Legea 10/2001. Sentința nr. 1545/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1545/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 24-06-2014 în dosarul nr. 15444/212/2013
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.1545
Ședința publică de la 24 iunie 2014
PREȘEDINTE – V. T.
GREFIER – L. V.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanții C. N. S., C. C. și C. I. A., cu domiciliul procesual ales în C., ..1B, județul C., în contradictoriu cu pârâții M. C. PRIN PRIMAR ȘI P. M. C., cu sediul C., ., județul C..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 10.06.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta.
Completul de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 17.06.2014 și 24.06.2014, când a pronunțat următoarea hotărâre:
TRIBUNALUL,
Prin cererea adresată către Judecătoria C. la data de 09.10.2013, reclamanții C. N. S., C. C. și C. I. A. i-au chemat în judecată pe pârâții P. M. C. și M. C. prin Primar solicitând ca în contradictoriu cu aceștia să se dispună
- restituirea în natură a imobilului situat în mun. C., . A ( fost nr.3) compus din teren în suprafața de 400 mp și construcție constând în casă de cărămidă cu 5 camere și o sală la subsol, 5 camere cu 2 antreuri la parter și marchiză;
- obligarea pârâților de a emite decizie care conține propunerea de acordare de măsuri compensatorii sub formă de puncte, la valoarea de circulație actuală pentru construcția edificată din cărămidă, acoperită cu carton, compusă din 2 camere și sală, marchiză de scânduri, magazie de scânduri acoperită cu carton, o comoditate de scânduri acoperită cu carton, magazie veche de scândură acoperită cu carton.
În subsidiar, în situația în care restituirea în natură a imobilului nu mai este posibilă se solicită acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte la valoarea actuală de circulație a întregului imobil situat în mun. C., . A ( fost nr.3) compus din teren în suprafața de 400 mp (acte) și 351 mp ( măsurători) și construcții edificate pe acesta.
- obligare pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanții învederează instanței că imobilul litigios a fost proprietatea autorului C. N. fiind dobândit prin Ordonanța de adjudecare nr. 2778 din 18.07.1929.
Se arată că acest imobil a fost preluat de stat în perioada regimului comunist în baza Decretului 92/1950, în mod abuziv și fără acordarea de despăgubiri în favoarea proprietarului.
Reclamanții susțin că sunt moștenitorii autorului C. N. și în această calitate au utilizat procedura prevăzută de Legea nr.10/2001, în sensul că prin mai multe notificări printre care și cea înregistrată sub nr.1273/07.08.2001 la Biroul Executorului Judecătoresc D. V. a solicitat Primăriei M. C. restituirea imobilului litigios, însă aceaste notificări nu au fost soluționate până în prezent, astfel încât se consideră îndreptățiti a se adresa către Tribunalul C. în scopul soluționării pe fond a notificării.
Reclamanții solicită restituirea în natură a terenului și a unei construcții ce se mai află și în prezent întrucât acest imobil este liber din punct de vedere legal, nefiind constituit nici un drept de proprietate în favoarea altor persoane.
În drept se invocă dispozițiile Legii 165/2013 și Legii 10/2001; art .1 din primul protocol adițional al CEDO.
În dovedirea acțiunii civile s-au depus înscrisuri, în copie: notificări; Ordonanța de adjudecare nr. 2778 din 18.07.1929 pronunțată de Tribunalul Județean C..
Legal citați pârâții P. M. C. și M. C. prin Primar și Consiliul Local al M. C. au formulat întâmpinare prin care au invocat pe cale de excepție: necompetența materială a Judecătoriei C. și prematuritatea cererii în condițiile adoptării Legii 165/2013, cauzele nesoluționate intrând în procedurile și termenele prevăzute de noua lege.
Pe fondul acțiunii pârâții au precizat că probatoriul depus la dosar este insuficient, nefiind conturate toate elementele care să conducă la admiterea acestei cereri.
Prin sentința civilă nr._/03.09.2013 pronunțată de Judecătoria C. s-a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, cauza fiind declinată spre competentă soluționare Tribunalului C., pe rolul căruia a fost înregistrată la data de 09.10.2013.
Pârâții au depus la dosar documentația anexată notificării, situația juridică a imobilului și istoricul de rol fiscal.
În dovedirea cererii, reclamanții au solicitat, iar instanța, apreciind pertinente, concludente și utile cauzei a încuviințat proba cu înscrisuri și proba cu expertize tehnice de specialitate topografică și imobiliară.
