Obligaţie de a face. Decizia nr. 742/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 742/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 23-10-2014 în dosarul nr. 8290/211/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIE CIVILA Nr.742/A/2014
Ședința publică de la 23 Octombrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C.-V. B.
Judecător C.-A. C.
Grefier E. C.
Pe rol este pronunțarea cauzei civile privind pe apelant C. E., împotriva Sentinței civile nr._/12.12.2013, pronunțată de Judecătoria Cluj-N., în dosar nr._, privind și pe intimat S. I., intimat M. L., intimat M. S., având ca obiect, obligație de a face .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, tribunalul constată că prin serviciul registratură, la data de 21 oct.2014, s-au depus concluzii scrise de către apelantă.
Se constată că mersul dezbaterilor și cuvântul pe apel al părților, au fost consemnate în Încheierea ședinței publice din data de 16 oct.2014, care face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr._/2013, Judecătoria Cluj-N. a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtelor M. S. SI M. L..
A respins cererea completata si extinsa formulată de reclamanta C. E. in contradictoriu cu pârâtii S. I., M. S. și M. L..
Din proble dosarului instanta a reținut urmatoarele:
Reclamanta deține în proprietate apartamentul nr.7 situat în Cluj N., . (f. 158) la fel si pârâtele, respectiv S. I. .), M. L. V., respectiv M. S. . nr.9(f.1949.
Din interogatoriul luat reclamantei ( f.180) reiese că chiuveta în discuție este montată pe peretele . bine de 100 ani, fiind montată de proiectantul clădirii. Arat ca până la montarea chiuvetei, apartamentul nr.7 se aproviziona cu apă de pe holul comun apartamentelelor nr.6,7,8. Arată că de la montarea chiuvetei s-au produs inundații, însă acestea proveneau de la apartamentul nr.6. Arata că exista un WC pe coridorul comun ce deservește apartamentele nr.6,7 ,8 și care în prezent nu este folosit de nimeni.
Din declarațiile martorilor reclamantei B. V. (f.192) și P. S. (f. nr.247) primul fost chiriaș al reclamantei reiese că are cunoștință de chiuveta în discuție, care se afla pe holul comun și deservea apartamentele nr.6 ,7 și 8, fiind sursa de alimentare cu apă pentru acestea. Arata ca în cursul anului 2008-2009, chiuveta a dispărut dupa ce anterior au apărut probleme la instalația de alimentare cu apă. Arat ca pârâta S. I. s-a confesat că apartamentul acesteia a fost inundat ,aceasta având un apartament situat sub chiuveta în discuție ,chiar primul martor a văzut apartamentul și a văzut pe tavanul din baie infiltrația cu apă .Nu știe cine a demontat chiuveta ,însă soțul pârâtei a închis conducta și a zidit-o în perete. Dupa inchiderea sursei de apa ,alimentarea se face de la un WC de pe hol unde chiar martorul a montat un robinet. Arata ca pe holul in discutie se mai afla apartamentele nr.5 si nr.9.Celalalt martor arata ca stie de existenta chiuvetei din anul 1980 si se afla pe peretele apartamentului fiului pârâtei .Arata ca nu au fost probleme cu chiuveta in discutie insa stie ca in anul 2008-2009 aceasta a disparut. Stie ca reclamanta nu mai are de unde lua apa, ea nu are apa in apartament si martorul crede ca lua apa de la un WC care se afla pe holul comun Dupa ce chiuveta a disparut, peretele si tevile care il strabateau au fost zidite. Arata ca reclamata s-a confesat ca avea probleme cu pârâta datorita chiuvetei dar nu a aflat de ce.
Din declaratia martorului piritei P. I. (f.nr. 193) vecina de la apartamentul nr.5, reiese ca stie de chiuveta in discutie care deserveste apartamentele nr.6,7 si 8 si se afla pe holul comun al imobilului. Arata ca in prezent chiuveta nu mai exista si arata ca in anul 2008-spre 2009 in dimineata Anului Nou a fost trezita de pârâta S. I. care i-a spus ca s-a sparta teava aferenta chiuvetei si ca apa curge peste tot inclusiv in apartamentul ei .Chiar martora a vazut ca in instalatia de alimentare cu apa de la chiuveta in discutie era o spartura si ca curgea apa pe jos .Arata ca astfel de probleme au mai fost si anterior si ulterior si la un anumit interval de timp de la incident chiuveta nu a mai fost acolo. Arata că din discutiile de la vecini stie că acestia nu s-au inteles cine sa o repare si chiuveta a fost desfiintata la fel si instalatia de apa care a fost obturata. A fost la vecina S. I. si a vazut ca tencuiala de la peretele de la baie cazuse. Arata ca aceasta pârâta mai are un apartament pe holul comun si chiar pe peretele ei se afla chiuveta si instalatia de apa. Arată ca apa in prezent se ia de la un WC de pe hol de unde se alimenteaza apartamentele 6 si 7 iar apartamentul 8 stie ca are sursa proprie.
