilan. Cum parata B. R. este si moștenitoarea lui C. V. prin soția acestuia, parata in intelegere cu ceilalți parați au speculat aceleași suprafețe de teren intravilan curti, constructii, sau intravilan, dar si cu dreptul la teren aferent locuinței in suprafața ingradita dar nu mai mult de 1000 mp.

O. P. apare in registrul agricol cu 3,5 ha dar in titlul de proprietate are un total de 3,56 dar plus 0,12 loc casa pe fiul sa O. E., deci un total de 3,68 ha. Lui O. i s-a atribuit in plus pe celalalt titlu inca 1900 mp, pe cand lor li s-a diminuat suprafata, lui B. L. la 1,94 ha de la 2,06 ha iar lui B. loan are in registru 2,12 ha fata de 2,35.

Tot o proba in sutinerile recurenților este si Sentința civila nr. 1962/2010 a Judecătoriei G., prin care se retine linia dreapta a parcelelor dar si a faptului ca parata B. si intervenientl intervenientul J., au fost declarați conturbatori in posesie, ei având posesia si prin antecesorii recurenților, pe cale de jonctiune, dintotdeauna iar J. si B. au ocupat terenul astfel ca este probat irevocabil ca parații nu au fost pusi in posesie cu acest teren, ci ei l-au ocupat dupa ce au fost pusi recurenții in posesie pentru întreaga suprafața.

O alta proba ca nu erau îndeptatiti la acest teren si la aceasta suprafața rezulta si din faptul ca aceștia au invocat ca si drept anterior terenuri, indicand si numere topografice, dar aceste numere topografice sunt in alt loc, asa dupa cum rezulta si din conținutul expertizelor si planșelor ale acestora.

Faptul ca au ocupat si terenul intervenientelor se observa si din vecinătățile din titlu unde, la sud, nu este trecut ca vecin B. loan ci vecinul B. loan. Din declarațiile martorilor audiați in cauza dar si din copiile declaraților de martori din celalalt dosar dintre parti, rezulta faptul ca ei erau si suntem indeptatiti la teren si ca li s-a reconstituit recurenților, iar nu paraților.

Ca titlul de proprietate al parațil trebuie anulat partial, se datorează si faptului ca titlul recurenților a fost anterior eliberat, in anul 1996 iar nu in 2003 ca al paraților si erau deja puși în posesie, astfel ca nu se putea reconstitui un teren cu același număr de parcela si . cuprins in titlul acestora.

Împotriva hotărârii de fond a mai declarat recurs și pârâta B. R., solicitând admiterea recursului și pe cale de consecință, modificarea sentinței civile nr. 948/2013, în sensul respingerii acțiunii reclamantei intimate si a cererii de intervenție în interes propriu, cu obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.

In motivare, parata sustine urmatoarele motive de nelegalitate a sentintei:

Din punct de vedere procedural, instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, dispunand stabilirea stabilirea liniei de hotar față de pârâta recurentă B. R. și pentru suprafața de teren de 596 m.p., curți construcții înscrisă în Titlul de proprietate nr._/1473 din 20.07.1998, emis pe numele lui C. V.., desi nici prin cererea de chemare in judecata, nici prin cererea de interventie nu a fost formulata o astfel de cerere.

Asupra acestui teren nu exista dealtfel nicio disputa intre reclamanta si parata B. R..

Prin sențință instanța stabilește linia de hotar față de un neproprietar, respectiv fata de parata B. R., desi aceasta si-a instrainat terenurile din anul 2009, astfel incat la data introducerii actiunii aceasta nu mai avea calitatea de proprietar.

Prin cererea de intervenție depusă de fam. J. la dosarul cauzei (f.244) se descriu toate aceste transmisiuni ale dreptului de proprietate, (fila 2 verso) depunând în probațiune extrasele de carte funciară ( f. 250, 253).

Parata B. R. a relevat instantei acest aspect in obiecțiunile la raportul de expertiză și cererea de efectuare a unui nou raport de expertiză. Întrucât cererea formulată de reclamantă s-a referit la stabilirea liniei de hotar între proprietatea acesteia și a pârâtei recurente B. R., era imperios necesar ca această operațiune să se fi făcut în opoziție cu proprietarii terenului.

Trebuie precizat faptul că reclamanta știa cine sunt proprietarii terenului, aceasta cerând între altele prin modificarea de acțiune anularea documentației care a stat la baza întabulării. Instanța fondului știa de asemenea cine sunt proprietarii terenului.

Desi instanta a respins cererea de interventie a intervenientilor J., a stabilit linia de hotar și față de familia J., atât pe latura cu B. M. cât și pe latura cu intervenientele, ca și cum suprafața situată în tarlaua 35, . extravilanul satului J. de Mijloc și tarlaua 5 . intravilanul satului J. de Mijloc, ar fi încă proprietatea sa. Prin acest mod de a stabili mejdia, se aduce atingere directă intervenienților J., cărora li se refuză admiterea cererii de intervenție, sub pretextul că dreptul acestora este necontestat, dar se stabilește linia de hotar între terenurile reclamantei și a intervenientelor, și cu privire la suprafața înstrăinată acestora, fapt care implică practic cedarea unei suprafețe de teren din proprietatea acestora și eventual demolarea construcției lor, cu toate că sunt cumpărători de bună credință.

Dacă s-ar înlătura criticile menționate mai sus, linia de hotar astfel cum a fost ea stabilită de instanța de fond este profund eronată. În această ipoteza soluția ar fi aceea a casării cu trimitere pentru refacerea raportului de expertiză. Combate concluziile expertizei d-lui E..

Raportul de expertiza intocmit de expert Rrculescu este gresit, deoarece pleaca de la premise gresite.

Prima premisă este cea legată de identificarea terenului reclamantei: expertul arată la pagina 3 din expertiză că: "A fost considerată limita estică cu terenul vecinului de la nr. 43 I. V( intabulat cu nr. cadastral1499 în favoarea lui T. L.) care deși nematerializată(fiind dată de folosința agricolă.... " Rezultă că limita a fost doar apreciată în funcție de folosința agricolă, nefiind nici un gard. Trebuie remarcat faptul că prin plângerea adresată de reclamantă către parchet, împotriva recurentei B. R., a membrilor comisiei locale se afirmă că: "Mi s-a respins întabularea pentru că terenul meu se suprapune cu cel al lui T. N.... " Aceasta înseamnă că la cadastru limita estică figurează ca fiind suprapusă între reclamantă și vecinul T..

A doua premisă greșită a expertului o constituie faptul că și-a bazat expertiza pe măsurătorile tehnicianului V. loan R., persoana angajată de reclamantă să efectueze lucrări de măsurători în vederea susținerii punctului său de vedere în dosarul civil nr._ al Judecătoriei G.. Tot la fila 3 expertul afirmă că: "... punctele indicate au corespuns poziției limitei nr. cad. 1499 atât cu ocazia constatărilor în teren cât și în măsurătorile făcute de th. V. loan R. în 2009. " Explicația acestei corespondențe rezidă în faptul că reclamanta a indicat ambilor pe unde dorește să îi fie limita terenului. Ulterior, comparând schițele depuse anexat expertizei vom descoperi că sunt aceleași cu ale tehnicianului angajat de reclamantă. Documentația acestui tehnician este din nou relevată la fila 5 din expertiză, într-o manieră care indică importanța ei pentru expert. Acest fapt contravine cerinței unei analize proprii a datelor din dosar, pe care ar trebui să o facă expertul.

A treia premisă greșită o constituie luarea în calcul a unor înscrisuri private ale reclamantei, cu titlu de schițe de punere în posesie. De vreme ce se aflau in posesia reclamantei, in mod evident aceste schite, despre care se afirma ca sunt originale, nu puteau fi inscrisuri oficiale provenite de la autoritati.D. fiind caracterul lor de acte private, expertul s-a raportat la acestea in mod nepermis. Având în vedere că terenurile părților, au făcut obiectul Legii nr. 18/1991, în temeiul căreia foștilor proprietari li s-au eliberat titluri de proprietate, procese-verbale de punere în posesie și schițe de punere în posesie întocmite de specialiștii Comisiei locale J., exact acele documente, coroborate cu schițele din mapele cărților funciare, trebuiau să stea la baza determinării mejdiilor dintre proprietățile părților,

Dl. expert identifică lungimea terenului reclamantei și a intervenientelor în interes propriu ca fiind 363 m., adică o lungime de 181, 5 m. pentru fiecare. O spune la fila 5 din raportul de expertiză și o desenează la schița anexă de la fila 7 din același raport. Ori la această lungime, chiar pe o lățime medie a parcelei reclamantei de 34 m., rezultă o suprafață de 181, 5 x 34 = 6171 m.p., adică foarte aproape de 6.200 m.p., cât deține în total B. M.. La fel este situația intervenientelor.