Raportul de expertiză tehnică topografică a fost întocmit în cauză de către d-nul expert P. C. V., fiind depus la dosar la data de 27.02.2014 – filele 109 – 115.
Raportul de expertiză tehnică imobiliară a fost întocmit în cauză de către d-na expert B. M., fiind depus la dosar la data de 14.04.2014 – filele 128 – 136.
Procedând la judecata cauzei din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța de fond reține:
Prin notificarea înregistrată sub nr. 1273/07.08.2001 la Biroul Executorului Judecătoresc D. V., reclamanții C. N. S., C. C. și C. I. A. au solicitat restituirea în natură a imobilului situat în mun. C., . A ( fost nr.3) compus din teren în suprafața de 400 mp și construcție constând în casă de cărămidă cu 5 camere și o sală la subsol, 5 camere cu 2 antreuri la parter și marchiză; acordarea de despăgubiri bănești pentru construcția edificată din cărămidă, acoperită cu carton, compusă din 2 camere și sală ce a fost demolată, situată în fundul curții. S-a precizat în notificare că imobilele au fost preluate abuziv în proprietatea statului, în baza Decretului 92/1950
Această notificare nu a fost soluționată până în prezent.
În cazul întârzierii nejustificate a răspunsului la notificarea adresata deținătorului bunului, jurisprudența și doctrina au recunoscut în mod constant, dreptul persoanei indreptatite, de a actiona in instanta, avand drept argument principiul liberului acces la justitie consacrat in textele art.20 si 21 din Constitutia Romaniei, ale art.17 si 30 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, ale art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor si Libertatilor Fundamentale ale Omului.
Prin Ordonanța de adjudecare nr. 2778 din 18.07.1929 pronunțată de Tribunalul Județean C., numitul N. I. G., al cărui nume a fost preschimbat ulterior în C. N. (monitorul oficial nr. 273/25.11.1937 – fila 17), a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în mun. C., . A ( fost nr.3) compus din teren în suprafața de 400 mp și construcții: casă de cărămidă cu 5 camere și o sală la subsol, 5 camere cu 2 antreuri la parter și marchiză; construcție din cărămidă, acoperită cu carton, compusă din 2 camere și sală.
Reclamanții se legitimează procesual activ ca fiind moștenitorii legali ai autorului comun C. N., astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 920/28.07.1987 emis de notariatul de Stat C. și certificatul de moștenitor nr. 128/24.09.1999 emis de BNP F. E. G. București.
Imobilul descris situat pe . din mun. C. a fost preluat în mod abuziv de către statul român în perioada regimului comunist figurând în tabelul anexă al Decretului 92/1950 la poziția 257, proprietar C. N. - fila 26.
In conformitate cu dispozițiile art. 3 alin.1 lit. a din Legea nr.10/2001 “sunt îndreptățite, în înțelesul prezentei legi, la măsuri reparatorii constând în restituire în natură sau, după caz, prin echivalent,(…) persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora”.
Art.4 alin.2 din actul normativ menționat, stabilește că “de prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite”.
Potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea nr.10/2001, în redactarea actuală, actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum și, în cazul moștenitorilor, cele care atestă această calitate, pot fi depuse până la data soluționării notificării.
Întrucât textul nu conține prevederi speciale în privința dovedirii dreptului de proprietate al persoanei îndreptățite, respectiv a calității de moștenitor al fostului proprietar, sunt aplicabile regulile de drept comun întâlnite în materia acțiunii în revendicare imobiliară.
Din economia textului, rezultă că dreptul de proprietate și calitatea de moștenitor a persoanelor îndreptățite se dovedește cu înscrisuri, sintagma acte doveditoare făcând trimitere la orice înscris constatator al unui act juridic civil, jurisdicțional sau administrativ, cu efect translativ de proprietate, care generează o prezumție relativă de proprietate în favoarea persoanei ce îl invocă.
Din această perspectivă, se apreciază că reclamanții C. N. S., C. C. și C. I. A., fac parte din categoria persoanelor îndreptățite la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, în sensul art.3 din Legea nr. 10/2001.
Totodată, art.22 indice 1 alin.1, in prezent art.24, (introdus prin Legea nr.247/2005) prevede că, “în absența unor probe contrare, existența și, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive”.