La dosar s-a depus sentinta civila nr 194/A/2005 (f. 27) a Curtii de Apel Cluj din care reiese ca s-a admis de judecatorie cererea formulata de pârâta S. I. si a numitei C. D. impotriva pârâtei M. L. si a fost obligata pârâta sa plateasca despagubiri ,instanta de apel obligind pe pârâta M. L. sa desfiinteze conducta de canalizare montata in exterior la apartamentul nr.8 din imobilul in litigiu, in caz de refuz, autorizind reclamantele sa desfiinteze conducta pe cheltuiala pârâtei.
Din considerentele deciziei reiese că infiltratiile de apa la apartamentele reclamantelor s-au produs ca urmare a conductei de canalizare montata la exterior, iar acesta nu este cuprinsa in proiectul avizat R..
In cauza a fost efectuata o expertiza de specialitate intocmita de ing expert T. C. din aceasta lucrare reiesind ca pe palierul de la etj. 1 unde a fost montata chiuveta exista 5 apartamente respectiv nr.5,6,7,8,9. Aceasta se afla pe holul comun pe peretele exterior al apartamentului nr.6 proprietatea pârâtei S. I.. Expertul arata ca acesta chiuveta deservea locatarii tuturor apartamentelor de pe palier. De asemenea la sfârsitul lunii decembrie 2009 s-a spart teava care alimenta chiuveta in cauza si a inundat apartamentul nr.3 al pârâtei S. I. aflata sub apartamentul nr.6 al aceleiasi pirite .Ulterior, cam o luna mai târziu chiuveta fost desfiintata pentru a nu se mai produce alte daune. Ea era folosita si de reclamanta deoarece ea nu avea in apartmentul nr.7 sursa de apa . In aceste conditii reclamanta se aproviziona cu apa de la WC-ul de pe holul comun .De altfel, din anul 2010 apartamentul nr.7 proprietatea reclamantei nu a mai fost locuit . De asemenea ,expertul arata in concluzii cum ca chiuveta in discutie deservea apartamentele 6, 7, 8 ,9 iar holul unde se afla chiuveta se afla in coproprietate dar peretele pe care este montata este bunul propriu al apartamentului nr.6, proprietatea pârâtei S. I.. Arata ca nu s-a pus la dispozitia expertului vreun acord al proprietarilor pentru montarea chiuvetei. De asemenea prejudiciile cauzate pârâtei se datoreaza scurgerii apei de la conducta de alimentare si conductei de canalizare .Se arata ca instalatia de alimentare cu apa pentru apartamentul nr.7 nu mai există, apartamentul fiind deconectat deoarece odata cu demontarea chiuvetei s-a demontat si instalatia de apa. Apartamentul nr.7 nu mai are sursa de apa nici de la apartamentele 8 si 9 si nici de la alt apartament, iar o eventuala reconectare a reclmantei s-ar putea face de la apartamentul 8, insa nu s-a pus la dispozitie vreun proiect din care sa reiasa amplasarea unor conducte la apartamentele 8 si 9.Sursa de alimentare cu apa a apartamentului nr.7 se face de la wc-ul din capatul holului comun.
Ca o eventuala solutie practica se arata ca se poate pozitiona chiuveta in discutie fara implicarea apartamentului nr.6 pe peretele din capatul holului intre apartamentele 8 si 9 dar si in interiorul apartamentului nr.7 asa cum a mai fost, iar in acest caz conductele de apa si canal ar trebui racordate la apartmentele 8 si 9 .
Insa cererea reclamantei de reconectare la conducta de apa a instalatiei de alimentare si a chiuvetei are legatura cu cele dispuse prin Decizia Civila nr 194/A /2005 a Curții de Appel Cluj prin care tocmai s-au desfiintat instalalatiile de apa canal.
Instanta a respins cererea completata si extinsa insa nu inainte de a se pronunta asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtelor M. S. și M. L. pe care a respins-o .
Aceasta in conditiile in care aceste pârâte sint proprietare ale apartamentelor 8 si 9 aflate pe holul comun unde se afla chiuveta in discutie care deservea inclusiv aceste apartamente, respectiv asa cum expertul a aratat o eventuala reconectare a reclamantei la conducta de apa potabila putind a se face de la apartamentul 8.
In legatura cu fondul cererii, instanta a apreciat ca pe de o parte asa cum expertul a aratat o eventuala repunere in functiune a chiuvetei ar necesita acordul tuturor proprietarilor de pe palier inclusiv al apartamentului 5 aflat pe holul comun chiar daca acest proprietar audiat in cauza doar ca si martor arata ca are sursa de apa in interior, asa cum a declarat.
De asemenea, s-a dovedit faptul ca chiuveta in discutie aflata pe holul comun dar pe peretele apartamentului nr.6 al pârâtei S. I. a produs prejudicii apartamentului acesteia aflat sub chiuveta respectiv apartamentului nr 3, teava aferenta aflata pe acelasi perete spărgându-se .
Pe de o parte, instanta a apreciat ca acest perete are caracter comun tuturor apartamentelor din imobil si nu doar piritei S. I., ori acordul pentru remontarea chiuvetei trebuie cerut tuturor proprietarilor din imobil sau cel putin apartamentelor 5-9.
