Stabilire program vizitare minor. Decizia nr. 701/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 701/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 16-10-2014 în dosarul nr. 19904/211/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIE CIVILA Nr. 701/A/2014
Ședința publică de la 16 Octombrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C.-V. B.
Judecător C.-A. C.
Grefier E. C.
Pe rol este judecarea cauzei Minori și familie privind apelul declarat de
apelant M. H., apelant G. K., împotriva Sentinței civile nr. 2129/0.03.2014, pronunțată în dosar nr._, al Judecătoriei Cluj-N., având ca obiect, stabilire program vizitare minor .
La apelul nominal făcut în ședința publică e prezintă apelanta G. KRISTINA asistată de av.T. S. și reprezentanta apelantului M. H., AV. B. D. F., lipsind:
- apelant Pârât - G. K.
- apelant Reclamant - M. H.
- martor P. D.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, tribunalul constată că este legal investit cu judecarea cauzei.
De asemenea, constată că ambele apeluri au fost declarate in termen, au fost motivate și comunicate, fiind legal timbrate.
Sub prestare de jurământ a fost audiată martora P. D. C., cele declarate de aceasta fiind consemnate în procesul –verbal depus la dosar.
Reprezentantele părților, depune la dosar dovezile de plata a onorariului avocațial și arată că nu au alte cereri de formulat sau excepții de ridicat și solicită acordarea cuvântului cu privire la apel.
Tribunalul constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de ridicat, declară închisă dezbaterea cauzei și acordă cuvântul pe apel, reprezentantelor părților.
Reprezentanta apelantului solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat în scris și motivat, respectiv modificarea hotărârii de fond în sensul stabilirii unui program de vizitare a minorei așa cum a fost solicitat în acțiune, respectiv să se desfășoare pe teritoriul Germaniei, așa cum a solicitat, cât și pe perioada vacanței de vară, programul de vizitare să aibă o durată de 6 săptămâni, pentru următoarele motive arătate în scris. În susținerile sale arată că se impune acest program, pentru a îmbunătăți relațiile dintre tată și fiică, care ar fi mult consolidate stând cu ea acolo și familia sa, ar urma anumite cursuri de limba germană și ar fi posibil să comunice mai mult cu minora și să se dezvolte mai mult relația dintre aceasta și familia tatălui, respectiv cu sora sa și fiica acesteia, pe când dacă ar veni în România, ar fi nevoit să stea într-un apartament închiriat. Consideră că sunt îndeplinite condițiile de admitere a apelului. De asemenea, în ce privește apelul declarat de apelantă,solicită respingerea acestuia,c u cheltuieli de judecată.
Reprezentanta apelantei solicită respingerea apelului formulat de reclamantul – apelant, ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată. În susținerile sale arată că se solicită reglementarea programului de vizitare de către reclamant pe teritoriul Germaniei majorat de la 3 săptămâni la 6 săptămâni în vacanța de vară, motivând că se impune stabilirea acestui program pentru a se cunoaște mai bine cu minora. Ca urmare, arată că apelantul pune mai întâi interesul său și nu al minorei, ori din probele administrate la fond, reiese că acesta de la nașterea minorei și până la divorțul părților nu a fost inițiativa lui ci a clientei sale, pentru a nu se pierde relația dintre tată și fiică, până a dorit să se mute în Germania împreună cu minora. După plecare, familia apelantului nu a tolerat-o pe apelantă, apelantul nu a mai suportat obligațiile și responsabilitățile pe care le avea în legătură cu educarea minorei, astfel clienta sa, s-a reîntors în țară iar de la acea dată nu le-a vizitat decât la 6 luni, iar cu minora s-a văzut abia de 4 ori. Deși apelanta i-a solicitat apelantului să vină mai des să-și vadă fiica nu a ținut seama de cele solicitate, iar în ce privește întreținerea nu a avansat nici o sumă, ori dacă dorea să frecventeze fetița cursuri de limba germană, putea s-o facă și în tară, însă nu i-a trimis bani apelantei așa cum s-au înțeles. A mai arătat că i-au fost achitate apelantei sume modice de câte 4000 și 5000 lei și aceasta s-a întâmplat după promovarea procesului. Consideră că apelantul nu a dat curs programului de vizitare stabilit de instanță, astfel nu a reușit să lege o relație strânsă cu minora. Clienta sa nu s-a opus programului de vizitare, dar s-a opus a fi luată de apelant în Germania. A mai arătat că apelanta a fost cu apelantul la PRAID și cu fetița la dată stabilită de el, peste programul de vizitare, tocmai pentru consolidarea relației tatălui cu minora. Cât privește luara uno ore de germană pentru minoră, veniturile cleintei sale nu ajung pentru întreținere și grădiniță, nu are de unde fonduri suplimentare pentru a-și permite luara unor ore cu profestor, În ce privește apelul declarat pentru clienta sa, solicită admiterea apelului formulat, cu modificarea în parte a hotărârii în sensul excluderii luării minorei pe timpul nopții de la reclamantă. De asemenea, arată că a fost de acord cu luarea minorei peste program, numai să nu fie noaptea, cu condiția de a fi adusă acasă la orele 21, la domiciliul mamei. Cu privire la raportul psihologic al minorei, arată