Uzucapiune. Decizia nr. 656/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 656/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 08-10-2014 în dosarul nr. 706/242/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIE CIVILA Nr. 656/R/2014
Ședința publică de la 08 Octombrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C.-V. B.
Judecător C.-A. C.
Judecător O. R. G.
Grefier E. C.
Pe rol este judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurent M. P. D., recurent M. A. M., împotriva Sentinței civile nr. 265/10.06.2014, a Judecătoriei Huedin, pronunțată la data de 04.08.2014, în dosar nr._, privind și pe intimat E. G., intimat S. F., pârât T. V. K., pârât S. N. S., pârât J. M., pârât J. L., intimat T. T. K. măr. S. Naczi I., intervenient în nume propriu . PRIMAR B. I., intimat B. I., intimat T. B. G., intimat K. N. K., având ca obiect, uzucapiune .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurenților,a vocat M. S., lipsind recurenții și intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, tribunalul constată că este legal investit cu judecarea cauzei.
Reprezentantul recurenților, depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
Tribunalul constată în ce privește prezentul recurs, că acesta a fost declarat, motivat și comunicat în termen, fiind legal timbrat.
Reprezentantul recurenților, solicită a se încuviința audierea unui martori, pentru dovedirea uzucapiunii.
Tribunalul după deliberare, respinge ca inutilă proba testimonială,. Având în vedere dispozițiile art. 305 C.pr.c., privind limitele de administrare a probatoriului în faza de recurs, respectiv că este admisibilă doar administrarea probei cu înscrisuri.
Reprezentantul recurenților, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de ridicat și solicită acordarea cuvântului cu privire la recurs.
Tribunalul constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de ridicat, declară închisă dezbaterea cauzei și acordă cuvântul cu privire la recurs.
Reprezentantul recurenților, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat, respectiv casarea în parte a sentinței de fond în ce privește respingerea petitului de uzucapiune, cu rejudecarea cauzei și admiterea cererii așa cum a fost formulată și precizată la fond, privind dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune cu joncțiunea posesiilor asupra parcelei de 6006 m.p. și a cererilor subsecvente . De asemenea, deși instanța de fond a admis probele necesare, apreciate greșit la judecarea cauzei a actelor depuse și probelor încuviințate. A mai arătat că au fost introduși în cauză moștenitorii dar s-a reținut că nu au făcut obiectul Legii de Fond Funciar, că nu au fost înscriși cu terenul în CAP, ori din ansamblul probator rezultă că în ce privesc pe clienții săi, aceștia au avut posesia continuă și netulburată de nimeni, astfel consideră că în mod netemeinic a dispus în favoarea persoanei decedate.
TRIBUBNALUL
Prin sentința civilă nr. 265/2014, Judecătoria Huedin a admis în parte cererea de chemare în judecată precizată și extinsă, formulată de către reclamanții M. P. –D. și M. A. – M. în contradictoriu cu pârâții S. F., E. G., B. I., T. B. G., K. N. K. și pârâta cu domiciliul necunoscut T. T. K. măr. S. Naczi I. și, în consecință:
A constatat că numitului O. G. i-a fost reconstituit, prin TP nr. 3024/1887/11.12.2002, cod_, emis de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj, dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 200 mp., identificat cu T 56, P 882, precum și asupra unui teren în suprafață de 1200 mp., identificat cu T 565, P 883, teren identificat în regim de carte funciară sub o parte nr. top 1465/1, în suprafață nespecificată, din CF 282 Căpușu M..
A dispus dezmembrarea parcelei cu nr. top 1465/1, în suprafață nespecificată, din CF 282 Căpușu M. prin formarea a trei parcele, nr top nou 1465/1/1, în suprafață nespecificată, care urmează a se reînscrie în CF 282 Căpușu M., în favoarea vechiului proprietar tabular . nou 1465/1/2, în suprafață de 1400 mp., care urmează a fi înscrisă în CF Nou, în favoarea numitului O. G.., precum și . nou 1465/1/3, în suprafață de 6006 mp., care urmează a se reînscrie în CF 282 Căpușu M., în favoarea vechiului proprietar tabular.
A dispus întabularea dreptului de proprietate asupra parcelei cu nr top nou 1465/1/2, în suprafață de 1400 mp în CF Nou, în favoarea numitului O. G., cu titlu de drept de lege.
A constatat că prin antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 15.02.1990, numitul O. G. s-a obligat să transmită reclamanților M. P. – D. și M. A. M., dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 1400 mp. din suprafața totală de 8.000 mp., pentru un preț total de 8.000 lei.
A obligat pârâții E. G. și S. F., în calitate de succesori ai numitului O. G., la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare în formă autentică cu reclamanții M. P. – D. și M. A. M., având ca obiect terenul în suprafață de 1400 mp., identificat cu . 1465/1/2.
A constatat că asupra parcelei cu nr top nou 1465/1/2, în suprafață de 1400 mp, din CF Nou Căpușu M., reclamanții M. P. – D. și M. A. M. au edificat următoarea construcție: casă de locuit în suprafață de 203 mp., pe fundație de beton, pereți din cadre de beton, lemn, cărămidă, acoperită cu țiglă, compusă din subsol cu pivniță, parter cu o cameră, 2 dormitoare, bucătărie, baie, cămară, garaj, mansardă cu 4 dormitoare, 2 poduri, 1 hol, anexe gospodărești pe fundație de beton, zidărie BCA, acoperite cu plăci de azbociment în suprafață de 20 mp. și dispune înscrierea acestor construcții asupra parcelei de teren.
A dispus întabularea dreptului de proprietate asupra parcelei cu nr top nou 1465/1/2, teren în suprafață de 1400 mp și construcții casă de locuit în suprafață de 203 mp., pe fundație de beton, pereți din cadre de beton, lemn, cărămidă, acoperită cu țiglă, compusă din subsol cu pivniță, parter cu o cameră, 2 dormitoare, bucătărie, baie, cămară, garaj, mansardă cu 4 dormitoare, 2 poduri, 1 hol, anexe gospodărești pe fundație de beton, zidărie BCA, acoperite cu plăci de azbociment în suprafață de 20 mp., în favoarea reclamanților M. P. – D. și M. A. M..
A respins cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâții T. V. K., S. N. S., J. M., J. L. ca fiind formulată împotriva unor persoane care nu justifică calitate procesuală pasivă.