În mod inexplicabil, dl. expert ignoră această constatare proprie și absolut în toate calculele pe care le face ulterior în expertiză, prin care ajunge la concluzia că intimatei reclamante și intervenientelor le lipsește teren, pornește de la o lungime a terenului de 174 m., astfel încît în final propune ca lățimea parcelelor acestora să fie mărită în dauna terenului care a aparținut pârâtei recurente B. R..

Prin această metodă se ajunge la concluzia nefirească prin care o suprafață de 240 m.p. este neatribuită, exact între . intervenientelor, cu alte cuvinte există între terenurile acestora o zonă tampon, ce se propune a-i fi atribita ei. Este nefiresc, deoarece terenurile reclamantei și intervenientelor sunt învecinate, nu despărțite de un alt teren, caci provin de la același antecesor comun. Ori diferența aceasta de 240 m.p., rezultă tocmai din faptul că în locul a 181, 5 m, lungime pentru parcelele reclamantei și intervenientelor, expertul calculează doar 174 m., în contra oricărei logici și a oricărei plan de situație.

In raportul de expertiză dl. ing. E. D. nu face nici o trimitere la maniera punerii în posesie a părților. Astfel deși la dosarul cauzei inclusiv la raportul de expertiză există o hartă cadastrală utilizată la punerea în posesie, expertul nu face raportarea la scară a suprafeței, pentru a se determina lungimea și lățimea parcelelor. Referirea la această hartă clarifică inclusiv forma geometrică a parcelei reclamantei, ușor trapezoidală. Acest lucru rezultă și din depoziția martorului G. N. ( fila 209), membru în comisia de punere în posesie, care a măsurat efectiv terenul cu ocazia măsurătorilor efectuate în temeiul Legii 18/1991. Expertul E. afirmă faptul că..." Deoarece nici una din părți nu au avut înregistrate suprafețele în cartea funciară și planul de carte funciară ( planșa 4) nu oferă alte informații (decât că limitele au fost linii drepte între cele două drumuri) doar cu martori și vecini mai pot fi probate suprafețele deținute aici". Afirmația d-lui expert sunt contrazise de actele de la dosarul cauzei. După cum se poate observa la fila 129 din dosar este depus de pârâta recurentă B. R., extrasul c.f. 21 J. de Mijloc, cu pozițiile top. 742/1, 742/3, 785, în care apar proprietari B. M. căsătorită cu O. V., adică străbunicii subsemnaților, respectiv bunicii lui O. P.. De asemenea la fila 130 a depus contractul de vânzare și cumpărare prin care tatăl pârâtei, O. P. a dobândit suprafața de 1 jugh. 500 stj.p. din c.f. 21 top. 742, contract datat 26.01.1946. Aceste elemente erau suficiente pentru identificarea terenurilor în regim c.f. respectiv dacă terenurile din T.P. nr. 3039/1917/16.05.2003, ./1, se identifică în regim de carte funciară cu imobilele din c.f. 21 J. de Mijloc, nr. top. c.f. 21 J. de Mijloc, nr. top. 785, 742. 742/1, 742/3.

Este esențial pentru instanță acest aspect deoarece: demonstrează dacă s-a efectuat punerea în posesie și s-a eliberat titlul de proprietate pârâtei conform cărții funciare, se dovedește dacă este reală sau nu afirmația reclamantei si a intervenientilor potrivit cu care O. P., respectiv subsemnații nu erau îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate pe acel teren, se clarifică inclusiv forma geometrică a parcelei, prin raportarea la scară a poziției de pe harta c.f, din moment ce sunt cunoscute numerele topografice care sunt atribuite părților. Altminteri după registrele agricole este mai greu de stabilit îndreptățirea la reconstituire. Cu toate acestea conform registrului agricol la poziția tatălui sau ( fila 42) la nr. ord. 1, apare poziția la ., la nr. ord. 5 la . și la nr. ord. 11 la ., 10 ha. Așadar suprafața menționată în titlu defăimat al subsemnatei are un corespondent complet în Registrul Agricol. Văzând și pasivitatea reclamantei în a depune extras c.f. cu poziția terenului său, a efectuat demersuri și a obținut c.f. 1266 J., unde apare poziția 742/2 (vecină cu a pârâtei). Se poate deci identifica în c.f. și terenul din titlul reclamantei și a intervenientilor, cu atât mai mult cu cât B. L. este primul proprietar înscris în c.f. în al treilea rând esențial în trasarea unor concluzii corecte de către expert la verificarea caietelor de punere în posesie. Ing. E., face trimitere la acestea arătând că: „Conform cu pagina fotocopiată (pusă la dispoziție de către părți) din caietul folosit de comisia locală la măsurătorile de punere în posesie a terenurilor în zonă în anul 1995 "în realitate este vorba despre fotocopia aflată la dosarul ( fila 12), care nu emană de la comisia locală ci de la reclamantă. Față de faptul că potrivit declarației martorului G. au fost cel puțin două puneri în posesie, trebuia solicitat de la comisia locală copia acestor caiete, cu mențiunea conform cu originalul (pentru evitarea discuțiilor legate de proveniență).

Aceasta și în considerarea răspunsurilor la interogatoriu ale comisiei locale ( fila 208), care la întrebările 1 și 4 arată că nu există suprapuneri între terenurile reclamantei și ale paratei, iar la întrebarea 3 arată că linia despărțitoare dintre proprietăți este una dreaptă. In plus la întrebarea 5 se răspunde în sensul că eventualele suprapuneri nu au corespondent real în teren, ci este o eroare la efectuarea expertizei de întabulare a reclamantei. Aceasta corelând si schița de la fila 7 si 8 efectuate de ing. V. R., cel de la a cărui lucrare tehnică respinsă de la întabulare a declanșat acest litigiu. Cu alte cuvinte este foarte important a se verifica punerea în posesie a reclamantei și intervenienților, pentru a se stabili eventualele suprapuneri. Nu este firesc să iei drept corect ceea ce persoana angajată de reclamantă să efectueze lucrarea cadastrală de întabulare-V. R. afirmă că există suprapuneri, așa cum face dl. expert E., ci trebuie verificat de noul expert ce va fi numit, la fața locului, în teren acest lucru, pentru că entitatea care a efectuat punerea în posesie - C. locală spune exact contrariul.

Trebuia clarificat ce este cu suprafața de 434 m.p., la limita vestică. Conform planurilor de punere în posesie, parcelele sunt în formă trapezoidală, nicidecum în forma literei L din două dreptunghiuri. Este deci curios ce afirmă dl. ing. E. "Față de această limită pârâta B. R. ocupă 400 m.p., din terenul...reclamantei B. M. și 149 m.p., din terenul...intervenientelor ". După care ..." Din cei 556 m.p., lipsă din terenul pârâtei B. R.....se poate găsi 434 m.p., în limita vestică... ". Noi am înțeles că pârâta ocupă 549 m.p., deși îi lipsesc 556 m.p., (?!), dar că totuși există 434 m.p., pe limita vestică, adică continuarea suprafeței reclamantei (zona dintre terenul reclamantei și cel al intervenientelor), adică terenul lui B. R. este cumva în formă de L care ar fi contrar oricărei logici si puneri în posesie.