Prin urmare, se apreciază că titlul prin care reclamanții C. N. S., C. C. și C. I. A., dovedesc dreptul de proprietate asupra imobilului litigios, îl reprezintă Ordonanța de adjudecare nr. 2778 din 18.07.1929 pronunțată de Tribunalul Județean C., coroborat cu actul de preluare a imobilului în proprietatea statului, respectiv tabelul anexă la Decretul 92/1950 – poziția 257, care va fi coroborat cu aspectele care rezultă din istoricul de rol fiscal al imobilului, conform cu care autorul reclamanților a deținut în proprietate imobilul situat în M. C. . A ( fost nr.3), și construcții și cu datele evidențiate prin raportul de expertiză.
Potrivit adresei nr._/06.11.2013 emisă de Primăria M. C., imobilul situat în M. C., ., a figurat înscris în registrul de proprietăți cu nume posesor G. N..
În cuprinsul acestei adrese se consemnează că, prin HCLM nr. 109/2005, imobilul a fost inventariat în domeniul privat al municipiului C. – fila 26.
În registrul matricol manual din perioada 1942-1950, figurează pentru imobil același proprietar N. C. (G. N.), fiind consemnată numai o descriere a construcțiilor precum și preluarea imobilului de stat la data de 20.04.1950.
Potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de către expert C. V., terenul revendicat de către reclamanți este amplasat în prezent pe . A și are o suprafață de 351 mp. Pe acest teren se fală edificate două construcții C1 locuință și C2 garaj.
În privința gradului de ocupare, potrivit concluziilor exprimate în raport, suprafața totală identificată, aferentă imobilului revendicat, este liberă de sarcini, se află în domeniul privat al municipiului C., în administrarea R.A.E.D.PP C. putând fi restituită în natură în temeiul Legii 10/2001 – fila 112.
În privința construcțiilor, sunt concludente concluziile raportului de expertiză tehnică imobiliară potrivit cărora, pe terenul în suprafață de 351 mp situat în . A ( fost nr.3) se află edificate în prezent 2 construcții, inventariate în domeniul privat al mun. C.: C1 – locuință parter și subsol, edificată în anul 1905, fosta proprietate a lui Comănenanu N., ce a fost naționalizată, în suprafață construită de 126 mp. Această construcție este ocupată în baza unor contracte de închiriere ,ce expiră la 20.05.2014 de către numiții C. C. M. și S. I.; C2 – garaj, construit de T. G. fără autorizație de construcție.
Reținându-se, așadar, ca exista identitate intre imobilul ce a aparținut autorului reclamanților si a intrat în patrimoniul statului în anul 1950 și imobilul ce a făcut obiectul notificării, pentru a se putea aprecia asupra temeiniciei pretențiilor deduse judecății trebuie sa se stabilească dacă preluarea bunului de către stat a avut sau nu caracter abuziv.
Conform dispozițiilor art. 2 lit.a din Legea 10/2001, naționalizarea imobilelor în baza Decretului 92/1950 este considerată în mod expres, ca fiind preluare abuzivă, împrejurare față de care se impune restituirea tuturor proprietăților trecute în patrimoniul statului în perioada comunistă în baza acestui act normativ.
Din această perspectivă se observă faptul că, decurge din însăși legea reparatorie, caracterul abuziv al măsurii preluării imobilului litigios în proprietatea statului.
In ceea ce privește modalitatea concreta de acordare a măsurilor reparatorii, se reține ca un principiu important al legii speciale îl reprezintă, potrivit art.1 alin.1 din Legea nr. 10/2001 si art.7 alin.1 din Legea nr. 10/2001, caracterul prioritar al restituirii în natură, situațiile în care măsurile reparatorii se acorda prin echivalent reprezentând excepții, prevăzute în mod expres.
Art. 10 din Legea nr. 10/2001 modificată statuează,, (1) În situația imobilelor preluate în mod abuziv și ale căror construcții edificate pe acestea au fost demolate total sau parțial, restituirea în natură se dispune pentru terenul liber și pentru construcțiile rămase nedemolate, iar pentru construcțiile demolate și terenurile ocupate măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
(2)În cazul în care pe terenurile preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcții autorizate, persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă (…)”.
In speță, așa cum s-a precizat anterior, imobilul teren și construcția C1 cu destinația de locuință pot face obiectul restituirii în natură, neexistând impedimente legale care să împiedice această măsură reparatorie cu caracter prioritar.
De asemenea, în acord cu dispozițiile citate ale art. 10 alin.2 din Legea 10/2001 se poate restitui în natură și terenul pe care se află amplasată construcția C2 garaj, ce nu a aparținut autorului reclamanților, fiind o construcție edificată fără autorizație de construcție, astfel cum rezultă din adresa nr._/02.06.2014 emisă de R.A.E.D.P.P. C. – fila 205.