Prezenta hotărâre a fost comunicată în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile organului fiscal competent în scopul impozitării, conform dispozițiilor Codului Fiscal și în 3 zile OCPI Cluj- BCF Huedin.
Analizând actele dosarului, a reținut următoarele:
Obiectul cererii de chemare în judecată este o prestație tabulară, drepturile reclamanților rezultând din antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 15.02.1990, între aceștia și numitul O. G. pentru un teren cu privire la care promitentul-vânzător are, parțial, un drept de proprietate stabilit de lege, conform TP nr. 3024/1887/11.12.2002, cod_, emis de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj, pentru restul urmând ca instanța să constate că dreptul de proprietate a fost dobândit prin uzucapiune, în varianta joncțiunii posesiilor.
Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Huedin la data de 26.05.2011.
Sub aspectul dispozițiilor legale incidente, instanța a reținut faptul că la data de 01.10.2011 a intrat în vigoare Legea 287/2009 privind Noul Cod Civil, republicată cu modificări prin Legea nr. 71/2011.
Potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 1 NCC, legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare, neavând putere retroactivă, iar potrivit disp. art. 6 alin. 2 NCC, ,,actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor,, iar potrivit alin. 4, ,,prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmp,inite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit,,.
Raportat la textul legal menționat instanța a constatat că în speță, atât cu privire la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune,cât și cu privire la petitele de prestație tabulară, sunt aplicabile dispozițiile legii vechi, respectiv Codul Civil 1864.
Cererea de chemare în judecată a fost întemeiată în drept, în ceea ce privește constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, pe dispozițiile Codului civil iar probele au fost administrate raportat la condițiile uzucapiunii reglementate de art 1890 Cod civil.
Uzucapiunea sau prescripția achizitivă constituie unul dintre efectele cele mai importante ale unei posesii utile și reprezintă un mod de dobândire a dreptului de proprietate, fiind justificat de nevoia de stabilitate și securitate juridică a raporturilor juridice care determină recunoașterea de efecte juridice unei aparențe îndelungate de proprietate.
Posesia, potrivit dispozițiilor art. 1846 al. 2 C.civ., este deținerea unui lucru sau folosirea unui drept exercitată de noi înșine sau de altul în numele nostru este deținerea unui lucru sau folosirea unui drept exercitată de noi înșine sau de altul în numele nostru, este exercițiul unei puteri de fapt asupra unui lucru, care dă posibilitatea posesorului de a se comporta față de acest lucru ca și când el ar fi adevăratul titular al dreptului real, căruia îi corespunde în mod normal puterea de fapt exercitată prin acte materiale și acte juridice.
Pentru existența posesiei trebuie îndeplinite cumulativ două elemente: corpus, respectiv actele materiale de folosire și animus, respectiv elementul intențional, care constă în faptul că cel ce săvârșește actele materiale de folosire ale bunului are intenția de a le face pentru sine, astfel cum le-ar fi exercitat proprietarul sau titularul dreptului real. Spre deosebire de elementul material, care poate fi exercitat fie personal de posesor, fie prin reprezentant, elementul intențional, fiind un element de natură psihică, trebuie să fie prezent direct și nemijlocit în persoana posesorului. Pentru a dovedi posesia este necesar a se face dovada ambelor elemente.
Posesia, ca atribut al dreptului de proprietate, există în momentul în care sunt întrunite cele două elemente, corpus și animus.
Pentru a produce însă efecte juridice, în sensul de a conduce la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, posesia trebuie să fie neviciată, utilă, iar pentru a îndeplini această condiție este necesar să îndeplinească anumite calități: acelea de a fi continuă, neîntreruptă, netulburată, publică, neechivocă și sub nume de proprietar.
Lipsa calităților posesiei constituie vicii ale posesiei, vicii care, potrivit art. 1847 C.civ., sunt discontinuitatea, violența, clandestinitatea și precaritatea la care se adaugă, după cum a fost decis în mod constant în practica judiciară și în literatura de specialitate, echivocul.
În ceea ce privește joncțiunea posesiilor, invocată în cauză, instanța a reținut faptul că joncțiunea posesiilor înseamnă adăugarea la termenul posesiei actuale, proprii, a timpului cât lucrul a fost posedat de autorii săi, în consecință adunându-se durata propriei posesii la posesia autorilor.
Joncțiunea este întotdeauna posibilă, dacă sunt îndeplinite două condiții: să fie vorba de o posesie propriu-zisă iar cel ce invocă joncțiunea să fie un succesor în drepturi al autorului.
Prin Decizia nr. 86 din data de 10.12.2007 pronunțată în recurs în interesul legii, decizie publicată în Monitorul Oficial nr. 697/14.10.2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în sensul că „În situația prescripțiilor achizitive începute sub imperiul Decretului –Lege nr. 115/1938 și împlinite după . Legii nr. 7/1996, acțiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispozițiile legii vechi, respectiv cele ale Decretului - Lege nr. 115/1938”.
Potrivit dispozițiilor art. 329 Cod pr. Civ., recursul în interesul legii este o cale de atac extraordinară, reglementată în scopul de a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României. Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță astfel asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de către instanțele judecătorești.
Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Decizia nr. 86/2007 are aplicabilitate la speță și, mai mult, față de dispozițiile art. 329 Cod pr civ., este obligatorie pentru instanță.
În speță, în dovedirea uzucapiunii, respectiv a condițiilor posesiei apte a duce la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune în modalitatea joncțiunii posesiei, raportat la disp. art. 1890 Cod civ., reclamanții au solicitat încuviințarea probei testimoniale, probă care a fost încuviințată și administrată, declarațiile martorilor C. V. (f. 69)și K.-L. F. (f. 332-333) fiind consemnate și atașate la dosar.
Martorul K.-L. F. avea vârsta de 70 ani la data audierii, din acest fapt,, rezultând faptul că în perioada anterioară anului 1947 acesta avea vârsta de maxim 4 ani. Acesta nu a putut da detalii cu privire la începutul prescripției achizitive asupra terenului în litigiu, ci doar la faptul că terenul a fi fost folosit de către reclamanți de aproximativ 18-20 ani iar reclamanții au cumpărat acest teren fără ca martorul să știe de la cine, precum și faptul că, anterior, terenul a fost folosit de C., al cărui prenume crede că era V.. A menționat martorul, în mod expres, de două ori în cuprinsul declarației, faptul că terenul a fost colectivizat, începând cu perioada anului 1960/1961 și ,,până la Revoluție,,.