În realitate comisia locală afirmă că terenul ce eventual lipsește reclamantei și intervenienților este această suprafață de 434 m.p.. Este și logic să fie așa, deoarece terenurile din titlurile reclamantei și intervenienților au avut același ascendent comun, fiind o singură parcelă din drum în alt drum, ulterior fiind două poziții, însă care au mejdie comună, la capătul grădinii. Este însă lipsit de orice suport atât afirmația reclamantei, pe care expertul E. o reia, cum că există această zonă tampon între proprietățile reclamantei și ale intervenienților. În realitate această afirmație contrazice toate probele de la dosar și se poate foarte ușor verifica pe harta cadastrală și de punere în posesie (de exemplu cea de la fila 47). Reclamanta în înțelegere cu intervenienții au lăsat nelucrat o suprafață de teren între terenurile lor, astfel ca lungimea parcelei măsurate de expert să fie mai mică, suprafața totală să fie mai mică și să pretindă un front la stradă mai mare, prin invocarea unei suprapuneri cu terenul pârâtei recurente B.. Folosința faptică este o situație pe care nu o pot interpreta ca având valoarea unei dovezi cu privire la amplasamentul parcelelor, în condițiile în care avem hărți cadastrale de punere în posesie.

Intervenienții J. M. și J. L. au formulat de asemenea recurs, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței atacate, in sensul de a fi respins si capătul de cerere formulat numai de reclamanta B. M. prin "Completarea de actiune" (fila 8 voi II dos fond), vizând stabilirea liniei de hotar, pe excepția lipsei calității procesuale pasive a tuturor paraților. Solicita totodată admiterea cererii de intervenție in interes propriu depusa de J. M. și L. ( f. 49 verso si 50 vol. II dos. fond) vizând constatarea existentei dreptului de proprietate al subsemnaților si a servitutii de trecere, drepturi înscrise in CF_ J. de Mijloc si stabilirea liniei de hotar fata de proprietatea reclamantei cuprinsa in titlul de proprietate_/562/1996, constituita din parcelele 65/1 si 34 ( Tarlaua 5 si respectiv 35 ) si a intervenientelor, constând in . 35 din T.P._, cu cheltuieli de judecata in ambele instanțe.

În motivarea cererii s-a arătat că hotărârea primei instanțe este nelegala si netemeinica pentru următoarele motive:

Mai inainte de a fi investita cu cererea reclamantei de stabilire a mejdiei, instanta a staibilit drept obiectiv al expertizei, in afara obiectului cauzei la acel moment, stabilirea linieiie de hotar dintre proprietatea reclamantei si a intervenientelor, si cea a paratei baciu R..

Instanta si-a intemeiat solutia pe un raport de expertiza lovit de nulitate si neconcludent.

Raportul de expertiza este lovit de nulitate in temeiul disp. art. 208 Cod pr.civ, deoarece expertul nu a dispus citarea tuturor partilor la fata locului, ci la Primarie si a schimbat unilateral ora fixata, prezentându-se la fata locului dupa doua ore, asa cum afirma același expert in răspunsul la obiectiunile .

Raportul de expertiza lasa neelucitate o . aspecte esentiale in cauza, sesizate in obiectiunile formulate de ei la 266-267 dos. Fond, critici care ii indreptateau la o contraexpertiza.

Astfel, in loc sa se limiteze la individualizarea parcelelor conform titlurilor de proprietate, asa cum figurează in obiectivele instanței, expertul se extinde si la numerele cadastrale ce au aparținut cândva paratei B. R., fara sa ceara nimeni acest lucru.

Apoi, cea mai grava gresala a expertului este aceea ca la individualizarea parcelelor proprietatea reclamantei expertul nu a folosit Planul Cadastral la Legea 18/1991. Din acest plan rezulta ca parcelele reclamantei si ale paratei au limita din spate la acelasi nivel. Astfel fiind, daca . are o lungine de de 202,6 metri, in nici un caz proprietatea reclamantei nu putea fi in lungime de 174 m. De asemenea, conform aceluiași Plan Cadastral la L 18/1991, parcelele reclamantei si a intervenientelor au aceeași lungime.

La individualizarea parcelelor, expertul a folosit "pagina fotocopiata" dintr-un caiet, la care face referire la alin. penultim f. 223 din raportul de expertiza, foaie de caiet fara nici o valoare probatorie, in condițiile in care nu poarta absolut nici un fel de data certa si nu i se poate stabili provenienta.

Or, aceasta lungime din "foaia de caiet" a fost transpusa si in raportul de expertiza, aspect ilustrat de planșa intocmita la filele 229 dos. fond, extinzând astfel treptat proprietatea reclamantei pe latime, ajungând ca la capătul sudic extinderea sa fie de aproape 5 metri, peste proprietatea intervenienților. Expertul aratând ca lungimea totala pentru terenul reclamantei si intervenientelor este de 363 m. 1. (f 223 alin. penultim), ceea ce inseamna ca lungimea proprietății reclamantei trebuie sa fie măcar de 182,5 m.l., insasi reclamanta si intervenientele aratând in acțiunea introductiva si cererea de intervenție ca cele doua proprietăți sunt egale (f 2 si 52-53 dos. fond vol. I).

Expertul nu a dat o explicatie plauzibila exstentei acelei suprafete de 240 m.p. teren liber, neatribuit, intre terenul reclamantei si cel al intervenientelor, cata vreme din planul de punere in posesie rezulta ca parcelele acestora sunt unul in continuarea celuilalt.

Daca măsurătorile ar fi fost corecte, avându-se in vedere harta cadastrala la L 18/1991, nu ar fi ieșit nici o suprafața minus. Dimpotrivă, reclamanta folosește cu mult peste proprietatea cuprinsa in titlul de proprietate, aspect ce rezulta din Rezoluția Parchetului de pe lingă Judecătoria G. (f 259-263 dos. fond) precum si din propriile susțineri, făcute prin plângerea înregistrata in 6.10.2009 de aceasta la P., f. 271 partea finala si 273 alin. 2 partea finala, in care arata cu claritate ca "Diferența de 10 ari (necuprinsa in TP) exista fizic in realitate si se afla in posesia mea".

Documentatia intomcita de tehn. V. I. R. in dosarul avand ca obiect actinea posesorie, in ceea ce ii priveste, acestei sentinte nu i s-a dat nicio elevanta, caci a fost admisa admisa contestația la executare formulata de ei, prin sentința civ. 857/9.07.2012 a Judecătoriei G., s-au anulat toate formele de executare, sentința si schița efectuata de tehn. V. I. R. rămânând practic fara nici o eficienta juridica.

Instanta, incalcand dispozitiile art. 129 alin 6 Cod pr.civ. a acordat mai mult decât s-a cerut, stabilind mejdia si intre cele doua parcele din titlul de proprietate al paratei B. R. si terenul intervenientelor, apoi intre terenul reclamantei si terenul in suprafata de 596 m.p. cuprins in titlul de proprietate a lui C. V..

Referitor la petitul vizând stabilirea liniei de hotar, au ridicat excepția lipsei calității procesuale pasive a tuturor paraților, inclusiv a paratei B. R., care din mai 2009, când s-au instrainat cele doua parcele 65/1 si respectiv 65/2, nu mai exercita atributele dreptului de proprietate, drepturile ei nemaifiind actuale de aproximativ 5 ani. Pe aceasta excepție a lipsei calității procesuale pasive, solicita respingerea cererii formulata de reclamanta, privind stabilirea liniei de hotar, intrucât actualii proprietari ai parcelelor învecinate 65/1 si 65/2 sunt, (asa cum am arătat anterior) numitul B. N. R. N., care si-a construit o casa pe prima . si soții J. M. si L., care de asemenea si-au construit o casa pe a doua . loc infundat.

In calitate de proprietari actuali ai parcelei cu nr. cad. 1036 intabulata in CF_ J. si beneficiari ai unei servituti de trecere înscrisa in aceeași CF, au formulat cerere de intervenție in interes propriu, solicitând constatarea existentei acestor drepturi reale in contradictoriu cu reclamanta si intervenientele, precum si stabilirea liniei de hotar fata de proprietățile acestora, constând in parcelele 65/1, 34 si 131/1, ținând cont de intinderea si configurația proprietății soților J., precum si de traseul servitutii de trecere, (f 49 verso vol. II dos. fond) evidențiate in actele anexate cererii inițiale de intervenție.

In mod greșit a respins instanța de fond primul petit al cererii formulate, ca fiind lipsit de interes, in condițiile in care nu mai este proprietara tabulara B. R., iar pe de alta parte, se stabilește o linie de hotar peste proprietatea soților J. cu nr. cad. 1036, fara ca măcar aceștia sa participe la măsurarea propriului teren. F. de reclamanta si interveniente, soții J., in sensul disp. art. 36 din Legea 7/1996 republicata, text in vigoare la data intentării cererilor inițiale, au calitatea de terțe persoane, care si-au înscris un drept real la CF, dobândit cu buna-credinta si prin act juridic cu titlu oneros, bazânde-se pe cuprinsul Cărtii Funciare, considera ca proprietatea acestora si servitutea de trecere nu pot fi afectate sub nici o forma, in sensul diminuării acestora.