că nu l-a mai susținut, refacerea acestuia. A mai arătat că pe minoră nu o poate lăsa peste noapte, nici măcar la bunicii materni, cum să accepte a sta peste noapte cu tatăl ei, mai ales că vorbește doar limba maghiară, iar conform estimării expertului psiholog, fetița în acest caz,ar intra în panică. Ori consideră că relația dintre fiică și tată nu se poate realiza și îmbunătății pe perioada nopții. Conform hotărârii de fond se face raportare la perioada cât au locuit părțile împreună cu fiica, ori aceștia nu au locuit niciodată împreună, având în vedere situația părinților, ba se reține de instanță în mod greșit transformându-se în psiholog, fără a analiza prin raportare la temperamentul minorei, probele de la dosar, depozițiile martorilor și referitor la care arată că fetița a fost îngrijită de mamă, fără aportul direct al tatălui.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de fata constat următoarele:
Prin cererea înregistrată in data de 22.08.2013 pe rolul Judecătoriei Cluj-N. sub dosar nr._, reclamantul M. HUDAVER a solicitat în contradictoriu cu parata G. K.:
1. sa se stabileasca in favoarea reclamantului un program de vizita al minorei M. Meryem, CNP_, dupa cum urmeaza:
- in vacanta de vara, timp de 6 saptamani, in cea de a doua jumatate a vacantei, cu luarea si reducerea minorei de catre reclamant, programul urmand a se desfasura pe teritoriul Germaniei;
- in restul vacantelor, alternativ:
- . prima saptamana din vacanta scolara de iarna si in intreaga vacanta scolara intersemestriala (1 saptamana) – cu solicitarea ca primul an in care sa se aplice prezenta varianta sa fie anul 2013, cu luarea si readucerea minorei de catre reclamant, programul urmand a se desfasura pe teritoriul Germaniei;
- in urmatorul an, in vacanta scolara de Paste (1 saptamana) si in vacanta scolara de toamna (1 saptamana) – cu solicitarea ca primul an in care sa se aplice prezenta varianta sa fie anul 2014, cu luarea si readucerea minorei de catre reclamant, programul urmand a se desfasura pe teritoriul Germaniei;
- in weekend, o data la doua saptamani, dupa cum urmeaza: primul weekend din luna la resedinta reclamantului din Germania, iar al treilea weekend din luna, in Romania;
- cu ocazia zilei de nastere a minorei, in weekendul cel mai apropiat de aceasta zi, programul de vizita desfasurandu-se la resedinta reclamantului din Germania.
2. obligarea paratei sa isi dea acordul in scris, in fata notarului public, cu privire la deplasarea minorei in Germania impreuna cu reclamantul, ori de cate ori este nevoie, in vederea desfasurarii programului de vizita stabilit, sau in caz de refuz, hotararea instantei de judecata sa suplineasca acordul paratei;
3. obligarea paratei sa faca toate demersurile necesare in vederea eliberarii pe numele minorei a unui pasaport simplu sau pasaport electronic, in vederea desfasurarii programului de vizita stabilit; in caz de refuz, hotararea instantei de judecata sa suplineasca acordul paratei la eliberarea documentului;
4. obligarea paratei sa inscrie minora la cursuri de limba germana in termen de 30 zile de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti pronuntate in acest dosar, pe cheltuiala reclamantului sau, in caz contrar, hotararea judecatoreasca pronuntata sa ii permita inscrierea minorei la aceste cursuri.
La termenul de judecata din 17.01.2014 reclamantul, prin reprezentant conventional, a depus o cerere de completare a cererii de chemare in judecata, prin care a solicitat, in subsidiar, ca programul de vizita propus prin cererea introductiva sa se desfasoare pe perioadele aratate pe teritoriul Romaniei (fl. 158).
În motivarea cererii reclamantul a arătat că din relatia acestuia cu parata a rezultat minora M. Meryem, nascuta in Cluj-N., in data de 18.12.2009. Minora se afla in grija paratei si locuieste in prezent cu aceasta in ., jud. Cluj. La inceput relatia cu parata si fiica sa a decurs normal, insa in prezent parata ii restrange posibilitatea de a petrece timp cu fiica sa. Nu este de acord ca minora sa se deplaseze in Germania cu reclamantul si nu mai doreste sa vina impreuna cu ea, asa cum obisnuia sa faca. Astfel, a vizitat-o pe fiica sa pentru prima data dupa o jumatate de an in luna august 2013, cand parata i-a permis sa o viziteze aproape numai la locuinta si in prezenta ei, cu rare exceptii lasandu-l singur cu minora cate o jumatate de ora. Parata si familia ei induc minorei sentimente negative fata de reclamant, fapt ce reiese din comportamentul minorei, cand o viziteaza la locuinta mamei sale are o atitudine de respingere, iar cand petrece mai mult timp cu reclamantul minora este comunicativa, deschisa si pozitiva. Stabilirea programului de vizita solicitat i-ar permite minorei sa pastreze relatiile pe care le are cu rudele din partea reclamantului, relatii care ar fi imposibil de pastrat in lipsa unui astfel de program. Desfasurarea programului de vizita la domiciliul reclamantului este in interesul minorei, avand in vedere relatiile tensionate pe care le are fata de parata, precum si atitudinea acesteia ostila si a bunicilor materni fata de reclamant. Este in interesul minorei sa invete limba germana, datorita faptului ca reclamantul vorbeste limba germana si nu romana, engleza sau maghiara.