Martorul C. V. avea vârsta de 68 de ani în momentul audierii sale din acest fapt,, rezultând faptul că în perioada anterioară anului 1947 acesta avea vârsta de maxim 5 ani. Nici acest martor nu are cunoștințe privitoare la momentul începerii posesiei asupra terenului. De altfel, acest martor nu a dat informații cu privire la posesia terenului în litigiu în litigiu, declarația acestuia limitându-se doar la faptul că bunici săi, C. I. și A. au avut un teren în loc. Căpușu M., fără a putea specifica suprafața iar . a intrat în CAP, acest ultim aspect fiind reliefat și de martorul K. L..
Coroborând declarațiile martorilor rezultă că cea mai îndepărtată – în timp – informație a acestora cu privire la posesia asupra terenurilor datează după anii 1950. Ori, la acea dată prescripția achizitivă era începută sub imperiul Decretului - Lege nr. 115/1938, intrat în vigoare la data de 12 iulie 1947.
Față de considerentele expuse, raportat la declarațiile martorilor audiați nemijlocit în instanță, rezultă faptul că prescripția achizitivă, în speță, a început sub imperiul Decretului –Lege nr. 115/1938 și s-a împlinit după . Legii nr. 7/1996.
Având în vedere, față de considerentele expuse, faptul că nu se poate constata dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune prin analizarea condițiilor prevăzute de dispozițiile art. 189o Cod civ. – astfel cum a fost formulată și întemeiată în drept prezenta cerere -, având în vedere și împrejurarea că ambii martori audiați la propunerea reclamanților au arătat că terenul cu privire la care se solicită dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune ar fi fost colectivizat, nu pot fi soluționate nici petitele privind operațiunile de carte funciară privitoare la dezmembrarea parcelei de teren respective, obligarea la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare cu privire la acest teren și înscrierea și intabularea dreptului de proprietate în favoarea reclamanților.
Decizia RIL, sus-menționată, nu este în contradicție cu principiul constituțional potrivit căruia toți cetățenii sunt egali în fața legii, atâta vreme cât pentru toți cetățenii, inclusiv pentru o anume categorie de cetățeni vizată în mod special de această decizie - cei din vechile regiuni de carte funciară – este prevăzută o modalitate legala, chiar dacă este diferita, de constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Decizia nu este în contradicție nici cu legislația și jurisprudența CEDO, fiind respectat principiul dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 paragr. 1 din Convenție și asigurată posibilitatea dobândirii unui ,,bun,, în sensul art. 1 Protocolul 1 – printr-o procedură diferită, e drept, dar care este pusă la dispoziția cetățeanului, o procedură corectă, întemeiată pe o lege rezonabilă, condiții care sunt suficiente pentru a aprecia că această procedură respectă drepturile reclamantelor, ca cetățeni ai statului, după cum a apreciat și instanța europeană prin Hotărârea Malhous c. Cehia din data de 12.07.2001.
Instanța, în temeiul art 129 alin. 5 Cod pr. Civ., astfel cum a fost acesta modificat prin art. I pct. 13 din Lg. 202/2010, a depus toată stăruința în vederea aflării adevărului, exercitând rol activ atât în ceea ce privește stabilirea cadrului procesual, cât și în ceea ce privește obiectul acestei cereri. Instanța nu ar fi putut dispune cu privire la alte aspecte, cu atât mai mult cu privire la probele ce sunt administrate în cauză sau cu privire la temeiul juridic al acțiunii decât cu încălcarea principiului disponibilității, care constă tocmai în posibilitatea părților de a dispune atât de obiectul procesului, adică de dreptul material, cât și asupra mijloacelor procesuale de apărare, adică dreptul procesual, sub acest aspect dispozițiile art. 129 alin. 5 Cod pr. Civ., privitoare la rolul activ al judecătorului, neavând eficiență, mai ales raportat la dispozițiile alin. 5/1 al art. 129, astfel cum a fost acesta introdus prin art. I pct. 14 din Lg. 202/2010, coroborat cu alin. 6 din același text legal, cu atât mai mult cu cât demersul judiciar în prezenta acuză survine datei pronunțării deciziei RIL sus-amintite. Aceasta, și în considerarea dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care consacră dreptul efectiv la un proces echitabilal părților, dispoziții care au o directă aplicare în dreptul român, chiar dacă ar fi în conflict cu normele legislației interne.Pentru respectarea acestui drept, ca garanție implicită a desfășurării procedurii unui proces echitabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant în jurisprudență principiul egalității armelor, principiu care impune ca fiecărei părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu adversarul ei, în scopul menținerii unui just echilibru între părți ( Hotărârea CEDO Niderost – Huber c. Elveția, 18.02.1997, Hotărârea Kress c. Franța, 07.06.2001). Astfel fiind, orice intervenție din partea instanței în exercitarea rolului activ, pentru aplicarea dispozițiilor art. 129 C. pr. civ., cu privire la probele ce urmează a fi administrate, ar încălca tocmai acest principiu al egalității armelor, plasând practic o parte în dezavantaj cu adversarul ei, fapt care contrazice flagrant jurisprudența constantă CEDO care a statuat în Hot Dombo Beheer B.V. contra Olandei că ,,exigențele egalității armelor, în sensul unui ,,echilibru ,, just între părți are valoarea unui principiu, atât în civil, cât și în penal,, iar în Hot Rafinăriile Grecești Stran și Stratis Andreatis contra Greciei că ,,…statul s-a angajat să respecte principiul preeminenței dreptului care își găsește aplicarea, între altele, și în art. 6 al Convenției,, în ambele hotărâri citate Curtea Europeană a Drepturilor Omului stabilind că ,,în diferendele opunând interese cu caracter privat, egalitatea armelor, element inerent dreptului la un proces echitabil implică obligația de a oferi fiecărei părți posibilitatea rezonabilă de a –și prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație de dezavantaj în comparație cu adversarul ei,,.