In plus aceiasi situatie juridica o are si instalatia de alimentare cu apa care a provocat prejudicii pârâtei.
Ori, in conditiile in care chiar martorul audiat ,proprietar al apartamentului nr 5 arata ca vecinii nu s-au inteles care dintre acestia sa o repare, masura de a obliga pârâta S. I. sa reistalezeze o chiuveta pentru care expertul a aratat ca nu i-a fost pus la dispozitie acordul proprietarilor la montarea ei- in conditiile in care chiar teva de alimentare a cesteia este defecta nu este o solutie legala.
In plus ,in conditiile in care tevile de alimentare sint defecte, s-ar produce din nou prejudiciu pârâtei, conduita culpabila apartinind in egala masura si celorlati proprietarii nechemati in judecata deoarece nu inteleg sa repare instalatia deci inclusiv reclamantei, pârâta neputind fi tinuta singura sa suporte costurile reinstalarii asa cum cere art.1073 respectiv art. 1077 cod civil.
Totodata, este de retinut asa cum expertul a aratat ca nu i s-a pus la dispozitie nici un proiect din care sa reiasa amplasarea unor conducte la apartamentele 8 si 9.
De asemenea, o eventuala reconectare implicând apartamentul 8 fara a implica apartamentul 6 sau 9 este contrara celor dispuse prin Decizia Civila nr.194/A/2005 a Curții de Apel Cluj asa cu expertul a aratat.
Este de retinut si aspectul legat de faptul ca reclamanta desi nu are sursa interioara de alimentare cu apa ,foloseste instalatia aflata la WC –ul aflat pe holul comun, deci practic alimentarea acesteia cu apa se face tot dintr-o sursa aflata in exteriorul propriului apartament ,neputindu-se retine astfel ca prin demontarea chiuvetei care a produs prejudicii insemnate piritei S. I., reclamanta a ramas fara sursa de apa. In plus apartamentul 7 al reclamantei nu mai este folosit din 2010 asa cum expertul a aratat .
Împotriva acestei sentințe a declarat apel C. E., solicitând admiterea apelului, în sensul de a obliga pârâta S. I. la reinstalarea chiuvetei pe holul comun de la etajul 1 al imobilului situat în Cluj-N., .; de a obliga pârâtele M. S. și M. L. să permită reclamantei apelante reconectarea la conducta de apă potabilă prin repunerea în funcțiune a instalației de alimentare cu apă; cu cheltuieli de judecată.
Apreciază că hotărârea instanței este netemeinică pentru următoarele motive.
Arată că reclamanta a fost nevoită să introducă acțiunea, deoarece apartamentul al cărei proprietară este, e privat de orice sursă de apă potabilă, context în care exercițiul deplin al atributelor dreptului său de proprietate este limitat. Alimentarea cu apă a apartamentului aflat în proprietatea sa, se realiza exclusiv prin intermediul unei chiuvete ce se afla pe holul comun pe care se află apartamentele nr. 5-9. în același sens, au declarat și martorii audiați în prima instanță, respectiv B. V., P. S., P. I. și de asemenea, prin expertiza efectuată în cauză s-a reținut că respectiva chiuvetă deservea locatarii tuturor apartamentelor de pe palier.
Lipsa alimentării actuale cu apă, este certificată prin aceeași expertiză, prin care s-a arătat că instalația de alimentare cu apă pentru apartamentul nr. 7 nu mai există, apartamentul fiind deconectat deoarece odată cu demontarea chiuvetei s-a demontat și instalația de apă.
Chiuveta în discuție se afla în acel amplasament de mai bine de 100 de ani, sens în care este evident că reclamanta nu s-a preocupat de la momentul cumpărării apartamentului, în a-și realiza alt sistem de alimentare cu apă. Totodată, astfel cum se observă din anexa nr. 1 parte integrantă din contractul de închiriere înreg. la nr._/02.03.1994 (imobil achiziționat în deplină proprietate ulterior), pentru apartamentul reclamantei, apa curentă figurează ca fiind pe coridor.
Cu referire la faptul că repunerea în funcțiune a chiuvetei ar necesita acordul tuturor proprietarilor de apartamente de la etajul 1, instanța folosește un raționament inechitabil, deoarece dacă are în vedere principiul mutuus consensus-mutuum disensus, atunci același raționament era imperios necesar să fie avut în vedere și la dezinstalare. Iar pârâta S. I., la momentul în care a dezinstalat chiuveta, nu a solicitat niciun acord, nici măcar al celor care depindeau direct de sursa aceasta de apă. în plus, reclamanta s-a îndreptat împotriva acesteia pentru petitul privitor la reinstalarea chiuvetei, deoarece S. I. a fost cea care a procedat la dezinstalare, iar în contextul în care reclamanta s-ar fi îndreptat împotriva tuturor proprietarilor apartamentelor de pe palier, îi era imposibil să-și justifice interesul procesual față de aceștia. În acest fel instanța consfințește un abuz de drept, pe care l-ar putea practica orice proprietar al unui spațiu care face obiectul coproprietății forțate.