In drept, a invocat prevederile art. 486, 487, 496 C.Civ., art. 14 din Legea nr, 272/2004.
Prin sentința civilă nr. 2129/03.03.2014, Judecătoria Cluj-N. a admis in parte actiunea si, în consecinta a stabilit in favoarea reclamantului următorul program de vizită cu privire la minora M. Meryem, născută la data de 18.12.2009, avand CNP_, program care se va desfasura numai pe teritoriul Romaniei:
- in vacanta de vara:
- timp de 3 saptamani, in cea de a doua jumatate a vacantei . cu anul 2014 si in prima jumatate a vacantei in anul urmator, cu luarea si readucerea minorei de catre reclamant la domiciliul acesteia;
- in restul vacantelor, alternativ:
- . intreaga vacanta scolara intersemestriala (1 saptamana) si in prima saptamana din vacanta scolara de iarna, incepand cu anul 2014, cu luarea si readucerea minorei de catre reclamant la domiciliul acesteia;
- in urmatorul an, in vacanta scolara de Paste (1 saptamana) si in vacanta scolara de toamna (1 saptamana), incepand cu anul 2015, cu luarea si readucerea minorei de catre reclamant la domiciliul acesteia;
- in weekend, o data la doua saptamani, dupa cum urmeaza:
- pana in data de 01.06.2014, in zilele de sambata si duminica, cu luarea minorei de la domiciliul acesteia la ora 10:00 si obligatia de a o aduce inapoi cel tarziu la ora 21:00 in aceeasi zi;
- dupa data de 01.06.2014, cu luarea minorei de la domiciliul acesteia sambata si obligatia de a o aduce inapoi duminica cel tarziu la ora 21:00;
- cu ocazia zilei de nastere a minorei, in weekendul cel mai apropiat de aceasta zi.
A obligat parata sa inscrie minora M. Meryem la cursuri de limba germana in
termen de 30 zile de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari, pe cheltuiala reclamantului.
A respins in rest solicitarile reclamantului.
A compensat cheltuielile de judecata efectuate de parti.
In considerentele sentinței, instanța a reținut că minora M. Meryem, nascuta in data de 18.12.2009, este fiica reclamantului si a paratei, potrivit copiei certificatului de nastere . nr._ emis de Primaria Mun. Cluj-N. (fl. 6), aceasta fiind nascuta din relatia de concubinaj a partilor.
Reclamantul are domiciliul in Germania, iar minora M. Meryem de la nastere a fost crescuta numai de parata si bunicii materni, locuind impreuna cu acestia in loc. B., ., jud. Cluj, astfel cum rezulta din ancheta sociala efectuata la domiciliul paratei (fl. 29-30) si declaratiile martorilor P. D. C. (fl. 81), respectiv Csepin C. E. (fl. 82).
Neintelegerile ivite intre parti in ceea ce priveste modalitatea de vizitare a minorei M. Meryem de catre reclamant, l-a determinat sa inregistreze prezenta cerere in vederea reglementarii programului de vizitare al minorei, sustinand ca parata ii restrange posibilitatea de a petrece timp cu fiica sa.
Astfel, in drept, instanta retine incidenta prevederii art. 14, alin. 1 din Legea nr. 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, potrivit careia copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament.
In considerarea acestei dispozitii legale separarea părinților nu trebuie să aibă vreun efect negativ asupra relației dintre părinți și copii, cu excepția cazului în care părintele ar reprezenta un pericol pentru minor. Cum asupra acestui aspect din probele administrate niciunul dintre părinți nu reprezintă un potențial factor de destabilizare în crearea condițiilor optime de creștere și educare a minorei M. Meryem, reclamantul are dreptul de a avea legaturi personale cu fiica sa, iar parata obligatia de a permite exercitarea acestui drept.
In fapt, parata nu s-a opus la exercitarea dreptului reclamantului de a avea legaturi personale cu minora, aspecte care rezulta din declaratiile martorilor P. D. C. (fl. 81) si Csepin C. E. (fl. 82), neintelegerile dintre parti avand ca obiect modalitatea de exercitare a acestui drept, asa cum si aceastea sustin. Astfel, in timp ce parata este de acord ca reclamantul sa aiba legaturi cu minora numai pe teritoriul Romaniei si doar pe parcursul zilei, cu aducerea minorei la domiciliu pana cel tarziu la ora 21:00, reclamantul solicita efectuarea programului de vizita in principal pe teritoriul Germaniei, iar, in subsidiar, in Romania, in modalitatea aratata in cererea de chemare in judecata, respectiv cu luarea minorei de la domiciliu peste noapte.