În privința construcției situată în fundul curții cu destinația de locuință, compusă din două camere și sală, conform fișei tehnice a acestei clădiri, a fost naționalizată în anul 1950 și demolată în anul 1978 – fila 132.
In aceasta situație, față de prevederile legale amintite anterior, se constată ca în cauză este posibilă restituirea parțială în natura a imobilului, respectiv unitatea locativă inventariată în domeniul privat al mun. C. – teren în suprafață de 351 mp și construcția C1, iar pentru construcția demolată, care nu mai poate fi restituită, reclamanții sunt îndreptățiți la masuri reparatorii prin echivalent.
Pentru toate aceste considerente se va admite acțiunea civilă formulată de către reclamanții C. N. S., C. C. și C. I. A. în contradictoriu cu pârâții P. M. C., M. C. prin primar.
În temeiul art.3 coroborat cu art.4 din Legea nr. 10/2001 se va constata calitatea reclamanților C. N. S., C. C. și C. I. A. de persoane îndreptățite la aplicarea măsurilor reparatorii conținute de Legea nr. 165/2013 pentru imobilul situat în mun. C., . A ( fost nr.3) compus din teren în suprafața de 400 mp (acte) și 351 mp ( măsurători) și construcții edificate pe acest teren.
În temeiul art. 7 din Legea nr.10/2001 vor fi obligați pârâții P. M. C. și M. C. prin Primar să restituie în natură, către reclamanții C. N. S., C. C. și C. I. A., imobilul teren în suprafața de 351 mp delimitat prin pct.1,4,7,12 în raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de către expert P. C. V., la data de 26.02.2014 și construcția edificată pe acest teren – C1, care nu au fost înstrăinată potrivit dispozițiilor cuprinse în Legea nr. 112/1995.
Vor fi obligați pârâții P. M. C. și M. C. prin Primar să înainteze dosarul format pentru soluționarea notificării nr.1273/07.08.2001 – B.E.J. D. V., formulată de reclamanții C. N. S., C. C. și C. I. A., Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, în vederea acordării de măsuri compensatorii în condițiile legii privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv, în perioada regimului comunist în România, pentru imobilul construcție cu destinație de locuință compusă din 2 camere și sală în suprafață construită de 35 mp, demolată în anul 1978, edificată pe terenul situat în mun. C., . A ( fost nr.3), jud. C..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea civilă formulată de către C. N. S., C. C. și C. I. A., cu domiciliul procesual ales în C., ..1B, județul C., în contradictoriu cu pârâții M. C. PRIN PRIMAR ȘI P. M. C., cu sediul C., ., județul C..
Constată calitatea reclamanților C. N. S., C. C. și C. I. A. de persoane îndreptățite la aplicarea măsurilor reparatorii conținute de Legea nr. 165/2013 pentru imobilul situat în mun. C., . A ( fost nr.3) compus din teren în suprafața de 400 mp (acte) și 351 mp ( măsurători) și construcții edificate pe acest teren.
Obligă pârâții P. M. C. și M. C. prin Primar să restituie în natură, către reclamanții C. N. S., C. C. și C. I. A., imobilul teren în suprafața de 351 mp delimitat prin pct.1,4,7,12 în raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de către expert P. C. V., la data de 26.02.2014 și construcția edificată pe acest teren – C1, care nu au fost înstrăinată potrivit dispozițiilor cuprinse în Legea nr. 112/1995.
Obligă pârâții P. M. C. și M. C. prin Primar să înainteze dosarul format pentru soluționarea notificării nr.1273/07.08.2001 – B.E.J. D. V., formulată de reclamanții C. N. S., C. C. și C. I. A., Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, în vederea acordării de măsuri compensatorii în condițiile legii privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv, în perioada regimului comunist în România, pentru imobilul construcție cu destinație de locuință compusă din 2 camere și sală în suprafață construită de 35 mp, demolată în anul 1978, edificată pe terenul situat în mun. C., . A ( fost nr.3), jud. C..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 24.06.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
V. T. Pt. L. V.
Aflată în concediu de odihnă
Conf. art. 426 alin. 4 N.C.P.C.
Semnează Grefier șef
L. G.
Tehnored.jud.V.T./7 ex./07.08.2014
Emis 5 .
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 638/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 822/2014. Tribunalul... → |
|---|