Având în vedere faptul ca Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în sensul că în situația prescripțiilor achizitive începute sub imperiul Decretului –Lege nr. 115/1938 și împlinite după . Legii nr. 7/1996, acțiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispozițiile D.-L 115/1938 iar reclamanții și-au întemeiat cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată și extinsă, pe dispozițiile art. 1890 Cod civ., temei juridic raportat la care au fost administrate și probele, respectând astfel principiul disponibilității, iar din probele administrate a rezultat în cauză incidența hotărârii nr. 86/2007, cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată și ulterior precizată, va fi respinsă sub aspectul petitului de uzucapiune, cu consecința respingerii petitelor subsecvente privitoare la operațiunile de carte fucniară și pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de act autentic în ceea ce privește terenul cu privire la care s-a solicitat dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
În ceea ce privește partea din terenul care formează obiectul antecontractului de vânzare -cumpărare încheiat la data de 15.02.1990 pentru care a fost eliberat în favoarea promitentului-vânător titlul de proprietate, instanța apreciază că acțiunea este întemeiată sub aspectul tuturor petitelor privitoare la acest teren, astfel încât va fi admisă în parte și numai în limita terenului pentru care a fost eliberat titlul de proprietate.
Cu privire la acest teren, obiect al antecontractului, instanța a reținut faptul că, potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de către expert M. M. T. (f. 243-258), terenul identificat în TP nr. 3024/1887/11.12.2002, cod_, emis de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj cu cu T 56, P 882 în suprafață de 200 mp., precum și cu T 565, P 883, în suprafață de 1200 mp, se identifică în regim de carte funciară în CF 282 Căpușu M., sub o parte nr. top 1465/1.
În consecință, având în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de către expert M. M. T. (f. 243-258), față de disp.art. 111 C pr civ., a constatat că numitului O. G. i-a fost reconstituit, prin TP nr. 3024/1887/11.12.2002, cod_, emis de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj, dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 200 mp., identificat cu T 56, P 882, precum și asupra unui teren în suprafață de 1200 mp., identificat cu T 565, P 883, teren identificat în regim de carte funciară sub o parte nr. top 1465/1, în suprafață nespecificată, din CF 282 Căpușu M..
Având în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de către expert M. M. T., față de disp. art. 43 Lg. 7/1996, a dispus dezmembrarea parcelei cu nr. top 1465/1, în suprafață nespecificată, din CF 282 Căpușu M. prin formarea a trei parcele, nr top nou 1465/1/1, în suprafață nespecificată, care urmează a se reînscrie în CF 282 Căpușu M., în favoarea vechiului proprietar tabular . nou 1465/1/2, în suprafață de 1400 mp., care urmează a fi înscrisă în CF Nou, în favoarea numitului O. G.., precum și . nou 1465/1/3, în suprafață de 6006 mp., care urmează a se reînscrie în CF 282 Căpușu M., în favoarea vechiului proprietar tabular iar în temeiul atr. 20 din același act normativ, a dispus întabularea dreptului de proprietate asupra parcelei cu nr top nou 1465/1/2, în suprafață de 1400 mp în CF Nou, în favoarea numitului O. G., cu titlu de drept de lege.
Prin antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 15.02.1990, numitul O. G. s-a obligat să transmită reclamanților M. P. – D. și M. A. M., dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 8000 mp., pentru un preț total de 8.000 lei.
Potrivit dispozițiilor art. 1295 Cod civ., materia vânzării-cumpărării este guvernată de principiul consensualismului însă, prin excepție de la această regulă, potrivit dispozițiilor art. 2, Titlul X din Lg. 247/2005, imobilele-teren pot fi înstrăinate numai prin acte autentice.
Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 2 din Titlul X al Lg. 247/2005, în situația în care, după încheierea unui antecontract cu privire la terenuri una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă, care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract.
În speță, reclamanții - cumpărători și-au îndeplinit integral obligațiile asumate prin antecontract, însă vânzătorul nu a înțeles să facă demersurile în vederea transferului de proprietate în forma ad validitatem cerută de lege, refuzul rezultând implicit din această atitudine pasivă.
În consecință, față de disp. art. 111 C pr civ., instanța a constatat că prin antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 15.02.1990, numitul O. G. s-a obligat să transmită reclamanților M. P. – D. și M. A. M., dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 1400 mp. din suprafața totală de 8.000 mp., pentru un preț total de 8.000 lei, sub acest aspect neputând dispune cu privire la antecontract decât în limita terenului pentru care a fost eliberat titlul de proprietate, având în vedere împrejurarea că nu au fost dovedite condițiile uzucapiunii în varianta joncțiunii posesiei pentru restul suprafeței de teren.
Față de disp. art. 1073-175 C civ, rap la art. . 5 alin. 2 din Titlul X al Lg. 247/2005, a obligat pârâții E. G. și S. F., în calitate de succesori ai numitului O. G., la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare în formă autentică cu reclamanții M. P. – D. și M. A. M., având ca obiect terenul în suprafață de 1400 mp., identificat cu . 1465/1/2.
Potrivit certificatului de atestare a edificării construcției (f. 10) și procesului verbal de recepție finală (f. 139, precum și certificatului de urbanism (f. 14), reclamanții au edificat o construcție, identificată și detaliată în cuprinsul raportului de expertiză întocmit de către exp. M.. În consecință, față de disp. art. 111 C prr. Civ., instanța va constata că asupra parcelei cu nr top nou 1465/1/2, în suprafață de 1400 mp, din CF Nou Căpușu M., reclamanții M. P. – D. și M. A. M. au edificat următoarea construcție: casă de locuit în suprafață de 203 mp., pe fundație de beton, pereți din cadre de beton, lemn, cărămidă, acoperită cu țiglă, compusă din subsol cu pivniță, parter cu o cameră, 2 dormitoare, bucătărie, baie, cămară, garaj, mansardă cu 4 dormitoare, 2 poduri, 1 hol, anexe gospodărești pe fundație de beton, zidărie BCA, acoperite cu plăci de azbociment în suprafață de 20 mp. și dispune înscrierea acestor construcții asupra parcelei de teren.
Având în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de către expert M. M. T., față de disp. art. 20 Lg. 7/1996, a dispus întabularea dreptului de proprietate asupra parcelei cu nr top nou 1465/1/2, teren în suprafață de 1400 mp și construcții casă de locuit în suprafață de 203 mp., pe fundație de beton, pereți din cadre de beton, lemn, cărămidă, acoperită cu țiglă, compusă din subsol cu pivniță, parter cu o cameră, 2 dormitoare, bucătărie, baie, cămară, garaj, mansardă cu 4 dormitoare, 2 poduri, 1 hol, anexe gospodărești pe fundație de beton, zidărie BCA, acoperite cu plăci de azbociment în suprafață de 20 mp., în favoarea reclamanților M. P. – D. și M. A. M..