Cu privire la acest aspect art. 14, alin. 4 din Legea nr. 272/2004 prevede ca in caz de neînțelegere între părinți cu privire la modalitățile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanța va stabili un program în funcție de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire și educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil și părintele la care nu locuiește, de comportamentul acestuia din urmă, precum și de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte. Totodata, instanta are in vedere prevederile art. 2, alin. 2 si alin. 3 din acelasi act normativ, potrivit carora interesul superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii în cauzele soluționate de instanțele judecătorești, dar si ca acesta este impus inclusiv in legatura cu drepturile si obligatiile ce revin parintilor.
Facand aplicarea prevederilor legale enuntate, prin raportare la probele administrate in cauza, instanța a apreciat că dreptul reclamantului de a avea legături personale cu minora M. Meryem poate fi și trebuie exercitat cel putin la inceput pe teritoriul Romaniei pana in momentul in care acestia vor dezvolta o relatie apropiata si de incredere, imprejurare ce ar permite deplasarea minorei in Germania, in Munchen, fara mama acesteia.
Pentru a concluziona in acest sens instanta a avut în vedere faptul că până în prezent minora a crescut numai alături de parata si parintii acesteia, fiind atasata de acestia, iar timpul petrecut cu reclamantul a fost redus, respectiv in perioada noiembrie – decembrie 2012, cand minora si parata au locuit in Germania la domiciliul reclamantului si cu ocazia vizitelor efectuate de reclamant in Romania dupa nasterea minorei in 2010 si in vara anului 2013, aspecte care reies din raspunsul la intrebarea nr. 8 din interogatoriul reclamantului (fl. 62), ancheta sociala efectuata la domiciliul paratei (fl. 30), ancheta psihosociala efectuata de reprezentantii Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (fl. 74), dar si declaratiile martorilor P. D. C. (fl. 81), respectiv Csepin C. E. (fl. 82). De retinut este si imprejurarea ca minora nu vorbeste limba germana sau turca, iar reclamantul nu vorbeste limba maghiara sau romana, caz in care este incert daca in prezent reclamantul ar putea indeplini singur pe teritoriul Germaniei nevoile de îngrijire și educare ale minorei in mod satisfacator.
In acest context, tinand cont de interesul superior al minorei M. Meryem, care se impune si asupra dreptului reclamantului de a avea legaturi personale cu aceasta, instanta a apreciat ca dezvoltarea unei relatii de atasament cu reclamantul trebuie sa se realizeze treptat si aproape de personele de care minora este atasata in prezent, in speta in Romania. Mai mult, avand in vedere varsta minorei, respectiv de 4 ani si 2 luni, deplasarea in Germania cate un weekend pe luna ar fi epuizanta pentru aceasta. De altfel, in acest sens este si opinia reprezentantilor Serviciului Social din Germania de la domiciliul reclamantului (fl. 33).
Pe de alta parte este adevarat ca pentru crearea unui cadru favorabil pentru dezvoltarea relatiei tata-fiica este indispensabil contactul mai indelungat al reclamantului cu fiica sa, motiv pentru care instanta a stabilit în favoarea reclamantului programul de vizită enuntat in dispozitiv.
Desfasurarea programului de vizita in modalitatea expusa da posibilitatea minorei de a dezvolta treptat o relatie cu reclamantul, initial pe parcursul a trei luni in weekend, o data la doua saptamani, fara luarea minorei de la domiciliu acesteia peste noapte, iar incepand cu data de 01.06.2014, dupa ce aceasta se obisnuieste cu reclamantul in modalitatea aratata. De altfel, minora il cunoaste pe reclamant si nu este straina de acesta, aspect care rezulta din depozitia martorului Csepin C. E., care a aratat ca, aflandu-se in prezenta minorei, de cateva ori a auzit ca aceasta a intrebat de ce nu vine tatal sau sa o vada (fl. 82). Totodata, parata a mentionat la intrebarea nr. 16 din interogatoriul administrat acesteia ca minora s-a bucurat la vizita reclamantului in 2013 (fl. 78). Mai mult, astfel cum rezulta din caracterizarea intocmita de educatoarele Gradinitei „A. ca Zapada” (fl. 84), unde este inscrisa minora, aceasta este un copil prietenos, extrem de vorbaret, leaga prietenii cu multa usurinta atat in grupa ei, cat si in celelalte grupe, are personalitate bine definita, este curioasa, interesata de tot ce se intampla in jurul ei, este independenta, nu prea accepta ajutorul adultilor, perseverenta in actiunile ei, atenta si activa la activitatile si jocurile organizate in grupa, este un copil echilibrat psihic. Astfel, avand in vedere personalitatea minorei, dar si ca aceasta are o varsta (4 ani si 2 luni) la care nu mai este obligatorie prezenta mamei in permanenta pentru realizarea necesitatilor zilnice, dar si ca nu s-a facut dovada unor imprejurari care implica prezenta obligatorie a mamei langa minora in permanenta, instanta a apreciat ca solicitarea reclamantului privind luarea minorei de la domiciliul acesteia si peste noapte nu este in detrimentul acesteia. In acest context instanta a reținut că reclamantul a facut dovada inchirierii unui imobil pentru perioadele in care se va afla in Romania, astfel cum rezulta din contractul aflat la filele 163-165 din dosar, imobil la care s-a efectuat o ancheta sociala, iar in raportul intocmit s-a aratat ca locuinta este compusa din bucatarie, 2 camere, baie, hol si doua balcoane, este mobilata corespunzator si dispune in intregime de dotarile necesare (fl. 169). In ceea ce priveste durata perioadei de timp pe care minora o va petrece cu reclamantul in perioada vacantei de vara instanta a apreciat ca in prezent este suficient trei saptamani, raportat la varsta acesteia, dar si la relatia acesteia cu reclamantul, durata putand fi extinsa pe viitor. Avand in vedere data pronuntarii prezentei hotarari instanta va stabili exercitarea dreptului de vizita al reclamantului in intreaga vacanta scolara intersemestriala (1 saptamana) si in prima saptamana din vacanta scolara de iarna, incepand cu anul 2014, exercitarea efectiva a dreptului de vizita efectuandu-se in anul acesta numai in prima saptamana din vacanta scolara de iarna, iar in vacanta scolara de Paste (1 saptamana) si in vacanta scolara de toamna (1 saptamana), incepand cu anul 2015.