Or, reclamanta si intervenientele, la data intentării cererilor formulate, conform textului menționat, aveau posibilitatea sa ceara odată cu anularea titlului de proprietate si anularea actului subsecvent, respectiv contractul de vânzare-cumparare, incheiat de intervenienți cu parata B. R., in termen de trei ani, de la data inregistrarii cererii de inscriere formulata de dobânditorul nemijlocit, care in speța este parata B. R.. Aceasta intabulându-si dreptul de proprietate asupra parcelei cu nr. cad. 1306 in data de 5.09.2008, este evident ca termenul de trei ani in care reclamanta si intervenientele puteau cere nulitatea actului subsecvent, s-a împlinit in data de 5.09.2011.

In prezent reclamanta si intervenientele, nemaiputând promova o astfel de acțiune demult prescrisa, trebuie sa respecte limitele proprietății soților J. si a servitutuu de trecere, in intinderea si configurația evidențiata in documentația de intabulare depusa la f 257.

In vederea stabilirii liniei de hotar, solicita admiterea unei expertize topografice cu obiectivele solicitate la pct 2 din cererea in probatiune depusa de intervenientii J. Ia f 49 voi. II dos. fond.

Referitor Ia calificarea juridica a caii de atac, considera ca acesta este apelul, in condițiile in care fata de "completarea de acțiune", prin intâmpinarea depusa la f. 49 pct. I a invocat incalcarea disp. art. 132 cod pr. civ. raportat la art. 134. Intrucât prin asa zisa completare de acțiune (vizând anularea documentației cadastrale si stabilirea liniei de hotar) s-au formulat cereri noi, care puteau fi intentate doar pâna la prima zi de infatisare, sancțiunea fiind disjungerea cererilor noi si judecarea lor separata, socotește ca in privința acestora calea de atac este apelul si nu recursul).

Prin întâmpinarea formulată de recurenții J. M. și L., s-a solicitat respingerea recursului promovat de reclamantă si interveniente ca nefondat si menținerea parțiala a sentinței nr. 948/10.10.2013 a Judecătoriei G., in partea privitoare la soluțiile de respingere a cererilor de anulare parțiala a titlului de proprietate nr. 3039/1917/16.05.2003 si implicit anularea procesului verbal de punere in posesie si a incheierii de intabulare.

Totodată solicita admiterea apelurilor apelului depus de parata B. R.. In motivarea pozitie lor procesale, intimatii au aratat, in esenta, ca nu este intemeiata solicitarea anularii titlului de proprietate al paratei B. R., dooarece prin evidentele registrului agricol s-a dovedit ca benficiarii titlurilor erau indreptattiti la reconstituirea dreptului pentru suprafata mentionata in acestea.

Chiar si in cazul unei eventuale suprapuneri intre ternenuri, anularea titlulului de proprietate al paratei, nu este justificata anularea, ci eventual diminuare a suprafețelor din toate titlurile implicate in suprapunere.

Este real faptul ca tatăl reclamantei, B. L., a figurat in RA pe anii 1959, cu suprafața de 2,06 ha, din care 1,49 arabil, fanat 0,47 si curti-cladiri 0,10 ha, iar prin TP I s-a reconstituit dreptul de proprietate pe suprafața totala de Iha 9400 mp, din care 4000mp fanate, 1153 mp curti-constructii, iar restul arabil. De asemenea, corespunde adevărului ca tatăl reclamantei era îndreptățit sa I se reconstituie dreptul de proprietate pentru inca 1200 mp teren, din care 700 mp fanat si 500 mp arabil extravilan, numai ca reconstituirea dreptului de proprietate nu mai este posibila dupa anii 2005, când s-a adoptat legea nr 247. In acest context, scopul reclamantei fiind acela de a intabula neapărat si suprafața lipsa din titlu, a promovat acțiunea posesorie, si in același timp cea vizând anularea parțiala a TP. Totodată, reclamanta a formulat in 06.10.2009 plângere penala la P., atât împotriva paratei B. R., cit si a persoanelor din Primărie responsabile cu aplicarea legii 18/1991, inregistrând sub nr 4080/10.08.2009 si cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate ( f 4 din plângerea inreg la P.).

In acea plangere formulate împotriva paratei B. R., reclamanta arata cu claritate ca "diferența de 10 ari (necuprinsa in TP ) exista fizic in realitate (poate nu chiar întreaga suprafața de 10 ari) si se afla in posesia (folosința) mea".(f 3 alin 3 partea finala din plingere)

De asemenea, este de observat faptul ca parata B. R. s-a intabulat in CF nr 1256 J. nr cad 1306 asupra terenului de 2240 mp si respective in CF 1172 J. nr cad 1235 asupra terenului de 1440 mp, in baza actului de partaj autentificat sub nr 1246/15.06.2004 si a incheierii notariale nr_/23.11.2007. (f 247 si 248 dos fond vol I). Rezulta așadar ca, nu TP a cărui anulare se cere a stat la baza intabularii dreptului de proprietate in favoarea paratei B. R.. In condițiile in care reclamanta nu a inteles sa atace cele doua acte in baza cărora s-a intabulat parata B. R., este evident ca anularea incheierii de intabulare solicitata de reclamanta, nu poate fi dispusa in speța. De altfel, reclamanta nici măcar nu a precizat care anume încheiere de intabulare solicita a fi anulata si nici in ce nr de CF a operat incheierea de CF respectiva. Ca atare, o astfel de cerere in care lipsesc elementele de identificare a obiectului, in nici un caz nu putea fi admisa, pretenția reclamantei in aceasta privința fiind neintemeiata si nelegala, incalcându-se disp art 112 pct 3 cod proc civ.

Pe cale de consecința, nefiind susceptibila de anulare incheierea de CF, prin care s-a intabulat parata asupra celor doua parcele mai sus menționate, nici documentația de intabulare întocmita in acest sens pentru parata B. R., nu poate fi anulata, astfel ca toate soluțiile de respingere a petitelor formulate de reclamanta si interveniente prin cererile intentate, sunt legale si temeinice, motiv pentru care solicita respingerea recursului formulat de reclamanta si interveniente.

Referitor la calificarea juridica a caii de atac a intervenientilor J. si paratei B. R., învederează ca modificarea de acțiune depusa de reclamanta la termenul din 01.03.2012, având ca obiect anularea documentației de intabulare si in subsidiar stabilirea liniei de hotar, este tardiv formulata in raport cu disp art 132 cod proc civ, conform căruia modificarea acțiunii introductive poate fi făcuta numai pâna la prima zi de infatisare, sancțiunea nerespectarii acestui termen, fiind disjungerea. Aceasta excepție a fost ridicata de intervenienți, atat prin scriptul înregistrat in 27.03.2012 (f 24-26 voi II) cât si in cel inregistrat in 10.05.2012 (f 49-50 vol II dos fond) astfel ca raportat la obiectul modificării de acțiune, apreciază ca apelul este calea de atac legala in speța.

Prin întâmpinarea formulată de B. M., C. Olguța și B. V., s-a solicitat respingerea recursurilor formulate de către recurentii-parati B. R. si Japceanu M. si soția J. L..Cu privire la recursul declarat de parata B. R., solicită respingerea celor doua motive de plus si extra petit, deoarece prin sentința se arata ca linia de hotar este "linia dintre puctele A si B din Planșa 5 anexa la raportul de expertiza" efectuat de ing. E. D.. Daca ne uitam pe schița unde sunt situate punctele A si B vom observa foarte clar ca susținerea paratei recurente B. nu este reala. Este adevărat ca prin acțiunea inițiala de intervenție nu s-a solicitat dar a solicitat prin completarea de acțiune unde se arata "B. M. si s.a., in calitate de reclamanta si intervenienti in dosarul..." iar la final se arata ca "Solicitam a se stabili mejdia dintre aceste terenuri conform celei din expertiza". Ca atare, nu s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut si nici nu a dat mai mult decât s-a cerut.