Hotărârea este netemeinică și prin raportare la faptul că instanța reține că reclamanta folosește instalația aflată la WC-ul de pe holul comun și în plus apartamentul reclamantei nu mai este folosit din 2010. Consideră că instanța nu a ținut seama de faptul că foștii chiriași ai reclamantei au procedat la o instalație improvizată de la acel WC, tocmai pentru ca este de la sine înțeles că aveau nevoie de apă potabilă. Instanța ori nu a ținut seama că se face referire la un imobil situat aproape de zona ultracentrală a mun.Cluj-N., ori nu înțelege necesitatea racordării la apă potabilă. În plus, apartamentul nu mai este folosit din 2010 tocmai pentru că este imposibilă exercitarea deplină a tuturor atributelor dreptului de proprietate, iar nefolosirea unui imobil de locuit nu justifică lipsa resursei de apă potabilă.
În al doilea rând, apreciază hotărârea atacată ca fiind nelegală pentru faptul că, raportat la considerentele instanței, respectiva chiuveta se afla pe peretele comun al apartamentelor, nu înțelege pe ce s-a bazat instanța în a nu sancționa acțiunea pârâtei S. I. de a dezinstala instalația de apă. Aceasta, în contextul în care reclamanta era dependentă de această sursă de apă, iar S. I. a procedat la dezinstalare fără niciun acord al altor proprietari din imobil, implicit nici al reclamantei.
Atrage atenția asupra faptului că instanța a neglijat flagrant caracterul de bun aflat în proprietate forțată asupra chiuvetei și al peretelui pe care se afla aceasta. Caracterul de coproprietate forțată permite fiecăruia din coproprietarii unor imobile să exercite folosința bunului comun, cu condiția de a respecta destinația acestuia și să permită exercitarea folosinței de către ceilalți coproprietari.
Atitudinea pârâtei S. I., de a elimina instalația de apă în mod unilateral, contravine principiilor dreptului de coproprietate forțată, iar în situația în care reclama defecțiuni ale acesteia, trebuie să procedeze la reparare, nicidecum la dezinstalare, iar proprietarii apartamentelor care foloseau acest bun comun ar fi suportat proporțional cu cota lor parte din imobil costurile acestei reparații. Chiar dacă instanța reține că vecinii nu s-au înțeles la reparare, nesancționarea acțiunii unilaterale a pârâtei S. I. prin care a limitat exercițiul folosinței reclamantei i se pare inechitabilă și nelegală. Cu toate acestea, instanța a fost de altă părere, apreciind că obligarea pârâtei S. la remontarea chiuvetei ar fi nelegală prin raportare la defecțiunea țevii de alimentare. Or, în acest caz, instanța ajunge să impute reclamantei faptul că țeava de alimentare ar fi fost defectă, aspect care este de neacceptat, deoarece aceasta nu are nicio culpă.
Hotărârea este nelegală și prin raportare la reținerea faptului că în condițiile în care țevile de alimentare sunt defecte, prin obligarea pârâtei S. I. la reinstalare, s-ar produce din nou prejudicii pârâtei. Apelanta apreciază că instanța nu are cum să anticipeze cu valoarea de certitudine și să-și întemeieze hotărârea pe ceea ce ar fi probabil să se întâmple în viitor. Concursul instanței a fost solicitat pentru repararea în natură a unui prejudiciu actual și cert al reclamantei, și în plus prevăzut de pârâtă la momentul dezinstalării, nu pentru aprecieri privitoare la un prejudiciu viitor și incert al pârâtei.
În drept: art. 282,274, art. 294-295 Cod proc. civilă.
Apelanta C. E. a depus la dosar COMPLETARE A MOTIVELOR DE APEL arătând că instanța a reținut că o eventuală repunere în funcțiune a chiuvetei ar necesita acordul tuturor proprietarilor de pe palierul de la etajul I. Față de acestea, arată sub aspectul nelegalității și faptul că acest aspect a fost invocat în concluziile scrise ale pârâtei S. I. (fila 267). Instanța reține acest aspect în cuprinsul sentinței apelate, fără să-I fi pus în dezbaterea contradictorie a părților, contrar regulilor procedurale prevăzute de art.132 Cod procedură civilă și ale principiului contradictorialității (regula este expres prevăzută de art. 14 alin. (2) teza I din Noul Cod de procedură civilă1, însă aplicarea este necesar a se face și sub imperiul Vechiului Cod de procedură civilă, în raport de jurisprudență, doctrină juridică și cerințele art. 6 CEDO).
În al doilea rând, instanța a reținut că reclamanta folosește instalația aflata la WC-ul de pe holul comun și prin asta s-ar acoperi prejudiciul reclamantei, neputându-se reține astfel că prin demontarea chiuvetei care a produs prejudicii pârâtei S. I., reclamanta a rămas fără sursă de apă, iar apartamentul reclamantei nu mai este folosit din anul 2010. Sub aspectul netemeiniciei, consideră o astfel de apreciere ca absurdă și contrară necesităților de satisfacere a nevoilor de locuit ale unei persoane sau familii, așa cum pretinde și Legea nr.114/1996. În plus, printr-o astfel de abordare, instanța ajunge să neglijeze drastic exigențele minimale pentru locuințe prevăzute în Anexa nr. 1 ale aceleiași legi, care garantează accesul la energia electrică și apa potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate și a reziduurilor menajere.
