Acţiune pauliană. Decizia nr. 401/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 401/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 10-04-2014 în dosarul nr. 17202/212/2012
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.401
Ședința publică din 10 aprilie 2014
PREȘEDINTE - M. C. M.
JUDECĂTOR - C. E.
JUDECĂTOR - B. M.
GREFIER - R. E.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de pârâții M. C. și M. A., ambii cu domiciliul în C., ., ., . civile nr._/04.10.2013, pronunțate de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant ȘAPERA TĂNĂSEL D., cu domiciliul în C., ., .> La apelul nominal făcut în ședință publică, răspunde pentru recurentul pârât M. C., avocat N. C., în baza împuternicirii avocațiale nr.9/10.04.2014,, iar pentru intimatul reclamant Șapera Tănăsel D. răspunde avocat A. D. C., în baza împuternicirii avocațiale nr.176/09.02.2014, lipsind recurenta pârâtă M. A..
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea prevederilor art.88 și următoarele Cod procedură civilă.
După referatul grefierului de ședință:
Reprezentantul convențional al recurentului solicită acordarea unui nou termen de judecată, în vederea pregătirii apărării, întrucât astăzi a perfectat contractul de asistență juridică cu partea.
Instanța, constatând că în cauză motivele de critică au fost formulate de reprezentantul convențional, respinge cererea de amânare și dispune apelarea dosarului la finalul ședinței.
La a doua strigare a cauzei, instanța ia act de prezența acelorași părți.
Reprezentantul convențional al recurentului pârât depune la dosar o cerere de suspendare a prezentei cauze în temeiul art.244 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă, însoțită de un certificat de rol, precizând că partea a formulat o contestație la executare, cu termen de judecată fixat la data de 07.05.2014. Din punctul său de vedere, soluția ce urmează a fi dată în contestația la executare, prin care s-a solicitat anularea actelor de executare, este concludentă pentru recursul dedus judecății.
Având cuvântul, reprezentantul convențional al intimatului reclamant învederează că o asemenea cerere a fost formulată și la instanța de fond. În opinia sa, contestația la executare nu are legătură cu prezenta acțiune revocatorie ce privește un imobil din C.. Din dosarul de executare atașat la prezenta cauză reiese că nu s-a făcut niciun act de executare cu privire la această cauză. În măsura în care s-ar anula actele de executare, soluția nu ar influența cu nimic acest dosar. Pe de altă parte, solicită a se reține că este vorba de o suspendare facultativă.
Instanța, deliberând, respinge cererea de suspendare formulată de recurentul pârât M. C., prin reprezentantul convențional, constatând că nu este îndeplinită ipoteza prevăzută la art.244 alin.1 pct.1, față de obiectul cauzei și, mai mult, această dispoziție nu este obligatorie, ci facultativă.
Ambii reprezentanți convenționali solicită a se lua act că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de propus, apreciind dosarul în stare de judecată.
Instanța, socotindu-se lămurită, în conformitate cu prevederile art.150 Cod procedură civilă, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra recursului de față.
Având cuvântul pentru recurentul pârât M. C., reprezentantul convențional solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate, cheltuielile de judecată urmând a fi recuperate pe cale separată.
Luând cuvântul pentru intimatul reclamant Șapera Tănăsel D., reprezentantul convențional pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
Urmează a fi respinsă critica legată de excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C., raportat la art.13 Cod procedură civilă.
De asemenea, urmează a fi respinsă excepția prematurității, precum și excepția inadmisibilității acțiunii.
Pe fondul pricinii, reprezentantul intimatului consideră că instanța de fond a pronunțat o soluție justă, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă.
Reprezentantul convențional al recurentului pârât solicită a se reține că deținerea sau nedeținerea unor bunuri nu reprezintă caz de insolvabilitate.