Totodata, in ceea ce priveste dreptul minorei de a menține relații personale și contacte directe cu rudele din partea tatalui, acest drept poate fi exercitat in prezent prin vizitarea minorei in Romania, asa cum s-a intamplat si in cursul verii anului 2013.
In ceea ce priveste capetele de cerere formulate de reclamant, privind obligarea paratei sa isi dea acordul in scris, in fata notarului public, cu privire la deplasarea minorei in Germania impreuna cu reclamantul, ori de cate ori este nevoie, in vederea desfasurarii programului de vizita stabilit, sau in caz de refuz, hotararea instantei de judecata sa suplineasca acordul paratei si obligarea paratei sa faca toate demersurile necesare in vederea eliberarii pe numele minorei a unui pasaport simplu sau pasaport electronic, in vederea desfasurarii programului de vizita stabilit, in caz de refuz, hotararea instantei de judecata sa suplineasca acordul paratei la eliberarea documentului, instanta le-a respins ca lipsite de interes, avand in vedere modalitatea stabilita pentru desfasurarea programului de vizita, in speta pe teritoriul Romaniei.
Totodata, in vederea desfasurarii cu usurinta a relatiei tata – fiica, fata de imprejurarea ca reclamantul nu vorbeste decat limbile germana si turca, iar minora maghiara si romana, instanta a apreciat ca fiind intemeiata cererea reclamantului privind inscrierea minorei la cursuri de limba germana, avand in vedere acordul paratei, dar mai cu seama ca este in interesul si avantajul minorei sa invete o limba de circulatie internationala, precum limba germana. In acest sens cheltuielile ocazionate de cursurile de limba germana pe care le va urma minora vor fi suportate de reclamant. In schimb solicitarea reclamantului ca prezenta hotarare sa permita inscrierea minorei la cursuri de limba germana va fi respinsa ca inadmisibila, fiind lipsita de temei legal, parintii trebuind sa indeplineasca toate formalitatile in vederea inscrierii minorei la cursurile de limba germana si sa achite contravaloarea acestora.
Față de dispozițiile art. 453 alin. 2 C.pr.civ. și de împrejurarea că pretentiile reclamantului au fost admise in parte, instanța a compensat integral cheltuielile de judecata efectuate de parti.
Ambele părți au declarat apel in termen impotriva sentinței.
Prin apelul formulat, reclamantul M. Hudaver a solicitat schimbarea in parte a sentintei atacate, in sensul ca programul de vizitare sa se desfasoare pe teritoriul Germaniei, si de asemenea, programul de vizita din timpul vacantei de vara sa se desfasoare pe durata a 6 saptamani.
In motivare, reclamantul apelant a arătat că sentinta atacată este partial nelegala, prin stabilirea intregului program de viyita pe teritoriul Romaniei ca intreg programul de legaturi personale dintre tata si copil sa aiba loc integral pe teritoriul Ramaniei, pe de o parte, iar pe de alta parte, prin stabilirea programului de vizita din perioada verii pe o durata prea scurta.
Prin stabilirea programului de vizita integral pe teritoriul Roamaniei, se duce atingere atat dreptului parintelui caruia nu i-a fost incredintat copilul de a avea legaturi cu acesta, cat si interesul copilului. Stabilirea unor relatii firesti intre tata si copil impune ca programul de vizita sa aiba loc si la domiciliul sau din Germania, unde copilul poate sa-si cunoasca rudele paterne, bunica, unchi, matusi, verisori, relatiile cu aceste rude fiind imposibil de pastrat in alte conditii.
Fetita a mai fost in Germania, la locuinta sa, cu care este acomodata.