Ca s-a stabilit linia de hotar fata de un neproprietar, adică parata nu este proprietara a terenului ci J.. Nici acest motiv nu este intemeiat deoarece s-a admis cererea si fata de J. M. si soția L. care sunt parti in cauza. Pe de alta parte, s-a stabilit linia de hotar, limitele, intre terenurile din titlurile de proprietate si punerea in posesia conf prev L.18/1991 stabilindu-se limitele dintre punerile in posesie. Nu s-a cerut de nimeni demolarea construcțiilor iar dreptul nu le este afectat deoarece nu se anulează titlurile de proprietate si nici punerile in posesie ci se stabilește limitele dintre acestea. Mai mult, cartea funciara nu garantează suprafața si nici nu indica limitele si dimensiunile.

Nici motivul ca s-a stabilit o linie de hotar eronata bazata pe o expertiza greșita nu este intemeiat sa scapa din vedere ca deja trei experti au stabilit aceasta suprapunere.

Mejdia in linie dreapta dintre proprietati a rezultat si din declaratia martorilor audiati in cauza. Si raspunsul la interogator dat de parata C. de fond fiunciar J..

Terenurile inscrise in cartea funciara la care face referire parata se afla in alta zona.

Cerera pentru administrarea unei noi expertize este nefondata, deoarece parata nu a formulat o astfel de cerere la fond.

Argumentele cu privire la valabilitatea titlurilor lor de proprietate nu trebuie primite deoarece, neanulandu-se titlul de proprietate de către instanta de fond, nu exista interes pentru parata si intervenientii J..

Recursul nu este motivat in fapt si in drept cu referire la aspectele de nelegalitate ci se critica numai stări de fapt, sub aspectul netemeiniciei hotarârii, dar cum recurenta nu indica si nici nu solicita ca instanța sa analizeze sub toate aspectele potrivit prev art.304 ind. 1 Cod proc civ. ca recursul este nul.

Cu privire ia apelul declarat de interveninetii J. M. si soția J. L.: In primul rand nu pot sa privească si sa fie analizate decât cele cu privire la stabilirea liniei de hotar, deoarece cu privire la suprafețe si nulitatea TP s-a respins cererea, astfel ca aceștia sunt lipsiți de un interes legitim, fiind motive si critici care nu pot fi luate in considerare iar in apel/recurs nu pot formula cereri noi sau schimba cauza,calitatea sau obiectul.

Prin motivele de apel se susține ca: instanța a stabilit un obiectiv a! expertizei care nu ar fi fost solicitat de nicio parte, adică si stabilirea liniei de hotar, incalcand grav principiul disponibilitatii părtilor.

Acest motiv nu poate fi primit deoarece nu părțile stabilesc obiectivele expertizei ci instanța prin încheiere potrivit art.201 Cpciv dar In conformitate cu prev art.129 alin. 5 C.proc.civ. Pe de alta parte, principiul disponibilității se refera la hotărârea numai asupra obiectului cererii dedusa judecații iar nu si asupra probelor sau a unor nelămuriri ale instanței la care trebuie sa răspundă expertul.

Criticile aduse raportului de expertiza sunt neintemeiate. De altfel nu se imputa expertului aspecte de ordin tehnic. De nicăieri nu rezulta ca expertul n-ar fi folosit un anumit plan sau altul. Oricum, expertul răspunde ca a avut in vedere toate informațiile si documentele puse la dispoziție de parti si cele de la dosarul cauzei astfel ca si acel plan. Faptul ca obiectiunile recurenților J. au fost comunicate rezulta chiar din răspunsul la obiectiuni iar pentru pct.2 din obiectiuni se si recunoste ca într-adevar a făcut o eroare pe care o si îndreapta. Suprafața libera privește terenurile intabulate iar nu ca ar exista un teren neatribuit. Din răspunsul la interogator al Comisiei locale dar si din fapt si din celelalte probe, rezulta ca nu exista teren neatribuit si liber la capătul din spate a parcelei reclamantei. Expertul E. sau instanta nu s-a bazat pe expertiza lui V. R., ci numai ca a coroborat măsurătorile si ca ele corespund. Oricum, acestea se coroborează, corespund, si cu cele efectuate de expert Balota asa ca nu numai cu cele ale lui V. ceea ce demostreaza ca sunt reale. I

Instanta nu a acordat ceea ce nu s-a cerut si nici nu a dat mai mult decât s-a cerut. A se vedea precizarea cererii.

Cererea de intervenție formulate de J. M. si L. prin dl avocat N. pe baza contractului cu ambele persoane, pentru termenul 03.11.2011 nu are niciun petit, nicio solicitare ci numai dupa încuviințarea ei in principiu "pe fondul cauzei sa respingeți acțiunea introductive precizata (....)precum si cererea de intervenție. Așadar, daca i-a fost admis ca in nume propriu sau si-a precizat-o ca in interesul paraților, ca cerere e nula, informa. Cererea se face in forma pentru cererea de chemare in judecata de cel care invoca dreptul. Aceasta este o cerere de intervenție in favoarea paraților, stau alături de parați iar hotarârea le este opozabila. Astfel ca nu exista petit de constatare si unul de stabilirea liniei de hotar. Oricum, fiind terenul in posesia noastră, fiind declarați conturbatori in posesie, acțiunea nu poate fi in constatare, ci in revendicare, in realizarea dreptului. Neavand posesia nu este admisibila acțiunea in constatarea unui drept de proprietate, cum nu este admisibila nici ca sa dovedească o stare de fapt cum solicita intervenientii. Mai mult, si ca acțiune in constatare trebuie sa fie taxata la valoare dar nici cei puțin nu a fost taxata. Tot asa nu exista nici un petit privind stabilirea liniei de hotar formulat de către intervenienti iar daca exista înseamnă ca acesta s-a soluționat, stabilind linia de hotar intre ei si nu mai poate invoca o lipsa de interes sau a calității de proprietar. Daca prin aceasta, adera in cale de atac la hotărârea prin care s-a stabilit linia de hotar sau ca intervenție in interes propriu in apel cu acordul celelalte parti, adică a noastră, nu are nimic împotriva deoarece acest petit a fost soluționat si linia de hotar a fost stabilita, noi putand renunța la recursul privind anularea TP si a documentatiei de intabulare.

In apel, dar si in recurs, nu pot sa se faca cereri noi, schimba cauza,calitatea sau obiectul cereri iar limitele judecării apelului sau recursului sunt date de către parte prin motivele caii de atac. Considera ca împotriva hotărârii calea de atac este recursul iar nu apelul. Apoi, cu privire la motivarea acestuia arata ca este nul deoarece nu cuprinde motive de nelegalitate, ci numai de netemeinicie si alte simple nemulțumiri cu privire la stări de fapt reținuta si nici nu s-a solicitat ca instant sa tina cont de prev art. 304.1 C.p.civ. si sa analizeze cauza sub toate aspectele, inclusiv de temeinicie. Astfel este ținuta numai cu privire la motivele invocate de parte.

Prin întâmpinarea depusă de parata B. R. la apelul formulat de intervenienții J., s-a solicitat recalificarea apelului în recurs și admiterea recursului astfel cum a fost formulat, arătând că motivele invocate sunt similare sau complementare motivelor invocate de recurenta B. R..

Prin întâmpinarea formulată de B. R. la recursul promovat de reclamanta B. M. și intervenientele: C. Olguța, B. M. M. și B. V., s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin recurs se formulează cereri noi, diferite de cele cu care a fost investită instanța de fond: "anularea în parte a Titlului de proprietate nr._/1473/20.07.1998, precum și a procesului verbal de punere în posesie cu privire la terenul . în favoarea lui C. I. V. (moștenitor Bac iu R.) pentru suprapunere parțială peste . 5 din TP_/562/1996 în favoarea lui B. A. L. dar și neîndreptățit la reconstituire, nefiind proprietar"

În cuprinsul cererii de chemare în judecată ca și în completarea la acțiune din data de 01.03.2012, nu se face vorbire decât despre anularea titlului de proprietate nr. 3039/1917 din data 16.05.2003. Acest titlu_/1473/20.07.1998 nu apare în nici una dintre cererile cu care a fost instanța de fond investită. De aceea a și criticat sentința care a stabilit linia de hotar și față de terenul din acest titlu de proprietate, fără să o fi cerut cineva.