Având în vedere soluția de admitere a excepție lipsei calității procesuale pasive, instanța a respins cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâții T. V. K., S. N. S., J. M. și J. L., cu domiciliul în Căpușu M. nr. 207, jud. Cluj, ca fiind formulată împotriva unor persoane care nu justifică calitate procesuală pasivă.
Prezenta hotărâre va fi comunicată în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile organului fiscal competent în scopul impozitării, conform dispozițiilor Codului Fiscal și în 3 zile OCPI Cluj- BCF Huedin.
Față de disp. art. 274 și următ, a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel M. P.- D. și M. A.-M., solicitând admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii atacate în ceea ce privește respingerea petitului de uzucapiune si a petitelor subsecvente acesteia rejudecarea cauzei si admiterea cererii asa cum a fost formulată si precizată la instanța de fond si în ceea ce privește dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune cu joncțiunea posesiilor asupra parcelei de 6006 mp și a cererilor subsecvente.
Cu privire la criticile ce le aduce hotărârii instanței de fond sunt următoarele:
1.- In cauză s-au propus si au fost administrate probe cu înscrisuri, probe testimoniale, expertiză tehnică judiciară, raportat la temeiul de fapt si de drept al acțiunii introductive respectiv la faptul că, proprietara tabulară din CF nr. 282 Căpușu M., pârâta T. T. K. măr. S. Naczi Ist van a fost citată cu domiciliul necunoscut, nefiind s cunocuți moștenitorii acesteia deși au fost indicați de Primăria Corn. Căpusu M. mai multe persoane ca fiind posibil moștenitori, stabilindu~se faptul că, nu aveau calitatea de moștenitori și implicit calitate procesuală.
Ulterior, la termenul din 18.02.2014,1a indicarea Primăriei . fost introduși în cauză și pârâții B. I. ,T. B. G., si K. N. K. deoarece ăxxfost indicați ca având calitate de moștenitori ai proprietarei tabulare T. T. K. măr. S. Naczi I. din CF 282 Căpusu M. nr. top. 1465/1-decedată în anul 1970- Act deces nr. 34 din 17.07.1970 si care până la 18.02.2014 a fost citată în cauză ca pârâtă cu domiciliul necunoscut.
Cu toate că în cauză au fost administrate probe cu înscrisuri, probe testimoniale, rapoarte de expertiză extrajudiciară și judiciară, că a fost respinsă cererea de intervenție deoarece nu s-a justificat nici un drept de proprietate asupra terenului de către intervenienta . Primar, că la dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri din care rezultă că terenul nu a a fost colectivizat sau înscris în CAP, că nu făcut obiectul legilor fondului funciar, că nu s-a solicitat de către vreo persoană reconstituirea dreptului de proprietate, nefiind folosit de către proprietara tabulară T. T. K. măr. S. Naczi I. si nici demoștenitorii ei deși este proprietară înCF282 Căpusu M. din anul 1913 și a decedat în anul 1970, stabilind că prin folosința utilă,pașnică,publică,continuă,neechivocă,neântreruptă, neschimbată, netulburată și sub nume de proprietar de peste 30 de ani, numitul O. G. prin joncțiunea posesiilor cu cea a numiților C. I. și C. V.,a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra unei parcele de teren în sup. de 6.006 mp., situată pe raza loc. Căpușu-M., jud. Cluj,
Instanța de fond, analizând probele dosarului, apreciem noi în mod neteminic si nelegal, dând o interpretare greșită cauzei și neexercitându-și rolul ei activ, a admis doar în parte acțiunea, respingând petitul de uzucapiune s cât și cererilor subsecvente.
Apreciază că, raportat la probele administrate în cauză, la faptul că, la termenul din 10 iunie 2014 a fost respinsă de către instanță cererea de încuviințare a suplimentării probatoriului în sensul audierii unor martori pentru a justifica dobândirea dreptului de proprietate a prin uzucapiune asupra parcelei de 6006 mp.,instanța de fond a respins această cerere in mod netemeinic, nelegal, dând o interpretare greșită obiectului dedus judecății.
Instanța de fond, în mod netemeinic si nelegal, a dispus,fără a se fi cerut de vreo persoană care are interes,, reînscrierea parcelei cu nr. top. 1465/1/3 în sup. de 6006 mp în CF 282 Căpusu M. în favoarea vechiului proprietar tabular T. T. K. măr. S. Nacz I.,fără a se stabili cu ce titlu constituindu-i în mod ilegal un drept de proprietate asupra sup. de 6.006 mp c care mie ca posesor al acesteia de peste 30 de ani, nu mi-a admis constituirea dreptului de proprietate prin uzucapiune. Dispunând în acest mod, instanța s-a pronunțat si pentru ce nu s-a solicitat, ba mai mult, a constituit în mod ilegal, si fără drept în favoarea vechiului proprietar tabular sup. de 6006 mp., cu toate că acesta nu avea si nu are n nici un drept asupra acestei parcele de teren, nu a avut-o în folosință niciodată, deoarece suprafața din acest CF nu era specificată. A dispune în acest mod, înseamnă că, instanța a dispus constituirea unui drept de proprietate in favoarea vechiului proprietar tabular fără să aibă acest drept, existând posibilitatea ca moștenitorii ei să-șiformulșeze în mod ilegalk pretenții asupra acesteia, invocând calitatea de moștenitori asupra unei parcele de teren ce nu a aparținut niciodată antecesoarei tor.
Instanța de fond, deși s-a solicitat în cuprinsul petitului nr. 8.,, să constatați că, în baza unui contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată din 15.02.1990, numitul O. G.. în schimbul prețului de 8.000 lei achitat integral, s-a obligat să le transmită dreptul lui de proprietate asupra imobilului teren în sup.totală de 7.406 mp în favoarea reclamanților, să fie obligați pe moștenitorii lui O. G.- pârâți de rd. 1-2 să încheie un contract autentic de vînzare-cumpărare, iar în caz contrar, constatând si situația juridică a terenului, sentința ce se va pronunța să țină loc de act autentic, în baza căruia să se dispnnă întabularea și înscrierea in CF a dreptului lor de proprietate în cota de 1A parte, dobîndit cu titlu de cumpărare, nu a dispus cu privire la obligarea pârăților la încheierea unui act autentic de vânzare-cumpărare iar in caz contrar, constatând si situația juridică a terenului, sentința ce se va pronunța să țină loc de act autentic, în baza căruia să se dispună întabularea si înscrierea in CF a dreptului nostru de proprietate în cota de ½ parte, dobîndit cu titlu de cumpărare.
