Contestaţie la executare. Decizia nr. 510/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 510/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 07-08-2014 în dosarul nr. 12245/212/2013
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.510
Ședința publică din 7 august 2014
PREȘEDINTE - M. C. M.
JUDECĂTOR – C. E.
GREFIER - G. B.
S-au luat în examinare apelurile civile având ca obiect contestație la executare, apeluri declarate de apelanta contestatoare C. J. DE PENSII TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., județ Tulcea și de apelanta intimată D. M., cu domiciliul în Babadag, ., județ Tulcea, împotriva sentinței civile nr._/11.11.2013 pronunțate de Judecătoria C., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru apelanta intimată avocat G. E., în baza împuternicirii avocațiale de la dosar, lipsind apelanta contestatoare.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art.154 și următoarele Cod procedură civilă și că ambele apeluri sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru, după care:
Reprezentantul convențional al apelantei intimate depune la dosarul cauzei set de înscrisuri, sens în care solicită admiterea probei cu înscrisuri.
În temeiul prevederilor art.265 și următoarele din Cod de procedură civilă, coroborat cu art.479 alin.2 Cod de procedură civilă, instanța încuviințează pentru apelanta intimată proba cu înscrisuri și o constată administrată la acest termen.
Reprezentantul convențional al apelantei intimate solicită a se lua act că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de propus, apreciind dosarul în stare de judecată.
Instanța, socotindu-se lămurită, în conformitate cu prevederile art.392 Cod procedură civilă, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul, reprezentantul convențional al apelantei intimate solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii recurate și pe cale de consecință, reanalizând întreg materialul probator administrat în prezenta cauză, respingerea contestației la executare ca nefondată și menținerea tuturor actelor de executare din dosarul de executare silită nr.208/2013 al B. Bogatie S. L.. Solicită, de asemenea, respingerea apelului formulat de către partea adversă. Totodată, solicită, în temeiul prevederilor art.453 Cod procedură civilă, obligarea apelantei contestatoare la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu judecarea cauzei, potrivit chitanței de plată a onorariului de avocat.
Constatând dezbaterile încheiate, în temeiul prevederilor art.394 Cod procedură civilă, instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de fata:
I. Prin sentința civila nr._/11.11.2013, Judecătoria C. a respins cererea de suspendare a executării silite, ca rămasă fără obiect. A admis în parte contestația la executare formulată de contestatoarea C. JUDEȚEANĂ DE PENSII TULCEA, în contradictoriu cu intimata D. M.. A anulat înștiințarea privind măsura popririi emisă la data de 26.06.2013 către Trezoreria Tulcea, în dosarul de executare silită nr. 208/2013 al B. Bogatie S. L., precum și toate actele de executare subsecvente.
Pentru a hotărî astfel a reținut prima instanță că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 08.05.2013, sub nr._, contestatoarea C. de pensii Tulcea a atacat somația din 23.04.2013 emisă în dosarul de executare nr.208/2013 al B. Bogăție S. L.. A solicitat contestatoarea suspendarea executării silite, fără plata cauțiunii, conform dispozițiilor art. 718 alin.4 pct. 3 C.proc.civ, arătând ca beneficiază de un termen de plată conform OUG nr. 2/2002. A mai arătat că prin sentința civilă nr.4803/23.11._ pronunțată de Tribunalul Tulcea a fost anulată decizia nr._/18.07.2011, iar decizia nr._/26.11.2011 a rămas fără obiect, deoarece prin decizia nr. 629/26.11.2012 pronunțată de Curtea de Apel C. a fost admis recursul contestatoarei împotriva sentinței civile nr.3211/15.12.2010 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._ .
Pentru aceste motive, s-a solicitat anulare somației, ca rămasă fără obiect, respectiv anularea acesteia având în vedere dispozițiile art. 3 din OUG nr. 2/2002.
Intimata D. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării, ca neîntemeiată, respectiv respingerea contestației la executare, ca inadmisibilă și nefondată.
A arătat intimata că mai există pe rolul instanței o altă cerere privind suspendarea executării silite, înregistrată sub nr._, motiv pentru care a solicitat conexarea celor două dosare.
În ce privește contestația la executare, a susținut intimata că în mod greșit se susține de către contestatoare că decizia de pensie nr._/26.01.2011 a rămas fără obiect, prin sentința civilă nr. 4803/23.11.2011 Tribunalul Tulcea menținând această decizie, fiind ultima decizie de reluare a plății pensiei de serviciu, motiv pentru care a solicitat respingerea capătului de cerere ca inadmisibil.
În ce privește invocarea dispozițiilor OG nr. 22/2002, intimata a arătat că beneficiul termenului de grație este condiționat de dovada neexecutării benevole a obligației din cauza lipsei de fonduri, dar și de dovada demersurilor făcute pentru obținerea fondurilor necesare achitării obligațiilor, însă contestatoarea nu a adus astfel de dovezi.