În al treilea rînd, tot sub aspectul netemeiniciei, critică cele expuse de instanță, în sensul că o eventuală reconectare implicând apartamentul 8 (apartinând pârâtei M. L.) fără a implica apartamentul 6 (proprietatea pârâtei S. I.) sau 9 (proprietatea pârâtei M. S.) ar fi contrară celor dispuse prin Decizia civilă 194/A/2005 a Curții de Apel Cluj, așa cum expertul a arătat. Observând înscrisurile dosarului, a constatat că domnul expert a reținut altceva în lucrarea efectuată, respectiv a reținut că în 2004 a fost montată o chiuvetă în apartamentul reclamantei, apa rece a fost adusă cu o conductă pe coridor, deasupra ușii, de la chiuveta inițială ( cea desființată de pârâta S. I.) de proprietarii . apă pentru apartamentul 8 a fost dusă de la chiuveta în cauză de pe hol, iar conducta de canalizare a chiuvetei de la apartamentul 8 și în care s-a legat și chiuveta de la apartamentul 7, a fost executată pe peretele exterior, după ce a trecut prin pardoseala apartamentului. Această conductă de canalizare care avea traseul prin exteriorul clădirii s-a demontat, de asemenea și conducta de alimentare cu apă de la etajul 1. Faptul că a existat o conductă pe peretele exterior al clădirii care a fost desființată, conductă legată de chiuveta desființată de S. I. nu poate împieta asupra dreptului reclamantei de a beneficia de cerințele minimale ale unei locuințe.
În plus, nici expertul și nici Decizia nr. 194/A/2005 a Curții de Apel Cluj nu fac trimitere la necesitatea desființării mai multor conducte, care să implice și sursa de alimentare cu apă, pe care a reclamant-o proprietara apartamentului nr. 6, C. E..
În drept: art. 282, 274, art. 294-295 Cod proc. civilă.
Prin întâmpinarea formulată, intimata S. I. a solicitat respingerea apelului ca nefondat apelul, păstrând in tot hotărârea atacata-art.296 c.pr.civ.-; obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu apelul, in cuantum lei, onorar de avocat (conform bonului fiscal anexat).
Apreciază intimata că hotărârea instanței de fond este si temeinica si legala.
Astfel, este temeinică întrucat a stabilit corect starea de fapt, reținând ca pe palierul etajului 1 al imobilului unde se afla apartamentele proprietatea părtilor există 5 apartamente, iar pe holul comun a existat o chiuveta din fonta, respectiv peretele apartamentului 6 (al subsemnatei), care deservea toate apartamentele de la etaj (5 la număr) sfârșitul anului 2009 s-a spart țeava care alimenta chiuveta cu apa, inundând apartamentul său. In ianuarie 2010 chiuveta a fost demontata si depozitata in podul casei, intrucat coproprietarii nu au putut sa se inteleaga pentru repararea țevilor. Martorii au relatat ca ulterior apartamentul reclamantei a fost aprovizionat cu apa de la un robinet montat de un chiriaș in WC-ul comun. Reclamanta nu locuia in apartament in acea perioada, ci avea chiriași. Retine apoi, corect, instanța de fond ca in acest context conduita culpabila aparține in egala măsura tuturor coproprietarilor, inclusiv celor ce nu au fost chemați i judecata.
Deasemenea, tot corect, a reținut instanța de fond ca zidurile sunt coproprietatea tuturor apartamentelor din imobil, iar demontarea chiuvetei s-a datorat deteriorării țevilor de apa.
In ceea ce privește legalitatea hotărârii atacate, ea rezida din reținerea corecta a situației de drept aplicabile in speța. Reclamanta si-a intemeiat acțiunea pe disp.art. 1073-1077 cod civil. Dar, inainte de stabili existenta vreunei obligații in sarcina sa, trebuia stabilit a cui este obligația de a repara țevile si a monta chiuveta. De fapt, problema nu este montarea chiuvetei, ci repararea instalației de apă. Din cartea funciara colectiva nr._-C1- rezulta ca racordurile la utilități si zidurile sunt coproprietatea tuturor apartamentelor din întreg imobilul. Or, reclamanta nu a chemat in judecata nici măcar toți coproprietarii de la etaj.
Având in vedere cele de mai sus, este clar ca obligația de a repara instalația de apa revine deopotrivă tuturor copropritarilor, si nu poate fi obligata numai eu la a suporta o reparație ce incumba tuturor, Reclamanta incearca a obține repararea țevilor numai de la unul din coproprietari, evident excluzandu-se pe ea de la aceasta obligație, ce revine conform Legii nr. 114/1996 tuturor.
In drept: art.480 cod civil, legea 114/1996, art. 115,274 cod prov.civ.