Fără a se fi dispus în acest sens respectiv ca sentința ce se va pronunța să țină loc de act autentic, în baza căruia să se dispună întabularea și înscrierea in CF a dreptului nostru de proprietate în cota de Vi parte, dobîndit cu titlu de cumpărare, instanța de fond a pronunțat o hotărâre în baza căreia să nu putem intabula si înscrie în CF dreptul nostru de proprietate asupra terenului cumpărat, ci doar a construcției edificate de noi chiar dacă ulterior
„ Dispune întabularea dreptului de proprietate asupra parcelei cu nr top nou 1465/1/2, teren în suprafață de 1400 mp și construcții casă de locuit în suprafață de 203 mp., pe fundație de beton, pereți din cadre de beton, lemn, cărămidă, acoperită cu țiglă, compusă din subsol cu pivniță, parter cu o cameră, 2 dormitoare, bucătărie, baie, cămară, garaj, mansardă cu 4 dormitoare, 2 poduri, 1 hol, anexe gospodărești pe fundație de beton, zidărie BCA, acoperite cu plăci de azbociment în suprafață de 20 mp., în favoarea reclamanților M. P. -D. și M. A. M.."
In motivarea respingerii cererii de petitului de uzucapiune si a cererilor subsecvente, instanța de fond a reținut următoarele:
„ Instanța, în temeiul art 129 alin. 5 Cod pr. Civ., astfel cum a fost acesta modificat prin art. I pct. 13 din Lg. 202/2010, a depus toată stăruința în vederea aflării adevărului, exercitând rol activ atât în ceea ce privește stabilirea cadrului procesual, cât și în ceea ce privește obiectul acestei cereri. Instanța nu ar fi putut dispune cu privire la alte aspecte, cu atât mai mult cu privire la probele ce sunt administrate în cauză sau cu privire la temeiul juridic al acțiunii decât cu încălcarea principiului disponibilității, care constă tocmai în posibilitatea părților de a dispune atât de obiectul procesului, adică de dreptul material, cât și asupra mijloacelor procesuale de apărare, adică dreptul procesual, sub acest aspect dispozițiile art. 129 alin. 5 Cod pr. Civ., privitoare la rolul activ al judecătorului, neavând eficiență, mai ales. raportat la dispozițiile alin. 5/1 al art. 129, astfel cum a fost acesta introdus prin art. I pct. 14 din Lg. 202/2010, coroborat cu alin. 6 din același text legal, cu atât mai mult cu cât demersul judiciar în prezenta acuză survine datei pronunțării deciziei RIL sus-amintite." Astfel fiind, orice intervenție din partea instanței în exercitarea rolului activ, pentru aplicarea dispozițiilor art. 129 C. pr. civ., cu privire la probele ce urmează a fi administrate, ar încălca tocmai acest principiu al egalității armelor, plasând practic o parte în dezavantaj cu adversarul ei, fapt care contrazice flagrant jurisprudentă constantă CEDO care a statuat în Hot Dombo Beheer B.V. contra Olandei că „exigențele egalității armelor, în sensul unui „echilibru „ just între părți are valoarea unui principiu, atât în civil, cât și în penal,, iar în Hot Rafinăriile Grecești Stran și Stratis Andreatis contra Greciei că „...statul s-a angajat să respecte principiul preeminenței dreptului care își găsește aplicarea, între altele, și în art. 6 al Convenției,, în ambele hotărâri citate Curtea Europeană a Drepturilor Omului stabilind că „în diferendele opunând interese cu caracter privat > egalitatea armelor, element inerent dreptului la un proces echitabil implică obligația de a oferi fiecărei părți posibilitatea rezonabilă de a -și prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație de dezavantaj în comparație cu adversarul ei„.
„Având în vedere faptul ca înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în sensul că în situația prescripțiilor achizitive începute sub imperiul Decretului -Lege nr. 115/1938 și împlinite după . Legii nr. 7/1996, acțiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispozițiile D.-L 115/1938 iar reclamanții și-au întemeiat cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată si extinsă, pe dispozițiile art. 1890 Cod civ., temei juridic raportat la care au fost administrate si probele, respectând astfel principiul disponibilității, iar din probele administrate a rezultat în cauză incidența hotărârii nr. 86/2007, cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată și ulterior precizată, va fi respinsă sub aspectul petitului de uzucapiune, cu consecința respingerii petitelor subsecvente privitoare la operațiunile de carte funciară și pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de act autentic în ceea ce privește terenul cu privire la care s-a solicitat dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune," 5.- Apreciem că instanța de fond a fost in eroare când a reținut faptul că, în situația prescripțiilor achizitive începute sub imperiul Decretului-Lege nr. 115/1938 si împlinite după . Legii nr. 7/1996, acțiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispozițiile D.-L 115/1938 iar reclamanții și-au întemeiat cererea de chemare în judecata, astfel cum a fost precizată și extinsă, pe dispozițiile art. 1890 Cod civ., temei juridic raportat la care au fost administrate si probele, respectând astfel principiul disponibilității," deoarece, chiar din cuprinsul hotărârii, fila 2 instanța de fond menționează faptul că; In drept cererea a fost întemeiată pe disp. art. 974 C civ, art. 1890 ,1846,1847,1895 C civ, art. 111 C pr. civ., art. 20,26, 43 Lg. 7/1996, art. 46 D-L 115/1938, art. 1073-1075 C civ., coroborat cu art. 5 alin. 2 din Titlul X al Lg. 247/2005."
Se poate constata cu ușurință faptul că, instanța de fond a apreciat că cererea ar fi fost întemeiată în mod exclusiv pe disp. art. 1890 C.Civ, ori aceasta a fost întemeiată și pe disp. D.-L 115/1938 deoarece proprietara nu a fost identificat proprietarul tabular, nu a fost cunoscut domiciliul acestuia, nu au fost cunoscuți moștenitorii. probele fiind solicitate si administrate raportat la aceste împrejurări.
Ulterior s-a stabilit faptul că a proprietara tabulară T. T. K. măr. S. Naczi I. a decedat în anul 1970, a fiind introduși în cauză pentru opozabilitate moștenitorii acesteia și care la fel ca si ceilalți pârâți nu au formulat nici o pretenție în cauză.