Se solicită anularea încheierilor de întabulare "care a stat la baza întabulării fiind lipsa titlu". Prin completarea la acțiune din data de 01.03.2012, reclamanta B. M. a solicitat doar "anularea documentației cadastrale prin care a fost Intabulat terenul . 65^2 din TP_ nr. cad. 988,1235,1306". Nu s-a făcut vorbire despre încheierea sau încheierile de întabulare, cererea recurentei fiind nouă, formulată pentru prima dată în recurs. Se solicită anularea proceselor verbale de punere în posesie. Nicăieri în cuprinsul cererilor formulate la instanța de fond nu s-a făcut trimitere la o astfel de solicitare.

Potrivit art. 294 alin. (1) fraza I-a C.proc.civ., în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi. La rândul său, art. 316 C.proc.civ. prevede că dispozițiile de procedură privind judecata în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în acest capitol. Invocarea motivului de nulitate a titlului de proprietate bazat pe ideea unei suprapuneri este: inadmisibil. Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 atribuirea efectivă a terenurilor se face în zona colinară, de regulă pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie pe sole stabilite de comisiei și nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietății, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de producție.

Deci, atribuirea se face de regulă pe vechile amplasamente, fară ca neîndeplinirea acestei condiții să atragă nulitatea titlului și în mod corect a reținut instanța că reconstituirea dreptului de proprietate, chiar dacă nu s-a efectuat pe vechiul amplasament, nu conduce la ideea că reclamanții nu își pot exercita dreptul de proprietate întrucât printr-un titlu legal au dobândit un drept de proprietate complet cu toate atributele pe care acesta le presupune și deci beneficiază de toate prerogativele dreptului de proprietate.

In conformitate cu prevederile art. III din Legea 169/1997, acest motiv nu se regăsește printre cele care atrag anularea titlului de proprietate ori anularea trebuie să aibă la bază încălcarea normelor care reglementează modul de emitere a actului. In ceea ce privește titlul de proprietate, singurele motive de anulare sunt cele prevăzute de art. III din Legea 169/1997. Nici reclamanta și nici intervenientele nu au indicat temeiul de drept al cererii lor. Din analiza exhaustivă a prevederile actului normativ menționat mai sus, nu rezultă vreun caz de anulare a titlului de proprietate. În cel mai bun caz este vorba despre probleme de mejdie, determinate de amplasamentul terenului în cauză, ceea ce nu intră în sfera de atribuție a instanței, fiind o chestiune ce nu poate aduce atingere titlului de proprietate și nu poate atrage nulitatea acestuia.

Recursul este nefondat. Recurenta este moștenitoarea persoanelor îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate. In ceea ce privește Titlul de proprietate nr. 3039/1917/16.05.2003, i s-a reconstituit dreptul de proprietate ca fii ai lui O. P.. In privința terenurilor din acest titlu de proprietate a intervenit un act de partaj voluntar, astfel că prin lotul 5, terenurile din litigiu, adică cel de pe parcelele 65/1 și 65/2, revin lui B. R. ( f. 78). Ulterior aceasta și-a intabulat terenul fiind mai apoi vândut lui J. M. și soția L., terenul de 2.240 m.p., din c.f. 1256 J. de Mijloc, nr. cad. 1306 iar diferența de suprafață a fost înstrăinată lui B. N. R. N., c.f. 1172 J., nr. cad. 1235 ( f.253, 254). Terenul cuprins în T.P. nr._/1473/20.07.1998, a fost moștenit testamentar ( f. 82) de către B. R. și acest teren (596 m.p.) fiind comasat și intabulat, in parcelele menționate mai sus.

Terenurile din litigiu sunt: 596 m.p., . pe tarlaua 5, ., arabil, de pe . 5, din TP_/1473/20.07.1998, și . pe tarlaua 35 extravilan, din Titlul de proprietate nr. 3039/1917/16.05.2003, adică un total de suprafață de 4.276 m.p.. Terenurile din cele două titluri de proprietate au aparținut străbunicilor subsemnaților O. Vasilika și soția născută B. Marișka, fiind intabulată în favoarea acestora în c.f. 21 J. de Mijloc, nr. top. 742/1, 742/3 ( fila 129). Terenul a rămas moștenire bunicului nostru O. G., care a înstrăinat o parte din el tatălui subsemnaților O. P. la data de 23.05.1946, prin contractul atestat C. Ustina, născută O.. Astfel în Registrul agricol de dinaintea colectivizării, vom regăsi următoarele suprafețe: 0, 29 ha La . Registrul agricol al lui O. P. ( fila 42) și suprafețele de 0,10 ha La . ha în . Ustina și soțul V. ( f. 88), adică un total de 4. 300 m.p.

După cum rezultă din dosarele de fond funciar, trimise de comisia locală, rezulta că antecesorii noștri au înscris în CAP terenurile din litigiu, iar noi în calitate de urmași au dobândit numai ce au înscris aceștia. Acest lucru rezultă și din coroborarea cererii de înscriere în CAP, cu registrele agricole anterioare colectivizării și cu cererile de reconstituire, adeverințele de proprietate cu "suprafețele aprobate. Recurenta consideră că nu se poate pune în discuție vocația la reconstituire a dreptului de proprietate a sa pentru suprafețele din litigiu. Este clar că aceste terenuri au aparținut antecesorilor lor și că reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut în limitele legale.

Nu corespunde adevărului că există suprapuneri între titlurile de proprietate, așa cum a arătat în recursul său prin argumentele aduse împotriva concluziilor din raportul de expertiză al dlui E..

In ceea ce priveste calificarea juridica a cailor de atac declarate in cauza, prin incheierea interlocutori din 12 martie 2014, tribunalul a stabilit ca aceasta este recursul, in virtutea principiului unicitatii caii de atac si a caracterului principal al cererii de anulare a titlurilor de proprietate.

Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică, tribunalul reține următoarele:

In conformitate cu dispozitiile art. 137 alin 1 Cod pr.civ, instanta a analizat cu precadere exceptia de procedura a inadmisibilității petitului având ca obiect anularea parțială a T.P. nr._/1473/20.07.1998 emis de C.J.S.D.P.T Cluj pe seama lui C. V. și a procesului verbal de punere in posesie aferent, pe care o gaseste intemeiata, avand in vedere urmatoarele considerente:

Prin cererea de recurs formulata de reclamanta si intervenientii, acestia au solicitat modificarea sentintei atacate, inclusiv in sensul anularii în parte a Titlului de proprietate nr._/1473/20.07.1998, precum și a procesului verbal de punere în posesie cu privire la terenul . în favoarea lui C. I. V. (moștenitor B. R.) pentru suprapunere parțială peste . 5 din TP_/562/1996 în favoarea lui B. A. L. dar și neîndreptățirea la reconstituire, nefiind proprietar"

Însa, nici cererea de chemare in judecata precizata, nici cererea de interventie nu cuprinde o astfel de solicitare, ceea ce inseamna ca este formulata pentru prima data in recurs.

In temeiul dispozitiilor legale mai sus invocate, exceptia indamisibilitatii urmeaza sa fie admisa.

In ceea ce priveste recursul reclamantei B. M. si a intervenientilor C. O., B. M. M. si B. V., retinem urmatoarele:

In cererea de chemare in judecata si cererea de interventie, recurentii au invocat mai multe motive de nulitate a titlului de proprietate emis pentru parcelel 65/1 si 65/2 pe seama mostenitorilor defunctului O. P., nu numai suprapunerea parcelelor, ci si neindreptatirea beneficiarilor titlului de proprietate la reconstituirea dreptului de proprietate, in considerarea faptului ca succesorilor defunctului O. P. nu li se mai cuvenea reconstituirea dreptului de proprietate pentru acest teren, intrucat, prin titlurile titlurile emise in prezent pe seama a lor sau a altor persoane din familie, dar provenite de la acelasi autor, a fost epuizata deja suprafata avuta de defunct in zona numita „ La . ca insasi parata B. R. a recunoscut . la organele de urmarire penala, ca . suprafata de 1400 m.p, exista o dubla reconstituire.

Asa cum se poate observa din considerentele sentintei, instanta a motivat de lapidar petitul avand ca obiect anularea partiala a titlului de proprietate, aratand ca este neintemeiat, deoarece din registrele agricole rezulta ca si C. V. si mostenitorii lui O. P. erau indreptatiti la reconstituirea suprafetele cuprinse in titlu, fiind inscris cu atare suprafete in registrele agricole.