Apelanta C. E. a depus la dosar răspuns la întâmpinare, învederând următoarele:
Prin întâmpinarea formulată de intimata S. I. se suține în primul rând că hotărârea instanței de fond este temeinică, întrucât a stabilit în mod corect starea de fapt, printre altele, arătând că în ianuarie 2010, chiuveta a fost demontată și depozitată în podul casei, întrucât coproprietarii nu au putut să se înțeleagă pentru repararea țevilor. Cu privire la acest aspect, arată că situația de fapt este denaturată prin ceea ce invocă intimata, întrucât motivul demontării chiuvetei și implicit a sursei de apă a apelantei este altul. Pentru a fi aceasta într-adevăr starea de fapt, intimata ar fi trebuit să consulte ceilalți coproprietari cu privire la repararea țevilor, însă din înscrisurile aflate la dosarul cauzei nu rezultă niciun fel de dovadă a unei întruniri a asociației de locatari/proprietari, în care să se fi dezbătut acest aspect.
Dimpotrivă, demontarea chiuvetei este imputabilă strict intimatei, care încearcă să implice și ceilalți coproprietari pentru a-și justifica conduita total denaturată raportat la aspectele ce țin de regimul coproprietății forțate și la exigențele de trai și ale celorlalte persoane.
Celorlalți coproprietari li se poate imputa cel mult o culpă potențială de a nu se fi îngrijit corespunzător de țevile de apă care au deranjat-o pe intimată, însă dacă aceștia își exprimau poziția de a nu proceda la reparare, intimata înainte de a încerca să-și facă dreptate singură, avea acces la justiție pentru promovarea interesului său, acela de a-i obliga pe coproprietari la întreprinderea de acte de administrare și dispoziție materială. Cu toate acestea, intimata S. I. a fost cea care a desființat chiuveta care alimenta apartamentul apelantei în mod unilateral, încercând în cursul acestui proces să-și constituie o abordare juridică pro causa, fără a fi susținută de nicio probă anterioară inițierii prezentei acțiuni de către apelantă.
Tot cu privire la netemeinicie, intimata arată că instanța de fond a reținut în mod corect că demontarea chiuvetei s-a datorat deteriorării țevilor de apă.În primul rând acest aspect nu este redat astfel în hotărârea instanței de fond, iar în al doilea rând un astfel de raționament este cel puțin ilogic. Apreciază aceasta, deoarece demontarea chiuvetei s-a efectuat unilateral de către intimata S. I., în plus aceasta nu a avut nicio dovadă tehnică la acel moment cu privire la deteriorarea țevilor de apă și la recomandările unui expert să procedeze la o astfel de operațiune.
Cu privire la legalitatea hotărârii, intimata invocă faptul că reclamanta trebuia să procedeze la împrocesuarea tuturor coproprietarilor. Cu toate acestea, așa cum s-a arătat și în precedentul ciclu procesual, singura responsabilă de fapta culpabilă este S. I., astfel că interesul procesual în ceea ce-i privește pe ceilalți coproprietari forțați nu putea fi justificat prin raportare la obiectul dedus judecății.
Analizând apelul declarat de reclamanta C. E., tribunalul reține următoarele:
Reclamanta și pârâtele locuiesc în imobilul situat în mun.Cluj-N. ., jud.Cluj, reclamanta având în proprietate apartamentul nr.7, pârâta S. I.-. L.-. M. S.-.> Chestiunea litigioasă adusă de către reclamantă în atenția instanței de fond este aceea că apartamentul, proprietatea sa a fost lăsat fără sursă de apă din anul 2008-2009.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiilor art.1073 cod civil, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exacta a obligatiei, iar în caz contrar este îndreptatit la dezdaunare.
În fapt, așa cum a reținut și instanța de fond din depozițiile martorilor B. V., P. I., P. S. și din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză de către d-nul expert T. C. pe holul comun de la etajul 1 a existat montată o chiuvetă care deservea apartamentele nr.6,7,8,9, proprietatea reclamantei și a pârâtelor.
Martorul B. V. care a fost chiriaș al reclamantei a arătat că după închiderea sursei de apă, personal a montat un robinet la WC, pentru a avea apă.Arată că WC-ul este situat tot pe holul palierului.(f.192 dosar fond).
Martora P. I., care locuiește în apartamentul nr.5 din același imobil a arătat că nu știe cine a demontat chiuveta, dar în dimineața anului nou 2009 sau 2010, pârâta S. I. a chemat-o să vadă că în instalația de alimentare cu apă de la chiuvetă era o spărtură și curgea apă pe jos.Mergând în aparatamentul nr.3, proprietatea pârâtei S. I., martora a arătat că a văzut că la baie și cameră căzuse tencuiala.Martora arată că au fost discuții între vecini în legătură cu repararea aceste instalații, dar nu s-au înțeles cine să o repare și instalația și chiuveta s-au desființat.(f.193 dosar).