TRIBUNALUL
Asupra prezentului apel civil, constată;
Împrejurările faptice ale speței;
Prin sentința civilă nr._ din 04.10.2013 Judecătoria C. a admis acțiunea formulată de către reclamant S. T. D. în contradictoriu cu pârâții M. C. și M. A. și a constatat inopozabilitatea față de reclamant a contractului de donație autentificat sub nr. 532/07.06.2012 la BNP N. Al. Au fost obligați pârâții la plata către reclamant a sumei de 5083 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
A motivat instanța de fond că prin contractul de împrumut autentificat sub nr.2640/13.12.2011 reclamantul a împrumutat pârâtului M. C. suma de 11.000 euro, cu scadență la data de 15.05.2012. Împotriva pârâtului s-a început executarea silită în dosar de executare nr. 211/2012 al B. „E. L. și Asociați”, la data de 06.07.2012 pârâtul M. C. fiind somat.La data de 07.06.2012 pârâtul M. C. a încheiat cu sora sa, pârâta M. A. contractul de donație autentificat sub nr. 532/07.06.2012 asupra imobilului situat în C. ., ., ..
A mai reținut instanța de fond că în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru admiterea acțiunii revocatorii. În ceea ce privește condiția privind complicitatea la fraudă a terțului (persoana cu care s-a încheiat actul) invocată de către pârâți, se constată că aceasta este aplicabilă numai actelor cu titlu oneros sau unei plăți făcute în executarea unui contract cu titlu oneros, în speță fiind vorba despre un contract cu titlu gratuit, respectiv donație. Creanța în cuantum de 11.000 Euro care este certă (existența sa fiind dovedită prin contractul de împrumut autentificat sub nr. 2640/13.12.2011 încheiat între părți), lichidă (câtimea ei fiind stabilită prin același contract), exigibilă (la data de 15.05.2012, conform clauzelor contractuale) și anterioară actului atacat (contractul de donație autentificat sub nr. 532/07.06.2012). Actul a cărui revocare se cere este un act de donație prin care debitorul a dispus de imobilul proprietatea sa situat în C., . ., .-pârât și-a diminuat patrimoniu. Debitorul (pârâtul) și terțul dobânditor (pârâta) au fost conștienți de faptul că donația are o consecință păgubitoare pentru creditor (reclamantul), în sensul că duce la zădărnicirea procedurii de executare silită începute împotriva pârâtului la cererea reclamantului. Deși citați, cu mențiunea de a depune, în copie contractul de donație autentificat sub nr. 532/07.06.2012 la BNP N., pârâții nu am depus acest înscris. De asemenea, pentru termenul din 26.04.2013 s-a constatat lipsa pârâților de la administrarea probei cu interogatoriu, deși citați pentru acest termen, cu mențiunea de a se prezenta personal. Contractul de donație autentificat sub nr. 532/07.06. a fost efectuat în frauda reclamantului, astfel că sancțiunea acestei operațiuni juridice este inopozabilitatea acesteia față de reclamant.
Susținerile părților din calea de atac;
Împotriva acestei soluții a declarat recurs pârâții care au criticat hotărârea instanței de fond sub aspectul nelegalității și al netemeiniciei.
Astfel, au susținut recurenții că hotărârea instanței de fond a dată cu încălcarea necompetenței materiale a Judecătoriei C. întrucât acțiunea pauliană demarată de către reclamant constituie un incident al executării silite de pe raza sectorului 2București unde au fost căutate bunuri ale debitorului M. C., urmărirea extinzându-se pe raza municipiului C.. Fiind un incident al executării silite, acțiunea revine spre competentă soluționare instanței care a fost investită cu soluționarea acțiunii principale, de executare silită, în raport de prevederile art.17,18 și 373alin.3C.pr.civ., instanța de fond omițând să se pronunțe asupra acesteia.
S-a mai susținut că instanța de fond a soluționat greșit și excepția de prematuritate a acțiunii pauliene. Prevederile art.1562C.civ. impune condiția măririi stării de insolvabilitate, prin urmare reclamantul trebuie să dovedească întâi starea respectivă și mai apoi să pornească la desființarea actelor care au condus la insolvabilitate. Activul patrimonial se poate micșora de nenumărate ori fără a afecta solvabilitatea deținătorului, această din urmă stare trebuind demonstrată printr-un act certificat.