Nu a atins nici tangential aspectele punctuale invocate de reclamanta si intervenienti.

Nu le-a analizat probabil, pentru ca a subordonat acest petit celui de granituire.

Prin cererea de anulare a titlului, reclamanta si intervenientii nu urmaresc numai rezolvarea chestiunii de incalcare a liniei de hotar, ci si suprapunerea parcelelor, care constituie pentru ei un impediment la intabularea terenurilor cuprinse in titlul lor de proprietate. De asemenea, reclamanta urmareste si eliberarea din punct de vedere juridic a unei suprafete de teren in zona, avand in vedere ca nu i s-a emis titlu de proprietate pentru intreaga suprafata de teren validata antecesorului sau, iar o parte din terenul neatribuit este in locul La . interese ale reclamantei nu isi gasesc rezolvarea prin stabilirea mejidiei in modalitatea dispusa de instanta.

Asadar, independent pe felul in care instanta a abordat motivul de nulitate justificat pe suprapunerea parcelelor, petitul de anulare a titlului de proprietate trebuia analizat prin raportare la toate motivele de nulitate invocate.

Nu poate fi primita apararea intimatilor J., in sensul ca reclamanta nu are interes in anularea titlului, deoarece nu are sansa emiterii titlu de proprietate pentru suprafete suplimentare, fiind decazuta din dreptul a formula cerere de reconstituire.

Aceasta deoarece antecesorului sau B. L. i s-a validat cererea de reconstitire pentru intreaga suprafata de 2,06 solicitata, insa n i s-a atribuit titlu pentru intreaga suprafata, ramanand neatribuita o suprafata de 1200 m.p. Astfel, nu mai era necesar sa formuleze o noua cerere de reconstituire in baza Legii 247/2005.

In lipsa unei analize corespunzatoare a acestui petit, instanta de recurs nu poate face controlul judiciar al solutiei pe fond.

Apreciem ca in aceasta situatie sunt incidente dispozitiile art. 312 alin 5 Cod pr.civ

Criticile legate de respingerea cererii avand ca obiect documentatia cadastrala sunt neintemeiate, avand in vedere ca aceasta documentatie sta si la baza inscrierii dreptului de proprietate al intervenientilor J., dobanditori subsecventi, impotriva carora reclamanta si intervenientii nu si-au extins actiunea, or n este admisiabila o cerere prin care sunt afectate drepturile nor terti, fara improcesarea acestora.

Astfel, recursul reclamantilor si a intervenientilor este partial intemeiat..

Cu privire la recursul paratei B. R., instanta retine urmatoarele:

Este intemeiata critica potrivit careia, din punct de vedere procedural, instanta a acordat mai mult decât s-a cerut, dispunand stabilirea stabilirea liniei de hotar față de pârâta recurentă B. R. și pentru suprafața de teren de 596 m.p., curți construcții înscrisă în Titlul de proprietate nr._/1473 din 20.07.1998, emis pe numele lui C. V.., desi nici prin cererea de chemare in judecata, nici prin cererea de interventie nu a fost formulata o astfel de cerere.

Astfel, instanta a incalcat limitele investirii sale, hotararea fiind nelegala in acesta privinta pentru motivul prev. de art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 129 alin 6 Cod pr.civ.

Instanta a admis cererea de stabilire a mejdiei in contradictoriu cu un nepropriater, respectiv parata B. R., desi din extrasele de carte depuse la fiele. 253 si urm. si raportul de expertiza administrat in cauza, rezulta ca aceasta nu mai este proprietar din anul 2009 a celor doua parcele parcele in raport de care solicita stabilirea mejidiei, si totodata nu mai are nici posesia acestora, proprietatea si posesia lor trecand la intervenintii J. si fiului paratei B. –N. R..

Actiunea in granituirea se solutioneaza in contradictoriu cu proprietarul fondului invecinat, si cum parata nu mai avea aceasta calitatea la data introducerii cererii de chemare in judecata, nu mai avea calitate procesuala pasiva la solutionarea petitului de stabilire a mejdiei.

Astfel, solutia instantei de admitere a cererii de granituire in contradictoriu cu aceasta parata este gresita, fiind incident motivul prev. de art. 304 opct.9 Cod pr.civ

Reclamanta si intervenientii C. si B. nu si-au extins cererile impotriva sotilor J., astfel incat acestia nu au calitatea de parati in petitul de stabilire a mejdiei.

Nu se poate pretinde ca intervenitii, formuland la randul lor un petit de stabilire a mejdiei, si-au asumat singuri calitatea de parati in actiunea reclamantei, respectiv in cererea de interventie a recurentilor, si astfel au acoperit negijenta reclamantei, respectiv a intervenientilor de a-si extinde actiunea impotriva lor, caci se poate observa ca intervenientii au formulat o cerere de stabilire a mejdiei individualizata, diferita de cea formulata de reclamanta si intervenienti, care urmareste confimarea mejdiei pe linia impusa de documentatia de intabulare a dreptului lor de proprietate.

Dealtfel din hotararea pronuntata, rezulta ca instanta nu a admis actinea in granitire in contradictoriu cu intervenientii Jepcean, desi efectiv, prin solutia pronuntata, efectele granituirii s-ar fi produs asupra acestora.

Avand in vedere ca singurul parat in solutionarea acestui petit a fost B. R., fata de care am apreciat ca nu are calitate procesuala pasiva, solutia acestui petit trebuia sa fie respingerea.

Criticile referitoare la raportul de expertiza intocmita de expert E. D. sunt intemeiate, in sensul ca aceasta nu este lamuritoare.

In primul rand, nu este clar daca expertul s-a raportat la planul de punere in posesie intocmit de C. de fond funciar. Harta depusa la fila dosar, semnata pentru conformitate cu originalul, dateaza din anul 1986, si prin urmare nu poate fi harta de punere in posesie, care este trebuia sa fi fost intocmita ulterior anului 1991.

Un reper relevant ar fi fost harta de punere in posesie cuprinzand zona in litigiu, detinuta de O.C.P.I.

Apoi, la stabilirea dimensiunilor parcelelor, expertul s-a raportat la o schita despre care reclamanta a afirmat ca este schita intocmita cu ocazia punerii in posesie, insa se observa cu usurinta ca aceasta nu are nicio stampila sau alt insemn dupa care sa-i putem stabili provenienta, astfel incat, este indreptatita recurenta sa sustina ca o putea intocmi oricine.

De asemenea, expertul nu a propus o explicatie petrinenta pentru acea suprafata de 240 m.p. ramasa libera intre terenul reclamantei si cel al interveneintelor C. si B., care nu poate fi explicata atata timp cat martorii au aratat ca terenul fratilor B. L. si B. I. A. erau unul in continuarea celuilalt. Dealtfel si in titlurile de proprietate ale partilor, fiecare dintre ei apare drept vecin la capat al celuilalt iar Comsia Locala a aratat ca nu exista teren neatribuit in zona.

Excluderea acestei suprafete de teren de 240 m.p. din lungime, ca sa se pastreze suprafata, are drept urmare cresterea dimensiunii parcelelor pe lungime.

De asemenea, parata a sustinut ca terenul in litigiu este inscris in CF pe 21 J. pe numele antecesorilor sai, si a depus la dosar extrausl de carte funciara, din care rezulta ca parcelele nr. Top. 742/1, 742/2 si 785 sunt inscrise pe numele li B. M., strabunica reclamantei.

De asemenea, parata a aratat ca si dreptul de proprietate al antecesorilor reclamantei aspra terenurilor invecinat celor al antecesorilor sai a fost inscris in CF 1266 J. .

Reclamanta si intervenientii, prin intampinare, au sustinut ca aceste topografice nu se afla in zona in litigiu, insa in contractul de vanzare cumparare autentificat prin care B. M. a vandut acest teren bunicului paratei O. G., aceste doua parcele sunt mentionate ca fiind situate in locul „ La . arata ca fiind terenuri intravilane aferente casei, punerea in posesie trebuia sa se faca pe vechile amplasamente, astfel incat identificarea terenurilor din titlul sau de proprietate potrivit hartii funciare, ar fi elucidat problema formei terenurilor.

