Pretenţii. Decizia nr. 298/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 298/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 06-05-2014 în dosarul nr. 9757/211/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIE Nr. 298/2014
Ședința publică de la 06 Mai 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A.-F. D.
Judecător O.-C. T.
Grefier G. P.
S-a luat spre examinare în vederea pronunțării, apelul promovat de către reclamanta A. DE P. . în contra Sentinței civile nr._ din 20.09.2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în prezentul dosar nr._, privind și pe intimatul V. K., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință faptul că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din 29 Aprilie 2013, fiind consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta hotărâre; la acel termen, pentru a se depune concluzii scrise la solicitarea reprezentantului apelantei, avocat S. M. și care au fost înregistrate la data de 6 mai 2014, instanța a amânat pronunțarea pentru data de azi, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Reține că prin Sentința civilă nr._/2013, pronunțată în dosar nr._ a fost admisă excepția prescipției extinctive, invocată de instanță din oficiu.
A fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE proprietari SOBARILOR NR. 38 în contradictoriu cu pârâtul V. K..
A fost obligat pârâtul să achite reclamantei suma de 3.037,66 lei, reprezentând cote de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari pentru perioada aprilie 2010-septembrie 2013, suma de 42,04 lei, reprezentând cote de contribuție la cheltuielile de rulment, și suma de 1.837,07 lei, reprezentând penalități de întârziere.
A fost respinsă cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata sumelor datorate cu titlu de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari pentru perioada iulie 2008 - martie 2010, creanța fiind prescrisă.
A fost respinsă cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
În fapt, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumelor datorate cu titlu de cotă de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari pentru perioada iulie 2008 - martie 2013. Cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 19 aprilie 2013.
În drept, potrivit art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, iar potrivit art. 3 alin. (1) din același act normativ termenul de prescripție este de 3 ani.
În speță, cotele de contribuție pentru perioada iulie 2008 - martie 2010 reprezintă obligații de plată a unor sume de bani pentru care dreptul la acțiune s-a stins prin prescripție întrucât au trecut mai mult de 3 ani între momentul la care sumele au ajuns la scadență și momentul introducerii cererii de chemare în judecată.
Nu pot fi reținute susținerile reclamantei, potrivit cărora ar trebui să se țină cont de faptul că facturile către furnizori nu au fost achitate, câtă vreme prescripția operează indiferent de destinația pe care creditorul urmează să o dea sumei de bani datorate și, deci, indiferent de faptul că pentru obligațiile care trebuie stinse prin acele sume de bani dreptul la acțiune nu s-a prescris.
Pentru aceste motive instanța a admis excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune pentru sumele datorate cu titlu de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari pentru perioada iulie 2008 - martie 2010 și a respins cererea de chemare în judecată cu privire la această perioadă, creanța fiind prescrisă.
În fapt, astfel cum rezultă din listele de cheltuieli comune depuse la dosarul cauzei (f. 6-56), pârâtul V. K. este proprietarul apartamentului nr. 3 din Cluj-N., ., și datorează asociației de proprietari o contribuție în sumă totală de 3.037,66 lei, reprezentând cota de contribuție la cheltuielile comune pentru perioada aprilie 2010 - septembrie 2013.
Din procesul-verbal depus la dosarul cauzei (f. 73-76) reiese că reclamanta a stabilit faptul că neplata la termen a cotelor de contribuție la cheltuielile comune atrage după sine penalități de 0,1% pe zi de întârziere, motiv pentru care pârâtului i s-au calculat penalități de 1.837,07 lei pentru perioada aprilie 2010 - septembrie 2013.
În drept, conform art. 46 din Legea nr. 230/2007 toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari. Potrivit art. 49 alin. (1) din aceeași lege asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat, iar în conformitate cu alin. (2) termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice.
În speță, pârâtul avea obligația să plătească cota de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari.
Pentru aceste motive, instanța a admis cererea de chemare în judecată și a obligat pârâtul să achite reclamantei suma de 3.037,66 lei, reprezentând cote de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari pentru perioada aprilie 2010 - septembrie 2013, suma de 42,04 lei, reprezentând cote de contribuție la cheltuielile de rulment, și suma de 1.837,07 lei, reprezentând penalități de întârziere.