Greșit a fost soluționată și excepția inadmisibilității acțiunii revocatorii din prisma condiției anteriorității creanței. Scadența datoriei a fost certificată notarial la 15.05.2012, însă reclamantul a cerut-o abia la data de 6.07.2012, la aproape două luni de la scadență. Prin urmare, în raport de data la care s-a solicitat restituirea creanței, actul juridic este anterior acesteia. Reclamantul trebuia să solicite restituirea creanței anterior încheierii actului de donație pentru a avea deschisă calea acțiunii revocatorii.
Asupra fondului cauzei recurenții au susținut că instanța de fond a înșiruit condițiile teoretice ale acțiunii revocatorii, insistând pe prezumția de complicitate a terțului, fără a avea un corespondent faptic. Astfel la data introducerii cererii de chemare în judecată pârâții nu cunoșteau dacă reclamantul deține o creanță certă, dacă nu a concesionat-o sau dacă nu există vreun alt impediment de vreme ce reclamantul nu a înștiințat pârâții cu privire la intențiile sale. Micșorarea activului patrimonial nu conduce automat la producerea stării de insolvabilitate. Cât privește cunoștința efectului păgubitor al actului, instanța de fond face confuzie între ,,conștiență’’ și ,,cunoștință’’, legiuitorul impunând condiția cunoștinței pagubei și nu a conștienței asupra pagubei. Neprezentarea la interogatoriu sau dreptul justițiabilului de a ,,nu se apăra’’ nu echivalează cu o recunoaștere a pretențiilor reclamantului decât numai în măsura în care nu ar exista alte probe.
Intimatul nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
Alte probatorii nu au fost administrate în fața instanței de recurs.
Recurentul M. C. a formulat cerere de suspendare a cauzei în raport de prevederile art.244pct.1C.pr.civ., cerere ce a fost respinsă la termenul din 10.04.2014 pentru considerentele arătate în practicaua hotărârii.
Dispozitiile de drept material si procedural aplicabile spetei;
Potrivit art.3041C.pr.civ. ,,recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute in art.304, instanta putand sa examineze cauza sub toate aspectele”.
Art. 304pct.9C.pr.civ., aplicabil în cauză în raport de motivele invocate, arata ca o hotarare judecatoreasca poate fi modificata, in recurs, atunci cand este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii.
Art.975C.civ. stipuleaza ca ,,ei(creditorii) pot deasemenea, in numele lor personal, sa atace actele viclene, facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor”. Textul consfinteste ceea ce in literatura de specialitate este denumita ca fiind actiunea pauliana sau revocatorie care acorda creditorului posibilitatea sa solicite, pe cale judiciara, revocarea(desfiintarea) actelor juridice incheiate de catre debitor in vederea prejudicierii sale. Conditiile intentarii acestei actiuni se deduc din insasi definitia ei si constau in: crearea unui prejudiciu creditorului prin actul atacat, frauda debitorului, existenta unei creante certe, lichide si exigibile si, in principiu, anterioara, actului atacat, complicitatea la frauda a tertului cu care debitorul a incheiat actul atacat.
Aprecierile tribunalului;
Recursul este nefondat și va fi respins ca atare pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Instanta a fost investita cu o actiune revocatorie intentata de catre creditorul celui care si-a instrainat bunul pentru a se sustrage, in mod constient si cu complicitatea tertului dobanditor, de la executarea ce se prefigura asupra patrimoniului sau. In cadrul acestei actiuni instanta verifica indeplinire cumulativa a conditiilor de intentare a unei astfel de cereri prin prisma probatoriilor administrate in cauza.
Nu este vorba în acest caz de un incident la executare, așa cum încearcă să susțină recurenții, incident a cărui soluționare este în dată în competența instanței de executare ci de o acțiune propriu zisă, cu caracter principal și de sine stătător, supusă regulilor de competență de drept comun, reguli care au fost respectate in cauza pendinte.