În ce privește anularea adresei de înființare a popririi, intimata a solicitat respingerea acestui capăt de cerere, apreciind că nu este justificat.
Prin încheierea din data de 13.09.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/212/2013, instanța a admis excepția de litispendență între cererea de suspendare a executării silite ce face obiectul dosarului nr. 208/2013 al B. Bogăție S. L. și cererea de suspendare a executării silite formulate în cadrul prezentului dosar, cererea urmând a fi soluționată în cadrul acestui dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat următoarele:
Prin cererea de executare silită formulată de către intimată și înregistrată la B. Bogăție S. L. sub nr. 208/21.03.2013, aceasta a solicitat începerea executării silite împotriva contestatoarei în temeiul titlului executoriu constând în sentința civilă nr. 4803/23.11.2011 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._ .
S-a reținut că prin respectiva sentință contestatoarea a fost obligată să anuleze decizia de revizuire a pensiei nr._/18.07.2011 fiind menținută decizia nr._/26.01.2011 emisă de C. județeană de pensii Tulcea, respectiv a fost obligată să plătească în favoarea contestatoarei diferența dintre cuantumul pensiei stabilite prin decizia nr._/26.01.2011 și cel al pensiei stabilite prin decizia anulată, pentru perioada cuprinsă între 01.08.2011 până la momentul repunerii în plată a pensiei inițiale, sumă actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
Împotriva sentinței respective s-a formulat recurs, care se află pe rolul Curții de Apel A., fiind suspendat până la soluționarea cauzei înregistrate sub nr._ pe rolul Curții de Apel București.
Cererea de executare silită a fost încuviințată prin încheierea nr.4657/01.04.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, iar prin somația din data de 23.04.2013 s-a pus în vedere contestatoarei să achite, în termen de 10 zile, suma de_,70 lei, din care_ lei reprezintă diferență pensii, iar 5517,7 lei reprezintă cheltuieli de executare.
La data de 26.06.2013 a fost emisă adresa de înființare a popririi asupra conturilor deținute de contestatoare la Trezoreria Tulcea.
Față de aceste împrejurări, s-a reținut că cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatoare a rămas fără obiect, deoarece suspendarea executării silite are efecte doar până la soluționarea în primă instanță a contestației la executare, conform art. 718 alin.1 C.proc.civ.
Cu privire la anularea somației emise la data de 23.04.2013, s-a reținut că aceasta a fost legal emisă, nefiind invocat nici un motiv de nelegalitate cu privire la aceasta.
Nu se poate reține susținerea contestatoarei, arată instanța de fond, conform căreia decizia nr._/26.01.2011 a rămas fără obiect, din moment ce sentința nr.4803/23.11.2011 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._ este în vigoare și este definitivă, reprezentând titlu executoriu.
Cu privire la adresa de înființare a popririi din data de 26.06.2013, instanța a apreciat că au fost încălcate dispozițiile art. 2 din O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, care arată că, în situația în care executarea nu începe din cauza lipsei de fonduri, instituțiile statului dispun de un termen de 6 luni care curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare.
Prin urmare, s-a apreciat că contestatoarea dispune de un termen de grație de 6 luni de la primirea somației, care nu se împlinise la data de 26.06.2013, pentru a i se permite acesteia să efectueze demersurile necesare pentru găsirea fondurilor bănești în vederea acoperirii debitului datorat.
- Hotărârea judecătoreasca a fost atacata cu apel, in termen legal, atât
de către contestatoarea C. Județeană de Pensii Tulcea, cât și de intimata D. M..
- Apelul contestatoarei vizează următoarele aspecte:
Apelanta susține că în mod greșit nu s-a reținut de instanța de fond că
decizia de revizuire a pensiei nr._/26.01.2011 a rămas fără obiect. Aceasta întrucât chiar dacă prin sentința civilă nr.4803/23.11._ pronunțată de Tribunalul Tulcea a fost anulată decizia nr._/18.07.2011 și menținută decizia nr._/26.11.2011, prin decizia nr. 629/26.11.2012 pronunțată de Curtea de Apel C. a fost admis recursul contestatoarei împotriva sentinței civile nr.3211/15.12.2010 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._ .
Mai susține apelanta că instanța de fond trebuia să soluționeze cererea de suspendare a executării înaintea soluționării contestației la executare.
- Apelul intimatei D. M. vizează următoarele aspecte:
Instanța de fond, deși a fost investită cu soluționarea cererii de suspendare
a executării nu s-a pronunțat cu precădere asupra acesteia, în temeiul art.718 al.1 C.p.c. astfel că deși cererea de suspendare nu a fost soluționată, executorul judecătoresc a interpretat ca o suspendare tacită și nu și-a mai exercitat atribuțiile specifice, în sensul continuării executării, afectând evoluția procesului în detrimentul creditoarei.