P. in acest moment nu s-a realizat o identificare a terenului din titlul de proprietate al paratei cu date de carte funciara, insa o atare identificare ar putea fi lamuritoare, atata in privinta indreptatirii sale la reconstitire pentru aceste terenuri, cat si a formei terenului.

Avand in vedere ca raportul de expertiza este o proba importanta si pentru solutionarea petitului avand ca obiect anularea titlului de proprietate, apreciem ca se impune completarea expertizei administrata in cauza cu un obiectiv de identificare a terenului din parcelele 65/1 si 65/2 cu datele de carte funciara si de asemenea potrivit hartii de punere in posesie aflata la O.C.P.I.

Cu privire la recursul intervenientilor J. M. si J. L., retinem urmatoarele:

Criticile legate de pronuntarea instantei plus petita cu privire la granituirea fata de terenul in suprafata de 596 m.p., solutionarea petitului de granituire fata de o persoana fara capacitate procesuala activa si neclaritatile, raportului de expertiza au fost analizate mai sus, atfel incat nu vom reveni asupra lor.

Critica referitoare la pronuntarea instantei plus petita cu privire la granituirea fata de terenul proprietatea intervenientelor C. si B. este inutil sa mai fie analizata, avand in vedere ca am apreciat oricum ca se impunea respingerea acestor petite pe exceptia lipsei capacitatii procesuale psive a paratei.

Motivul de recurs referitor la nulitatea raportului de expertiza intocmit de expert E. D. este neintemeiat, caci la momentul intcocmirii raportului de expertiza, intervenientii nu erau parti in cauza, astfel incat expertul nu avea obligatia citarii lor la inspectia proprietatii iar potrivit art. 53 Cod pr.civ, intervenientul ia procedura din starea in care se afla.

Este intemeiata critica recurentilor intervenienti potrivit careia documentatia intomcit de tehn. V. I. R. in dosarul avand ca obiect actiune posesorie si hotararea pronuntata in acel litigiu nu prezinta relevanta in cauza, intrucat in acel litigiu s-a discutat posesia, ca stare de fapt, pe cand in acest litigiu se discuta proprietatea, astfel incat intereseaza aspecte diferite

Prin precizarea cererii de interventie depusa la fila 49 vol. II dosar fond, intervenientii J. au solicitatat stabilirea liniei de hotar intre terenul proprietatea reclamantei si intervenientilor si terenul proprietatea sa

Instanta a respins eronat cererea de interventie in interes propriu ca lipsita de interes, cata vreme dreptul lor de proprietate este intabulat, cand in mod evident dreptul lor intabulat este contestat de reclamanta c privire la suprafata pretins ocupata, caci in mod evident, desi intablat, dreptul intervenientilor este contestat de catre reclamanta privire la suprafata pretins ocupata, si de asemenea, pentru ca intervenientii a cert la randul lor stabilirea mejdiei in raport de limitele proprietatii lor astfel cum este intabulata.

Elucidarea liniei de granita ceruta de intervenienti, necesita lamurirea acelorasi aspecte aduse in discutie de ceilalti recurenti, aspecte care nu sunt lamurite insa., asa cum am arata mai sus.

F. de considerentele de mai sus, in temeiul art. 312 alin 1,3 si 5 Cod pr.civ, instanta va admite in parte recursurile declarate de reclamanta B. M. și intervenienții C. Olguța, B. M. M., B. V., pârâta B. R. și intervenienții J. M. și J. L. împotriva sentinței civile nr. 948/2013 pronunțată de Judecătoria G. la data de 10.10.2013 in dosar nr._, pe care o va modifica in parte, astfel:

Va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei B. R. cu privire la capetele de cerere având ca obiect stabilirea liniei de hotar dintre parcele 65/1 . 34 ..P._/562 din 04.07.1996 emis de C.J.S.D.P.T Cluj pe seama numitului B. A. L. și terenurile . 5 și parcela 65/2 ..P. 3039/1917 din 16.05.2003 emis de C.J.S.D.P.T Cluj pe seama numiților O. I., O. M., B. A., O. L., O. P., B. R., O. C..

Va respinge cererile formulate de reclamanta B. M. având ca obiect anularea documentației cadastrale prin care a fost intabulat terenul . 65/2 din TP._ nr. cadastral 988,1235,1306 și petitul subsidiar având ca obiect stabilirea liniei de hotar dintre parcele 65/1 . 34 ..P._/562 din 04.07.1996 emis de C.J.S.D.P.T Cluj pe seama numitului B. A. L. și terenurile . 5 și parcela 65/2 ..P. 3039/1917 din 16.05.2003 emis de C.J.S.D.P.T Cluj pe seama numiților O. I., O. M., B. A., O. L., O. P., B. R., O. C..

Va casa partial parțial sentința mai sus menționată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare cu privire la petitele din acțiunea introductivă de instanță formulată de reclamanta B. M. și cererea de interventie formulată de intervenientele C. Olguța, B. M. M., B. V. având ca obiect anularea partială a T.P. 3039/1917 din 16.05.2003 emis de C.J.S.D.P.T Cluj pe seama numiților O. I., O. M., B. A., O. L., O. P., B. R., O. C. cu privire la . 5 și parcela 65/2 . cererea de intervenție in interes propriu formulată de intervenienții J. M. și J. L..

Cu ocazia rejudecarii, instanta va dispune completarea expertizei in sensul aratat, respectiv identificarea terenurilor in litigiu prin raportare la harta de punere in posesie avizata de O.C.P.I si harta de carte funciara si va raspunde tuturor motivelor de nulitate a titlului de proprietate al paratei invocate de reclamanta si intervenienti.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite excepția inadmisibilității petitului având ca obiect anularea parțială a T.P. nr._/1473/20.07.1998 emis de C.J.S.D.P.T Cluj pe seama lui C. V. și a procesului verbal de punere in posesie aferent.

Admite in parte recursurile declarate de reclamanta B. M. și intervenienții C. Olguța, B. M. M., B. V., pârâta B. R. și intervenienții J. M. și J. L. împotriva sentinței civile nr. 948/2013 pronunțată de Judecătoria G. la data de 10.10.2013 in dosar nr._, pe care o modifică in parte, astfel:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei B. R. cu privire la capetele de cerere având ca obiect stabilirea liniei de hotar dintre parcele 65/1 . 34 ..P._/562 din 04.07.1996 emis de C.J.S.D.P.T Cluj pe seama numitului B. A. L. și terenurile . 5 și parcela 65/2 ..P. 3039/1917 din 16.05.2003 emis de C.J.S.D.P.T Cluj pe seama numiților O. I., O. M., B. A., O. L., O. P., B. R., O. C..

Respinge cererile formulate de reclamanta B. M. având ca obiect anularea documentației cadastrale prin care a fost intabulat terenul . 65/2 din TP._ nr. cadastral 988,1235,1306 și petitul subsidiar având ca obiect stabilirea liniei de hotar dintre parcele 65/1 . 34 ..P._/562 din 04.07.1996 emis de C.J.S.D.P.T Cluj pe seama numitului B. A. L. și terenurile . 5 și parcela 65/2 ..P. 3039/1917 din 16.05.2003 emis de C.J.S.D.P.T Cluj pe seama numiților O. I., O. M., B. A., O. L., O. P., B. R., O. C..

Casează parțial sentința mai sus menționată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare cu privire la petitele din acțiunea introductivă de instanță formulată de reclamanta B. M. și cererea de interventie formulată de intervenientele C. Olguța, B. M. M., B. V. având ca obiect anularea partială a T.P. 3039/1917 din 16.05.2003 emis de C.J.S.D.P.T Cluj pe seama numiților O. I., O. M., B. A., O. L., O. P., B. R., O. C. cu privire la . 5 și parcela 65/2 . cererea de intervenție in interes propriu formulată de intervenienții J. M. și J. L..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 20 martie 2014.

Președinte,

C.-A. C.

Judecător,

O. R. G.

Judecător,

C.-V. B.

Grefier,

D. I. D.

2 ex. / Red.dact.C.B./C.Ț.

22.07.2014

Jud. fond S. F.

← Completare/lămurire dispozitiv. Decizia nr. 643/2014....		Obligaţie de a face. Decizia nr. 742/2014. Tribunalul CLUJ →

Fond funciar. Decizia nr. 235/2014. Tribunalul CLUJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 235/2014. Tribunalul CLUJ