Martorul P. S. a arătat că o cunoaște pe reclamantă din anul 1980 și vizitând în repetate rânduri știe că din anul 1980 era montată o chiuvetă pe holul comun, dar pe peretele apartamentului pârâtei S. I..Nu cunoaște aspecte legate de vreo inundație, însă personal a văzut că din 2008-2009 chiuveta nu mai este la locul ei, fiind luată jos, după care reclamanta lua apă de la un WC care se află tot pe holul imobilului.Știe că cei care au stat în chirie în apartamentul reclamantei s-au plâns că nu au sursă de apă și trebuie să ia apă de la WC.Martorul a mai arătat că după ce a fost demontată chiuveta și țevile au fost zidite și practic nu se mai vede nimic.(f.247 dosar fond).
Aspect necontestat, în cauză, a fost faptul că la sfârșitul anului 2009 s-a spart țeava care alimenta această chiuvetă și a inundat apartamentul nr.3, proprietatea pârâtei S. I., aflat sub apartamentul nr.6 al aceleaiși pârâte.În atare situație, soțul pârâtei S. I. a închis conducta și a zidit-o în perete.Martorii au mai arătat că la scurt timp a fost demontată și chiuveta în discuție.
În raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză de către d-nul expert T. C. s-a arătat că instalația de alimentare cu apă pentru apartamentul nr.7 al reclamantei nu mai există, apartamentul fiind deconectat, deoarece odată cu demontarea chiuvetei s-a demontat și instalația de apă.
Fiind singura afectată de chiuveta în discuție, care se defectase, soțul pârâtei zidind și țevile în perete, tribunalul reține că s-a dovedit în cauză că pârâta S. I. a demontat chiuveta, lăsând-o pe reclamantă fără sursă de apă potabilă.
Urmare a acestui fapt, este evident că reclamanta a suferit un prejudiciu prin lăsarea apartamentului său fără sursă de apă potabilă.Disconfortul cauzat reclamantei nu are nici o legătură cu împrejurarea că reclamanta nu locuia în imobil, fiind închiriat.Un imobil fără sursă de apă nu poate fi folosit în condiții normale nici de către proprietar, dar nici de către chiriaș, astfel că acest fapt constituie un impediment în exercitarea în condiții normale a tuturor atributelor dreptului de proprietate.
Pârâta S. I. a arătat că este de acord cu remontarea chiuvetei, însă nu în exteriorul peretelui imobilului său, pentru a nu mai fi inundată din nou, ci al reclamantei.(f.33 dosar fond).
Analizând, punctual motivele de apel pe care tribunalul le apreciază ca fiind întemeiate, apare ca fiind greșit raționamentul instanței de fond bazat pe susținerile pârâtei S. I. că pentru repunerea în funcțiune a chiuvetei este necesar acordul tuturor proprietarilor.
Într-adevăr suntem în prezența unei coproprietăți forțate asupra respectivei instalații de apă, câtă vreme chiuveta deservea mai mulți proprietari care presupune ca fiecare dintre coproprietari să nu aducă atingere drepturilor simultane și concurente, de aceeași natură, ale celorlalți coproprietari și să exercite aceste atribute numai pentru utilizarea bunului principal spre a cărui folosire sau exploatare este destinat bunul accesoriu, în acord cu interesul celorlalți coproprietari.De asemenea coproprietarii au obligația de a suporta cheltuielile de întreținere și conservarea bunului comun.
În concret, prin raportare la datele din cauză, tribunalul consideră că pentru realizarea pretenției reclamantei nu este necesar acordul tuturor coproprietarilor.Astfel, pe de o parte, este stabilit că chiuveta deservea doar apartamentele nr.6,7,8,9, ale căror proprietari sunt părți în prezentul litigiu, iar pe de altă parte, nu se solicită o măsură nouă referitor la un bun comun,reclamanta dorind restabilirea situației anterioare hotărârii unilaterale a pârâtei S. I. de a-i lăsa imobilul fără sursă de apă.Dacă pârâta a acționat fără acordul tuturor proprietarilor este injust a pretinde acum reclamantei că are nevoie de acest acord.
Nimic nu justifică decizia pârâtei S. I. de a demonta chiuveta și instalația, nici chiar susținerea sa că a procedat în acest mod deoarece proprietarii nu s-au înțeles cine să repare instalația. Înainte de a recurge la acest gest, fiind direct interesată în remedierea stricăciunilor, pârâta avea la îndemână și alte posibilități, decât împiedicarea reclamantei de a-și exercita folosința normală a sursei de apă, inclusiv un demers judiciar în a solicita obligarea, de urgență a coproprietarilor de a-și dat acordul la repararea stricăciunilor, etc.
Simpla afirmație a pârâtei S. I. că vecinii nu s-au înțeles cine să efectueze reparațiile, nu poate constitui temei al acțiunii sale, condiții în care nu se justifică sistarea furnizării unei utilități esențiale cum este apa curentă, astfel că atitudinea pârâtei apare ca o exercitare abuzivă a dreptului acesteia asupra bunului comun.
Nu poate fi acceptată nici reținerea instanței de fond că cererea reclamantei apare ca neîntemeiată, raportat la împrejurarea că, ulterior demontării chiuvetei, are sursă de apă de la un robinet montat la WC-ul care se află tot pe holul comun al palierului.În primul rând, aceasta reprezintă o improvizație, făcută de un chiriaș al reclamantei, pentru a se putea locui cât de cât în apartament și constituie o stare de anormalitate, care nu este în firea lucrurilor.