Chiar daca macar programul de vizita din timpul vacantei s-ar desfasura pe teritoriul Germaniei, acest lucru ar fi in interesul minorei, care s-ar acomoda treptat cu mediul si membrii familiei. Totodata si calitatea timpului petrecut in Germania ar fi mai buna, minora primind atentie de la mai multe persoane iar el ar avea posibilitati sa petreaca mai mult timp cu copilul
In ceea ce priveste durata programului din timpul vacantei de vara, arata ca cele trei saptamani stabilite este o durata prea scurta in raport cu durata acestei vacante. In conditiile in care parintii au domiciliul in tari diferite, este firesc ca parintele care nu locuieste cu copilul sa aiba posibilitaea de a petrece mai mult timp alaturi de minor in timpul vacantelor.
Mai mult decat atat, perioada de vara este o perioada in care minora nu desfasoara nici un fel de activitate, astfel ca ar putea petrece intreaga zi alaturi de tata, compensand astfel . faptul ca din pricina distantei nu o poate vedea mai des. Oricum in acest timp copilul nu poate petrece timp cu mama,astfel incat nu exista niciun impediment pentru a petrece mai mult timp cu tatal.
Prin apelul formulat pârâta G. K. a solicitat schimbarea in parte a hotărârii, in sensul ca in perioada vizitelor pe care le va efectua minorei pe teritoriul tării, tatăl să ridice minora după terminarea programului de gradiniță, sau in zilele libere de la domiciliul mamei la ora 10, si să petreacă timpul împreună pe parcursul zilei, urmând să o aducă la domiciliul mamei cel mai târziu la orele 21. A solicitat obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată din apel.
In motivare, pârâta apelantă a susținut netemeinicia și nelegalitatea sentinței atacate, apreciind că programul de legături personale stabilit de instanță, care permite luarea copilului peste noapte de la domiciliul său, incalcă interesul superior al copilului, care trebuie urmărit cu precădere in orice procedură judiciară, astfel cum prevăd chiar dispozițiile legale reținute de instanță in considerentele hotărârii.
Acordând tatălui posibilitatea de a lua copilul peste noapte, instanța nu a ținut cont de anumite particularități ale situației de fapt din speță. Astfel, părinții copilului nu au locuit impreună, nici anterior și nici după nașterea copilului, fiind permanent separați, in țări diferite, minora locuind cu mama si cu bunicii materni. Situația de față nu poate fi asimilată cu aceea a copiilor care de la naștere și până la divorț au locuit impreună cu părinții, astfel incât relațiile acestora sunt de un atașament consolidat treptat, in timp. Existând o stare de obișnuință, de comunicare firească și de conviețuire derulată.
Minora și-a intâlnit tatăl de 5 ori până la acest proces, si cu toate că știe calitatea acestuia, il tratează asemenea unei cunoștințe, care ocazional venea să-i aducă ceva dulciuri, neexistând un mijloc de comunicare, câtă vreme intimatul nu a depus el efortul minim de a învăța o limbă care să-i asigure comunicarea cu fiica lui.
Important și relevant este faptul că nu acceptă să doarmă, acasă sau in altă parte, in absența mamei, motiv pentru care este la dispoziția ei, asemenea oricărei mame pentru care primează interesul copilului său.
Tatăl nu vorbește nici una din limbile vorbite de copil, astfel incât nu se poate imagina cum va ințelege si va răspunde acesta nevoilor de ingrijire ale copilului in perioada in care copilul se află la el peste noapte, fără mamă.
Hotărând programul de vizitare, instanța nu a tinut cont de temperamentul copilului, de comportamentul tatălui față de copil, care a vizita-o in 4 rânduri de la naștere, nu contribuie la cheltuielile de intreținere, creștere si educare ale copilului, o amenință că va duce fetita definitiv din țară, deși pretinde ca minora să invete limba germană, nu a avansat sumele de bani necesare lectiilor.
O altă greșeală a instanței de fond este aceea că, deși a dispus o anchetă socială la un apartament in regim hotelier deținut de . Cluj-N., Piața C. nr. 15 . fiind inchiriat de intimat, dispune ca reclamantul să ia minora de la domiciliul său, fără a fi interesată de locația unde va fi dusă fetița.
Greșeala a profitat intimatului care, fiind in țară in data de 14.02.2014, au insoțit fetița impreună la o unitate hotelieră, unde minora a făcut o adevărată criză in momentul in care a inițiat doar să permită intimatului să stea lângă ea pe pat, fără a-i fi și mama alături.
Mai mult chiar, intimatul fiind pus in fata acestei situații, a susținut că, dacă nu ar fi fost si ea prezentă, ar fi lăsat fetita să plângă toată noaptea, până la epuizare.
Acesta a fost momentul in care a apelat la evaluarea unui psiholog, pentru a afla ce consecințe ar putea avea asupra psihicului fiicei sale aceste schimbări forțate si bruste pe care le-ar impune luarea sa peste noapte de acasă.