În referire la chestiunea prematurității acțiunii pauliene promovate, tribunalul învederează că aceasta nu se regăsește în cauză. Din considerentele acestui motiv de critică rezultă că, în fapt, recurenții se referă la împrejurarea că nu este îndeplinită condiția ca actul încheiat să fi creat un prejudiciu creditorului;
În cazul acțiunii pauliene, regula este aceea ca prejudiciul creditorului consta in faptul ca prin actul atacat debitorul si-a cauzat sau si-a mărit o stare de insolvabilitate. Cu alte cuvinte, prin acest act debitorul își micșorează activul patrimonial. Deși s-a susținut în mod constant de către debitorul recurent că prin actul atacat nu și-a mărit starea de insolvabilitate, nici nu a produs instanței dovezi în sensul contrar, respectiv că ar mai avea și alte bunuri ce ar putea face obiectul executării silite de către creditor. Prin urmare, tribunalul găsește acest motiv neîntemeiat.
Recurenții au mai invocat și greșita soluționare a excepției inadmisibilității din prisma condiției anteriorității creanței.
Dupa cum s-a aratat in precedent, una dintre conditiile cerute pentru intentarea actiunii pauliene, consta in creanta certa, lichida si exigibila si, in principiu, anterioara actului atacat, pe care trebuie sa o detina creditorul.In cauza reclamantul este detinatorul unei astfel de creante ce rezida in contractul de imprumut autentificat sub nr.2640/13.12.2011 la BNP R. de Herbay D. Baldan cu scadenta la 15.05.2012. In mod constant practica si doctrina judiciara a retinut ca nu este necesara detinerea de catre creditor a unui titlu executoriu prin care sa i se constate creanta, deoarece actiunea pauliana nu este act de executare, ci o revocare a unui act prin care se fraudeaza dreptul de gaj general al creditorilor chirografari si ea se intenteaza impotriva unui tert care a profitat de acel act. Prin urmare toate susținerile referitoare la data la care creditorul a cerut restituirea creanței nu au relevanță în cauză. Certitudinea unei creanțe și caracterul exigibil al acesteia este dat de mențiunile din actul încheiat de părți și nu de manifestări ulteriore ale creditorului sau debitorului. Așadar, la data introducerii acțiunii creditorul reclamant deține o creanță exigibilă împotriva debitorului.
În fine, nefondate sunt și susținerile referitoare la inexistența fraudei creditorului. Frauda pârâților recurenți rezultă în mod clar din faptul că actul de înstrăinare a bunului urmărit a avut loc exact la debutul procedurii de executare silită, din natura relațiilor dintre părți, acestea aflându-se în grad de rudenie apropiat(frați), precum și din natura actului încheiat – donație, toate coroborate cu lipsa la interogatoriu a părților. De altfel pârâții recurenți nici măcar nu au încercat să justifice în vreun fel actul încheiat de cei doi în condițiile demarării procedurilor de executare și al existenței creanței stipulate.
Răspunzând cu argumente comune tuturor motivelor de critică, tribunalul va respinge ca nefundat recursul cu consecința menținerii soluției instanței de fond ca temeinică și legală.
Cheltuieli de judecata;
In temeiul prevederilor art.274C.pr.civ recurentii vor fi obligati la plata cheltuielilor de judecata, efectuate de catre intimat, în calea de atac, cu plata onorariului de avocat ales, in suma de 2000lei, culpa procesuala pentru declansarea procesului apartinandu-le.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâții M. C. și M. A., ambii cu domiciliul în C., ., ., împotriva sentinței civile nr._/04.10.2013, pronunțate de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant ȘAPERA TĂNĂSEL D., cu domiciliul în C., ., .> Obligă recurenții către intimat la plata sumei de 2000 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 aprilie 2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,
M. C. M. C. E. B. M.
GREFIER,
R. E.
Jud.fond L.M.
Red.th.dec.jud.M.C.M./8.05.2014/2ex.
| ← Anulare act. Decizia nr. 399/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Uzucapiune. Decizia nr. 68/2014. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