De asemenea, tribunalul apreciază că este eronată premisa instanței de fond că prin remontarea chiuvetei s-ar produce din nou prejudicii pârâtei S. I. deoarece țevile de alimentare sunt defecte.Pârâta nu a făcut dovada unor prejudicii și fiind vorba de prejudicii viitoare nici nu este posibilă o asemenea dovadă la acest moment.Apoi, o reconectare a reclamantei la conducta de apă potabilă presupune o nouă lucrare de instalații, noi materiale de instalații și care se presupune că se execută corect evitându-se orice fel de inconveniente.Aceasta cu atât mai mult cu cât raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză nu exclude posibilitatea reconectării reclamantei la sursa de apă de care a fost privată, oferind chiar mai multe variante de poziționare a sursei de apă.Totodată este prematur a discuta despre un proiect tehnic a cărui necesitate se impune abia ulterior după soluționarea irevocabilă a prezentei cauze.
În ce privește incidența Deciziei Civile nr.194/A/2005 a Curții de Apel Cluj, nu poate fi reținută în mod definitiv pentru situații care se ivesc ulterior.Astfel, prin această decizie, pârâta M. L. a fost obligată să desființeze conducta de canalizare montată la exterior la apartamentul nr.8, în caz de refuz, autorizează reclamantele S. I. și C. D. să efectueze desființarea, pe cheltuiala pârâtei.În primul rând este vorba despre o lucrare de instalații realizată în cursul anului 1999 la apartamentul nr.8 și măsură dispusă prin decizie a fost raportată la aspectele constatate la acel moment.Faptul că în anul 2005 un alt proprietar de apartament, respectiv nr.8, a fost obligat să desființeze o conductă de canalizare montată la exterior la apartamentul său nu înseamnă că, în viitor nu se mai pot realiza alte lucrări sau reparații la instalațiile de apă și canalizare în imobil, dacă se constată necesitatea acestora.
În concluzia celor reținute și lumina dispozițiilor art.1073-1077 cod civil tribunalul apreciază ca fiind întemeiată, în parte, acțiunea reclamantei și în consecință, constatând nelegală și netemeinică sentința civilă atacată, în tem.art.296 cod procedură civilă, va admite,în parte, apelul declarat de C. E. împotriva Sentinței civile nr._ din 12.12.2013, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., pe care o va schimba, în sensul că admite în parte, acțiunea precizată și extinsă și obligă pârâtele să admită reclamantei reconectarea la conducta de apă potabilă aferentă apartamentului 7 prin repunerea în funcțiune a instalației de alimentare potrivit proiectului de construcție al imobilului și obligă pârâta S. I. să efectueze lucrările de repunere în funcțiune a chiuvetei și instalației de alimentare cu apă potabilă aferentă apartamentului 7, în caz contrar să fie autorizată reclamanta să efectueze această lucrare pe cheltuiala suportată în părți egale de către reclamantă și pârâta S. I..
Desigur că măsura dispusă presupune îndeplinire tuturor cerințelor legale în domeniu, un proiect care va avea în vedere proiectul de construcție al imobilului cu întocmirea și a altor documente pretinse de autoritățile competente în așa fel încât să nu se mai producă nici un prejudiciu.
Tribunalul a decis ca efectuarea de către reclamantă a lucrării de instalații, respectiv costul acesteia să fie suportat și de către aceasta în cotă de 1/2 alături de pârâta S. I., apreciind că reclamanta, deși direct interesată de păstrarea chiuvetei în bune condiții de utilizare nu a manifestat nici o diligență în acest sens.
În tem.art.274 al.1 și art.276 cod procedură civilă, tribunalul va obliga pârâta S. I. să plătească reclamantei suma de 1738 lei cheltuieli de judecată de la fond și suma de 520 lei cheltuieli de judecată parțiale, în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite, în parte, apelul declarat de C. E. împotriva Sentinței civile nr._ din 12.12.2013, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N.,pe care o schimbă în sensul că admite în parte, acțiunea precizată și extinsă și obligă pâtâtele să admită reclamantei reconectarea la conducta de apă potabilă aferentă apartamentului 7 prin repunerea în funcțiune a instalației de alimentare potrivit proiectului de construcție al imobilului și obligă pârâta S. I. să efectueze lucrările de repunere în funcțiune a chiuvetei și instalației de alimentare cu apă potabilă aferentă apartamentului 7, în caz contrar să fie autorizată reclamanta să efectueze această lucrare pe cheltuiala suportată în părți egale de către reclamantă și pârâta S. I..
Obligă pârâta S. I. să plătească reclamantei suma de 1738 lei cheltuieli de judecată de la fond și suma de 520 lei cheltuieli de judecată parțiale, în apel.
Decizia este definitivă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 23.10.2014.
Președinte, C.-V. B. | Judecător, C.-A. C. | |
Grefier, E. C. |
Red.CC/dact.LM
23.01.2015
Jud.fond: V. I.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 235/2014. Tribunalul CLUJ | Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... → |
|---|