In urma examinării copilului de către psiholog D. C. s-a stabilit că in situația in care minora va pleca si va fi separată chiar si o zi de mamă, va manifesta un distress emoțional major, cu o simptomatologie diversă, dezvoltând anxietate de separare, anxietate generalizată și atac de panică. Se atrage atenția că, prin faptul că tatăl biologic nu comunică in limba maternă cu minora si dorește ca aceasta să locuiască cu el, fără mamă, mai mult de o zi, acest act poate duce la un stress posttraumatic. S-a recomandat ca tatăl să învete una din limbile pe care o cunoaște copilul si un plan terapeutic menit să apropie pe fiică de tată.
Prin intampinarea formulate la apelul reclamantului, parata a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.
In sustinerea pozitiei sale procesuale, parata a arata ca este nejustificata solicitarea reclamantului de extindere a programului de vizita stabilit de prima instant, in conditiile in care pana in acest moment apelantul nu a uzat de programul de vizita nici macar asa restrans cum este, de la data pronuntarii venind in tara o singura data, de Paste, cu toate ca potrivit sentintei avea dreptul sa ia copilul in week-end o data la doua sapatamani.
Deplasarea copilului in Germania, singur, fara mama, pentru a locui cu persoane pe care abia le cunoaste, care nu vorbesc limba sa, nu poate fi nicidecum in interesul copilului, caci este greu de imaginat cum ar putea tatal, care nu poate comunica cu fiica sa, sa ii inteleaga si sa ii satisfaca nevoile.
La randul sau reclamantul a formulat intampinare la apelul paratei, solicitand respingerea acestuia ca nefondat.
In sustinerea pozitiei sale procesuale, reclamantul a arata ca motivele invocate in apel de catre parata sunt neintemeiate, raportul de evaluare psihilogica depus la dosarveste o proba neconcludenta, fiind realizata dupa o singura intalnirea a psihologului cu colul, raportul utilizeaza termini improprii situatiei partilor implicate, cum ar fi agorafobia sau stressul posttraumatic.
Apoi, raportul nu reuseste sa desluseasca din ce considerent bariera ligvistica intre tata si copil este irelevanta in timpul zile, cand tatal si copilul stau impreuna de la orele 10 la orele 21, in schimb prezinta un mare neajuns in timpul noptii.
Sustinerile paratei referitoare la conditiile pe care I le-a creat pentru a stabili o legatura cu fiica sa nu corespund realitatii, caci ori de cate ori a vizitat copilul atmosfera a fost tensionata, atat intre el si parata cat si intre el si parintii paratei, care l-au scos afara din casa. Tensiunile dintre adulti au fost percepute si de copil, care a fost din acest motiv reticent in a interactiona cu el.
A contribuit constat la cheltuielile de intretinere ale fiicei sale, asa cum dovedesc extrasele de cont, de asemenea a trimis bani pentru orele de germana ale copilului, la o profesoara aleasa de mama sa, insa aceasta a refuzat sa-i dea datele de contact ale profesoarei, pentru a se interesa si el de nivelul la care se afla fiica sa, de materialul didactic de care are nevoie copilul pentru a-i inlesni asimilarea cunostintelor de limba.
Contrar sustinerilor paratei, instanta s-a preocupat de locul unde urmeaza sa fie dus copilul in timpul vizitelor tatalui in Romania, cata vreme a dispus efectuarea anchetei sociale la locatia apartamentului in regim hotelier inchiriat de el pe durata sederii in Romania.
Analizand sentinta prin prisma dispozitiilor art. 479 Cod pr.civ, tribunalul constata ca apelul reclamantului este neintemeiat, in timp ce apelul paratei este intemeiat, avand in vedere urmatoarele considerente : La stabilirea programului de legaturi personale dintre tata si copil, instanta trebuie sa aiba in vedere starea de fapt actuala, nu o stare de fapt viitoare si potentiala, a carei realizare viitoare este incerta.
Iar starea de lucruri din prezent este aceea ca tatal si copilul nu cunosc o limba . poata comunica, ca intre tata si copil nu este stabilita o legatura, caci data fiind varsta mica a copilului, in cele cateva vizite ale tatalui in tara o astfel de legatura nu s-a putut naste sau consolida. Chiar daca copilul cunoaste teroretic identitatea si raporturile sale cu reclamantul, stie ca este tatal sau, in cele 4 sau 5 vizite ale tatalui in tara nu s-a stabilit acea legatura fireasca care trebuie sa existe in mod natural intre parinte si copil, caracterizata prin cunoastere reciproca, afectiune, intimitate, naturalete.
Desi prin ordonanata presesintiala s-a stabilita in favoarea tatalui un program de legaturi personale cu copilul, tatal nu a uzat de dreptul sau, venind in vizita o singura data, potrivit sustinerilor paratei, necontestate de apelant.
De asemenea, copilul nu a urmat inca orele de limba germana si astfel nu a progresat in cunostintele sale din aceasta limba. In aceste conditii de fapt, pretentia reclamantului de a duce copil in Germania, ., fara posibilitatea de a-si face intelese nevoile de ingrijire si de a obtine satisfacerea lor este vadit contrara interesului copilului.