Rezultă că nu este întemeiată nici susținerea instanței de fond prin care se invocă faptul că„orice intervenție din partea instanței în exercitarea rolului activ, pentru aplicarea dispozițiilor art, 129 C. pr. civ., cu privire la probele ce urmează a fi administrate, ar încălca tocmai acest principiu al egalității armelor, plasând practic o parte în dezavantaj cu adversarul ei, fapt care contrazice flagrant jurisprudentă constantă CEDO" deoarece în cauză nu au existat adversari care să fi pretins vreun drept asupra terenului
Nici susținerea conform cărora martori audiați nu ar fi cunoscut și justificat dreptul de folosință din anul 1947 nu este justificat, deoarece aceștia au cunoscut acest aspect, au arătat că terenul a fost colectivizat doar în ceea ce privește terenul pentru care au fost emis TP în favoarea lui O. G. si a martorului K. L. Francis, ori din înscrisurile depuse la dosar, din cererea de intervenție, din raportul de expertiză extrajudiciară și judiciară efectuat în cauză, rezultă că, terenul nu a făcut obiectul legilor fondului funciar, iar configurația terenului a suferit modificări raportat la cursul apei C. care si-a modificat albia.
Prin admiterea petitului de uzucapiune nu se aducea atingere a drepturilor persaoanei proprietare tabulare sau a moștenitorilor acesteia( ci din constră li se constituie ilegal un drept pt. 6.006 mp) deoarece,, inițial în CF- 282 Cpusu M. suprafața nu era specificată, a fost necesară înscrierea si notarea acesteia în baza raportului de expertiză, rezultând faptul că, suprafața din CFa suferit modificări raportat la schimbarea cursului văi C. sens în care au solicitat la petitul nr. 3 și 4 următoarele;
,,3.Să dispuneți dezmembrarea parcelei cu nr. top 1465/1- fînaț la Okortilalmas cu sup. nespecificată din CF 282 Căpușu-M. conform Raportului de Expertiză Extrajudiciară și care urmează a face parte integrantă din sentința ce va fi pronunțată, astfel;
-.. nou 1465/1/1- fînaț cu suprafață nespecificată
-.. nou 1465/1/2- fînaț în suprafață de 1.400 mp
-.. nou 1465/1/3- fînaț în suprafață de 6.006 mp
4.Să se dispună reânscrierea în CF 282 a parcelei cu nr. top. nou 1465/1/1- fînaț cu suprafață nespecificată, în favoarea vechiului proprietar T. T. K. măr. S. Naczi I."
Trebuia ca instanța de fond, raportat la rolul ei activ să dispună în sensul producerii unor consecințe juridice și nu în sensul înlăturării producerii lor, mai ales având în vedere faptul că, nu existau persoane care să fi pretins vreun drept de proprietate asupra acestui teren. Dacă terenul ar fi fost în CAP sau ar fi făcut obiectul legilor fondului funciar, cu siguranță persoanele îndreptățite în a solicita constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate ar fi făcut acest lucru, ori prin neformularea nici unei cereri în acest sens, rezultă faptul că, nu era îndreptățită nici o persoană in a formula o astfel de cerere.
Instanța, în exercitarea rolului ei activ, raportat la data introducerii în cauză apîrîților B. I. ,T. B. G., si K. N. K. indicați ca având calitate de moștenitori ai proprietarei tabulare Tor oh T. K. măr. S. Naczi I. din CF282 Căpusu M. nr. top. 1465/l-decedată în anul 1970-Act deces nr. 34 din 17.07.1970 si care până la 18.02.2014 a fost citată în cauză ca pârâtă cu domiciliul necunoscut, putea constata si dispune admiterea petitului de uzucapiune în baza art 28 din D-L115/1938, fiind îndeplinite condițiile de folosința utilă,pașnică,publică,continuă,neechivocă,neîntreruptă, neschimbată, netulburată și sub nume de proprietar de peste 20 de ani după moartea proprietarului înscris în CF reclamanților din 15.02.1990 cu cea a numitul O. G. prin joncțiunea posesiilor cu cea a numiților C. I. și C. V. deoarece probele administrate, justifică această cerere raportat la stabilirea datei decesului proprietarei tabulare si stabilirii moștenitorilor acesteia.
Conf prev art. 1851 posesia este tulburată când este fundată sau conservată prin acte de violență in contra sau din partea adversarului, ori terenul este în prezent în posesia si folosința mea, nefiind tulburat în posesie, terenul fiind bine delimitat de restul imobilelor teren cu care se învecinează, nefiind probleme cu vecinătățile.
In drept: 312 alin. l-3,rap. la art. 299 alin.l, art. 304 pct. 6,7,8,9, art. 304 indice 1 și art. 312 C.pr civ.
Analizând recursul declarat, tribunalul reține următoarele:
Imobilul în litigiu este înscris în CF 282 Căpușu M. nr top 1465/1 și are ca proprietar tabular pe T. T. K. măr.Szilagy Naczi I..(f.16 dos.fond).
Întrucât reclamanții au emis pretenții doar pentru suprafața de 7406 mp. din imobilul menționat mai sus și pentru a se putea proceda la întabulare, în cauză a fost efectuat un raport de expertiză tehnică de către expert M. M. T. prin care s-a procedat la dezmembrarea imobilului în 3 parcele, astfel:
-. nou 1465/1/1 cu suprafața neprecizată, care s-a reînscris în CF nr.282 Căpușu M. în favoarea vechiului proprietar;
-. nou 1465/1/2 cu suprafață de 1400 mp. care s-a înscris în CF nou Căpușu M., inițial în favoarea, lui O. G., cu titlu de drept reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr.19/1991,
-. nou 1465/1/3 cu suprafața de 6006 mp. care s-a înscris în CF nou Căpușu M., în favoarea vechiului proprietar.
În concret, reclamanții au arătat că au cumpărat de la def.O. G., antecesorul pârâților E. G. și S. F. suprafața de 7406 mp., care potrivit raportului de expertiză se identifică cu parcelele cu nr top nou 1465/1/2 cu suprafață de 1400 mp. și cu nr top nou 1465/1/3 cu suprafața de 6006 mp.
Cu privire la suprafața de 6006 mp., reclamanții au solicitat să se constate că a fost dobândită prin uzucapiune de către vânzătorul O. G., invocând joncțiunea posesiei acestuia cu cea a numiților C. I. și C. V., potrivit dispozițiilor art.1890 cod civil.