În ceea ce privește cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, instanța a reținut că nu s-a dovedit efectuarea unor cheltuieli, motiv pentru care cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe reclamanta Asociația de Proprietari a declarat apel prin care a solicitat casarea parțială a sentinței mai sus menționate și reținerea cauzei spre rejudecare, respingerea excepției prescripției extinctive invocate din oficiu de către instanța de fond și admiterea acțiunii introductive, asa cum a fost ea depusa la prima instanța, pentru următoarele motive:
Invocând prescripția extinctivă instanța de fond a fost în eroare de fapt și de drept deoarece, în mod repetat pârâtul intimat a recunoscut creanța, fapt care prin aplicarea prevederilor art. 16 lit. a din Decretul 167/1958 atrage întreruperea prescripției și scurgerea unui nou termen.
Conform art. 16 lit. a „Prescripția se întrerupe: a) prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția" . Intimata a recunoscut in mod expres datoriile pe care le are fata de asociație in fata primei instanțe, stare de fapt coroborat cu plățile pe care le:a făcut in perioada 2008 2010 atrage intreruperea termenului de prescripție si curgerea unui nou termen. Afirmațiile noastre le sustinm cu probele pe care le depunem, respectiv chitanțele nr. 1072/04.12.2010, nr. 11 din 14.02.2011 și nr._ din 25.05.2011 .Solicită a se constata că intervine întreruperea termenului de prescripție extinctivă ca urmare a executării parțiale a obligației in conformitate cu prevederile art. 16 din Decretul nr.167/1958.
Față de faptul că ultima plată care reprezintă o executare parțială a obligației este din 25.05.2011 se poate constata că este anterioară împlinirii termenului de trei ani.
Prin urmare, solicită admiterea apelului, reținerea cauzei spre rejudecare si admiterea acțiunii așa cum este ea formulată.
Intimatul nu și-a exprimat poziția procesuală.
Analizând apelul formulat prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul în baza art.480 N.C.pr.civ. îl va respinge pentru următoarele considerente:
Critica principală adusă prin motivele de apel formulată vizează admiterea excepției prescripției pentru pretențiile aferente perioadei iulie 2008-martie 2010, în sensul că a operat întreruperea cursului prescripției prin recunoașterea dreptului a cărei acțiune se prescrie, conform art. 16 lit. a din Decretul nr. 167/1958, având în vedere faptul că au fost achitate de către intimat o parte din restanțe potrivit chitanțelor nr. 1072/4.12.2010, 11/ 14.02.2011 și nr. 13/25.05.2011.
Această susținere nu poate fi primită în condițiile în care potrivit normelor invocate recunoașterea este întreruptivă de prescripție doar în condițiile în care a intervenit anterior împlinirii termenului de prescripție, ori, așa cum se poate remarca din cele menționate anterior, toate chitanțele respective au fost emise ulterior lunii martie 2010.
D. urmare, tribunalul va menține soluția judecătoriei ca fiind temeinică și legală.
Ulterior momentului amânării pronunțării, s-au depuse motive suplimentare de apel în care s-a solicitat indexarea sumelor datorate cu rata inflației și cu dobânda legală și cheltuieli de judecată, ocazionate de angajarea unui avocat.
Aceste pretenții, nu mai pot fi luate în discuție, raportat la momentul depunerii lor, având în vedere prevederile art. 394 alin.3 din N.C.pr.civ.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate de către intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul promovat de către reclamanta A. DE P. . în contra Sentinței civile nr._ din 20.09.2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în prezentul dosar nr._, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Mai 2014.
Președinte, A.-F. D. | Judecător, O.-C. T. | |
Grefier, G. P. |
Red. T.O.C. /Dact. E.C./ 2 expl.
Judecător de fond:IAONA PĂSCULEȚ –Judecătoria Cluj-N.
29.05.2014
G.P. 06 Mai 2014
| ← Sechestru asigurător. Decizia nr. 529/2014. Tribunalul CLUJ | Obligaţie de a face. Sentința nr. 458/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