Desigur ca relatia cu familia extinsa a tatalui este de dorit, insa primul pas in construirea unei relatii este comunicarea, care deocamdata nu se poate realiza intre copil si familia paterna extinsa.
Astfel, apreciem neintemeiata prima critica adusa de reclamant sentintei atacate.
Cea de-a doua critica este de asemenea neintemeiata.
Apreciem ca o perioada de trei sapatamani in cursul vacantei de vara este suficienta pentru realizarea legaturilor dintre copil si tata.
Copilul se afla la o varsta mica, in care are nevoie de prezenta constanta a mamei sale, de ambianta cu care este obisnuita, de camera sa, de lucrurile sale, care impreuna alcatuiesc modul sau de viata si ii dau sentimental de stabilitate. Luarea copilului din acest mediu o perioada de 6 saptamani, ar putea afecta bunastarea sufleteasca s a acestuia prin sentimentele de dor de mama sa, de casa si tristetea indusa de acestea.
Raportat la varsta actuala a minorei, la stadiul dezvoltarii psihice a unui copil de varsta minorei, apreciem ca durata de 3 sapatamani a programului de vizita din timpul vacantei de vara este indestulatoare.
In ceea ce priveste apelul paratei, instant apreciaza temeincia acestuia.
In apelul sau, parata a criticat dispozitia instantei de a permite luarea copilului peste noapte de la domiciliul sau.
In opinia tribunalului, atunci cand a recunscut tatalui posibilitaea de a lua copilul peste noapte incepanad cu luna iunie 2014, instant a avut in vedere o situatie potentiala si viitoare, nu starea de fapt actuala.
Or, stabilirea programul de legauri personale trebuie sa se intemeieze pe starea actuala de lucruri.
Iar situatia de fapt actuala este aceea ca tatal si copilul nu pot comunica, caci nu vorbesc aceeasi limba, iar intre ei nu s-a stabilit o relatie de cunoasterea si afectiune, asa cum a preconizat probabil instanta atunci cand a concluzionat ca pana la data de 1 iunie 2014 se vor fi stabilit relatii firesti intre tata si copil care vor ingadui luarea copilului de la domicliul sau peste noapte.
In aceste conditii, apreciem ca lasarea copilului peste noapte, in lipsa mamei sale, ., fara posibilatea de a-si face intelese nevoile si a obtine satisfacerea acestora, este contrara interesului copilului.
. timpul zilei tatal si copilul nu se pot intelege, insa comunicarea dintre ei poate fi asigurata prin intermediul mame copilului, care este apelata de tata pentru a-i traduce ce spune copilul sau a-i traduce copilului ce spune tatal. Peste noapte aceasta intermediere a mamei este dificil de realizat.
Apoi, este forte usor de imaginat o scena in care copilul se trezeste noaptea speriat dintr-un cosmar, ori cu probleme de tuse rebela sau probleme digestive, care apar frecvent la copiii de varsta mica, fara ca sa se poata face inteles de tata, fara ca mama sa fie langa el sa-l consoleze, sa-l aline, sa-l trateze .
Putem afirma chiar neavand cunostinte extinse de psihologie, bazandu-ne pe bun simt si experienta de viata, ca o astfel de situatie ar fi traumatizanta pentru copil.
Din considerentele aratate, apreciem ca lasarea copilului peste noapte la tata este contrara interesului copilului, stabilirea relatiei dintre copil si tata putand fi asigurata pe parcursul zilei.
Din motivele arata, vazand disp. art. 480 Cod civil, instant va respinge ca nefundat apelul reclamantului si va admite apelul paratei, dispunand schimbarea in parte, in sensul că admite în parte cererea de chemare în judecată și dispune ca programul de vizită stabilit de prima instanță să se desfașoare fără ca minora să rămână peste noapte la tată; in concret minora va fi luată la orele 10 și va fi înapoiată la domiciliul mamei cel târziu la orele 21.
Vor fi mentinute restul dispozițiilor sentinței.
In temeiul art. 453 Cod pr.civ. reclamantul va fi obligat sa plateasca paratei suma de 800 lei cheltuieli de judecata in apel reprezentand onorariul avocatial.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul M. Hudaver împotriva sentinței civile nr. 2129/2014 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. la data de 3 martie 2014 în dosar nr._ .
Admite apelul declarat de reclamanta Gall K. împotriva sentinței civile sentinței civile nr. 2129/2014 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. la data de 3 martie 2014 în dosar nr._, pe care o schimbă în parte, in sensul că admite în parte cererea de chemare în judecată și dispune ca programul de vizită stabilit de prima instanță să se desfașoare fără ca minora să rămână peste noapte la tată; in concret minora va fi luată la orele 10 și va fi înapoiată la domiciliul mamei cel târziu la orele 21.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Obligă apelantul reclamant să plătească intimatei suma de 800 lei cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 16.10.2014..
Președinte, C.-V. B. | Judecător, C.-A. C. | |
Grefier, E. C. |
E.C. 24 Octombrie 2014
Red. CB/dact. CB
20.01.2015
Jud. fond I. M. R.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 714/2014. Tribunalul CLUJ | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