Instanța de fond a constatat pur și simplu că au fost încălcate disp. art.2 din OG nr.22/2002 când a fost emisă adresa de înființare a popririi apreciind că termenul de 6 luni în care debitorul era obligat să facă demersurile pentru identificarea fondurilor necesare achitării creanței ar fi un termen de grație pentru debitorul instituție publică, interpretare eronată deoarece această așa zisă oportunitate legală nu operează automat ci trebuie invocată efectiv în fața executorului judecătoresc sau al instanței de judecată iar susținerile legate exclusiv de lipsa fondurilor trebuie dovedite ceea ce în speță nu s-a realizat.
Nu au fost administrate probe doi în apel.
- 1. Apelul formulat de contestatoare este neîntemeiat.
Cu privire la soluționarea cererii de suspendare a executării silite înainte de
soluționarea contestației pe fond, critică comună în ambele apeluri, Tribunalul constată că soluția instanței de fond este legală sub acest aspect, întrucât soluționarea cererii de suspendare a executării odată cu soluționarea contestației la executare în fond este chiar oportună dacă sunt îndeplinite toate condițiile de judecată a ambelor cereri. De altfel, soluționarea cererii de suspendare a executării a fost amânată pentru lipsa dosarului de executare, cauza în ansamblu suferind o singură amânare.
În ce privește susținerea apelantei că decizia de revizuire a pensiei
nr._/26.01.2011 a rămas fără obiect, Tribunalul constată că aceasta nu este întemeiată. Sub acest aspect, în mod corect a apreciat instanța de fond că nu se poate reține susținerea contestatoarei, conform căreia decizia nr._/26.01.2011 a rămas fără obiect, din moment ce sentința nr.4803/23.11.2011 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._ este în vigoare și este definitivă, reprezentând titlu executoriu.
Afirmația contestatoarei că prin decizia nr. 629/26.11.2012 pronunțată de Curtea de Apel C. a fost admis recursul contestatoarei împotriva sentinței civile nr.3211/15.12.2010 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._ nu prezintă nicio relevanță câtă vreme nu se argumentează în ce măsură această decizie privește soarta deciziei nr._/26.01.2011. Aceasta cu atât mai mult cu cât s-a dovedit cu înscrisuri și chiar și contestatoarea recunoaște că prin sentința civilă nr.4803/23.11._ pronunțată de Tribunalul Tulcea a fost anulată decizia nr._/18.07.2011, judecata recursului împotriva acestei decizii fiind în prezent suspendată, în consecință sentința civilă nr.4803/23.11.2011 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._ este în vigoare și este definitivă, reprezentând titlu executoriu.
2. Apelul formulat de intimată este întemeiat.
Executarea silită a fost pornită la cererea creditoarei intimate din 21.03.2013, urmare căreia executorul judecătoresc a emis somație către recurent la data de 23.04.2013, înștiințarea privind măsura popririi fiind emisă la data de 26.06.2013.
Dispozițiile art.2 din OG nr.22/2002 prevăd că – „http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp133114/_.HTM - #Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului."
Față de prevederile legale citate, observăm că contestatoarea nu a invocat o lipsă de fonduri la primirea somației pentru a i se oferi răgazul prevăzut de lege de 6 luni în vederea efectuării demersurilor necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată, instanța de fond apreciind în mod greșit că acest termen este, sine qua non, un termen de grație.
În consecință, în temeiul art.480 al.1 C.p.c., instanța va respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta contestatoare C. J. DE PENSII TULCEA, și va admiste apelul formulat de apelanta intimată D. M., împotriva sentinței civile nr._/11.11.2013 pronunțate de Judecătoria C., în dosarul nr._ .
Va fi schimbată în parte sentința civilă apelată, în sensul că se va respinge, ca nefondată, contestația la executare.
Se vor menține dispozițiile referitoare la suspendarea executării.
În temeiul art. 453 al.1 C.p.c., apelanta contestatoare fiind căzută în pretenții va fi obligată în favoarea intimatei la plata sumei de 3500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta contestatoare C. J. DE PENSII TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., județ Tulcea, împotriva sentinței civile nr._/11.11.2013 pronunțate de Judecătoria C., în dosarul nr._ ..
Admite apelul formulat de apelanta intimată D. M., cu domiciliul în Babadag, ., județ Tulcea, împotriva sentinței civile nr._/11.11.2013 pronunțate de Judecătoria C., în dosarul nr._ .
Schimbă în parte sentința civilă apelată, în sensul că respinge, ca nefondată, contestația la executare.
Menține dispozițiile referitoare la suspendarea executării.
Obligă contestatoarea în favoarea intimatei la plata sumei de 3500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 august 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. C. M. C. E.
GREFIER,
G. B.
Jud.fond C.D./Red.și tehnored.dec.jud.C.E./22.08.2014/5ex.
Emis 2 comunicări/22.08.2014
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 775/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 199/2014. Tribunalul... → |
|---|