Procedând la administrarea probațiunii din perspectiva îndeplinirii condițiilor uzucapiunii, în mod corect, instanța de fond a apreciat că se impune a se stabili momentul de început a posesiei,deoarece în raport de acesta se stabilesc și dispozițiile legale în funcție de care se va aprecia dacă sunt sau nu îndeplinite condițiile pentru a uzucapa.
Reeșind din depozițiile martorilor audiați la fond C. V. și K.-L. F. că posesia a început după anii 1950, în mod corect, s-a apreciat că nu mai pot fi aplicabile dispozițiile codului civil, uzucapiunea fiind reglementată începând cu data de 12 iulie 1947 prin dispozițiile Decretului-Lege nr.115/1938.
Este adevărat că, reclamanții au invocat ca și temei de drept și dispozițiile Decretului –Legea nr.115/1938, însă nici din perspectiva acestora, nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor uzucapiunii prevăzute la art.27 și 28 al acestui act normativ.
De art.27 din Decretul-lege nr.115/1938 nu se pune problema și nici nu a fost invocat de către reclamanți.
Potrivit art.28 din Decretul-Lege nr.115/1938 posesorul unui imobil care l-a posedat, în condițiile legii, timp de 20 de ani de la moartea proprietarului de carte funciară, poate cere întabularea dreptului în favoarea sa cu titlu de uzucapiune.
Reținând că proprietara tabulară T. T. K. măr.Szilagy Naczi I. a decedat la data de 17.07.1970, prin probele administrate, nu s-a făcut dovada posesiei de 20 de ani de la decesul acesteia nici de către reclamanți, nici de către def.O. G. și nici de către numiții C. I. și C. V..
Cu alte cuvinte, nu s-a dovedit că def. O. G., cel care le-a vândut terenul în discuție, ar fi avut posesia acestuia timp de 20 de ani de la data decesului proprietarei tabulare T. T. K. măr.Szilagy Naczi I. a decedat la data de 17.07.1970.
Invocarea joncțiunii posesiilor între cei menționați mai sus nu poate fi primită deoarece nu este posibilă în condițiile Decretului-Lege nr.115/1938.
Reclamanții, deși au avut apărător calificat nu au făcut dovada îndeplinirii cerințelor art.28 din Decretul-Lege nr.115/1938.
În speță și dacă s-ar fi dovedit imposibilitatea aplicării prevederilor art.28 din Decretul-Lege nr.115/1938, nu sunt îndeplinite cerințele nici pentru constatarea uzucapiunii în condițiile codului civil.
Faptul că instanța a respins cererea reclamanților de suplimentare a probațiunii, nu are relevanță, câtă vreme în cauză au fost administrate probe suficiente care să formeze convingerea instanței.Că relatările martorilor nu convin reclamanților, în sensul că nu le confirmă susținerile nu poate constitui un motiv întemeiat care să justifice suplimentarea probațiunii.Dovedirea îndeplinirii condițiilor uzucapiunii nu presupune audierea de martori sine die, până când se obțin informațiile dorite de către reclamanți, în așa fel încât, acțiunea să fie întemeiată.
Reținând că, nu sunt îndeplinite condițiile uzucapiunii în persoana vânzătorului O. G., în mod corect, instanța de fond a respins și cererile subsecvente privitoare la operațiunile de carte funciară și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic în ceea ce privește suprafața de 6006 mp., pe care reclamanții au cumpărtat-o de la acesta.
În atare situație, cât timp cu privire la . nou 1465/1/3 în suprafață de 6006 mp. rezultată în urma operațiunilor de dezmembrare nu s-a produs nici o schimbare, în sens juridic, în sensul că nu s-a dovedit că a fost dobândită, în proprietate de către altcineva, în mod corect, s-a dispus ca aceasta să rămână înscrisă în evidențele de carte funciară în favoarea vechiului proprietar, T. T. K. măr.Szilagy Naczi I..
Contrar susținerilor apelanților, nu s-a constituit un drept nou de proprietate asupra acestei suprafețe de 6006 mp. în favoarea lui T. T. K. măr.Szilagy Naczi I., câtă vreme această parcelă s-a dovedit că provine din dezmembrarea imobilului inițial prev. cu nr top 1465/1 care a aparținut în întregime proprietarei tabulare T. T. K. măr.Szilagy Naczi I..
Urmare a efectuării operațiunii de dezmembrare, noile parcele care se constituie se înscriu în CF, fiecare raportat la situația juridică nou creată, iar cele a căror situație juridică a rămas neshimbată se transcriu, fără nici o altă modificare.
În speță, nefiind dovedite pretențiile reclamanților cu privire la terenul de 6006 mp prev. cu nr top 1465/1/3, din perspectiva proprietarului, situația juridică a acestui imobil fiind neshimbată, în mod corect, s-a dispus de către instanța de fond a se efectua operațiunile de CF.
Faptul, că instanța de fond a omis să menționeze expresia că,” în caz de refuz a pârâților E. G. și S. F. de a încheia contract autentic de vânzare-cumpărare cu reclamanții pentru terenul de 1400 mp. identificat cu ., hotărârea judecătorească va ține loc de act autentic, nu constituie un impediment la întabularea reclamanților, câtă vreme s-a dispus în mod expres efectuarea operațiunilor de întabulare.Admițându-se petitul de prestație tabulară, implicit, hotărârea judecătorească ține loc de act autentic, lipsa acestei mențiuni putând constitui o eventuală eroarte materială săvârșită prin omosiune și care s-ar putea îndrepta pe calea prevăzută de art.281 cod procedură civilă.
Față de cele reținute, constatând legală și temeinică sentința civilă atacată, în tem.art.312 al.1 cod procedură civilă, tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de M. P. D., M. A. M. împotriva sentinței civile nr. 265 din 10.06.2014, pronunțată în dosar nr._ /2014 al Judecătoriei Huedin, pe care o menține în totul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de M. P. D., M. A. M. împotriva sentinței civile nr. 265 din 10.06.2014, pronunțată în dosar nr._ /2014 al Judecătoriei Huedin, pe care o menține în totul.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 08.10.2014.
Președinte, C.-V. B. | Judecător, C.-A. C. | Judecător, O. R. G. |
Grefier, E. C. |
Red.CC/dact.LM
06.04.2015
Jud.fond: L. E. M.
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 458/2014. Tribunalul CLUJ | Suspendare provizorie. Decizia nr. 235/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
