Uzucapiune. Hotărâre din 04-02-2014, Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 04-02-2014 în dosarul nr. 15953/212/2012
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
Î N C H E I E R E
Ședința publică din 21 Ianuarie 2014
PREȘEDINTE: dr. C. G.
JUDECĂTORI: C. E.
: C. C.
GREFIER: F. A.
Pe rol soluționarea recursului civil având ca obiect-uzucapiune, recurs formulat de recurenții pârâți M. I. și M. O., ambii cu domiciliul în C., ., județul C., împotriva sentinței civile nr.5902/22.04.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți I. R. și I. EAȘAR, cu domiciliul procesual ales în C., . nr.41, ., la Cabinet avocat B. D. și intimații pârâți M. (fostă R.) N., cu domiciliul în C., ..165, ., județul C. și R. I., domiciliat în C., . nr.110A, ., parter, ..
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurenții pârâți M. I. și M. O. personal, pentru intimații reclamanți I. R. și I. Eașar se prezintă avocat D. B. în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar, lipsind intimații pârâți M. (fostă R.) N. și R. I..
Procedura de citare este legal îndeplinită cu respectarea disp. art.98 și următoarele din Codul de Procedură Civilă.
Prezentul recurs este motivat și netimbrat.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Recurenții pârâți depun la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 177,47 lei conform chitanței . nr.5269269PJ/17.01.2014 și precizări cu privire la motivele de recurs, pe care le comunică și părților prezente prin apărător.
Apărătorul intimaților reclamanți solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, constând în planșe foto ale imobilului și invocă excepția lipsei calității procesuale a recurenților în promovarea cererii de recurs. Se arată că s-a solicitat uzucapiunea doar pentru terenul reclamanților, iar în condițiile în care s-a depus cadastru și instanța a luat act prin încheiere că nu au calitate procesuală pasivă, nu au nici interes și nici calitate în recurs împotriva unei hotărâri care nu vizează terenul recurenților.
Având cuvântul, recurenta M. O. arată că intimații reclamanți au solicitat constatarea uzucapiunii pentru terenul de sub streașină.
Având cuvântul, apărătorul intimaților reclamanți arată că imobilul casă de locuit este la limita de hotar dintre proprietăți.
Întrebată, recurenta pârâtă M. O. arată că imobilul reclamanților nu vine direct pe hotar, aceștia au mutat gardul întrucât dețineau cal și căruță și nu aveau loc să intre. Mai arată că intimații reclamanți doresc terenul de sub streașină.
Întrebate, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de propus.
Instanța, luând act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, în temeiul disp. art.150 Cod Pr.Civilă constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având pe rând cuvântul, recurenții pârâți solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Se arată că soluția dată de instanța de fond le afectează proprietatea. Se mai arată că reclamanții doresc să beneficieze de terenul de sub streașina casei în suprafață de 60 cm. De asemenea, se mai arată că la nivelul streașinei exista un gard pe care reclamanții l-au dărâmat prin anul 2009.
Având cuvântul, apărătorul intimaților reclamanți solicită respingerea recursului pentru lipsă de interes. La instanța de fond s-a invocat lipsa calității procesuale pasive a recurenților pârâți. Se arată că intimații reclamanți au cumpărat terenul și imobilul cu înscris sub semnătură privată și s-au înscris la primărie.
Se mai arată că recurenții pârâți M. și-au înscris proprietatea la cartea funciară înaintea intimaților reclamanți, din probele administrate respectiv planul cadastral nu rezultă că s-ar fi încălcat limitele terenului acestora.
Se mai arată că acest teren ce se solicită a fi uzucapat, astfel cum rezultă din situația juridică și istoricul de rol, a fost al primăriei, astfel că reclamanții nu au ocupat terenul intimaților M., ci terenul primăriei.
TRIBUNALUL,
Completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera;
DISPUNE,
Amână pronunțarea la data de 28.01.2014.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.01.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
dr. C. G. C. E. C. C.
GREFIER,
F. A.
Azi data de 28.01.2014
TRIBUNALUL,
Același complet și pentru aceleași motive ;
DISPUNE,
Amână pronunțarea la data de 04.02.2014.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.01.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
dr. C. G. C. E. C. C.
GREFIER,
F. A.
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.159
Ședința publică din 04 Februarie 2014
PREȘEDINTE: dr. C. G.
JUDECĂTORI: C. E.
: C. C.
GREFIER: F. A.
Pe rol soluționarea recursului civil având ca obiect-uzucapiune, recurs formulat de recurenții pârâți M. I. și M. O., ambii cu domiciliul în C., ., județul C., împotriva sentinței civile nr.5902/22.04.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți I. R. și I. EAȘAR, cu domiciliul procesual ales în C., . nr.41, ., județul C., la Cabinet avocat B. D. și intimații pârâți M. (fostă R.) N., cu domiciliul în C., ..165, ., județul C. și R. I., domiciliat în C., . nr.110A, ..
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 21.01.2014 și au fost menționate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 28.01.2014 și la data de 04.02.2014, dată la care a pronunțat următoarea hotărâre.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.5902/22.04.2013, Judecătoria C. a admis cererea precizată formulată de reclamanții I. R. și I. Eașar în contradictoriu cu pârâții R. N. și R. I. si a constatat ca reclamantii au dobandit prin efectul prescriptiei achizitive de lunga durata si jonctiunea posesiilor, dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata de 106 mp conform acte si 99,74 mp conform masuratori, situat in Constanta, . bis, judetul Constanta, avand ca vecinatati: nord - . C.; est - M. I.; vest - S. G., astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiza tehnica efectuat de domnul expert S. G. in dosarul nr._/212/2009, precum si prin efectul accesiunii imobiliare artificiale dreptul de proprietate asupra constructiilor edificate pe terenul individualizat mai sus, constand in: C1 – locuinta, in suprafata de 44 mp si anexe: C2 – magazie, in suprafata de 10,34 mp, C3 – magazie, in suprafata de 4,37 mp si C4 – magazie, in suprafata de 13,26 mp, astfel cum a fost identificate prin acelasi raport de expertiza tehnica.
S-a retinut ca prin cererea inregistrata pe rolul instantei sub nr._, reclamantii I. R. si I. E. au chemat in judecata pe paratii R. N., R. I., M. I. si M. O., solicitand instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta, sa constate ca au dobandit, prin uzucapiunea de 30 ani si jonctiunea posesiilor, dreptul de proprietate asupra imobilului teren in suprafata de 106 mp situat in Constanta, . bis, precum si, prin accesiune imobiliara, proprietatea constructiei casa de locuit de pe teren.
In motivarea cererii, reclamantii au aratat ca au cumparat cu chitanta de mana in anul 1981 de la numita R. N. imobilul ce constituie obiectul cauzei, aceasta din urma stapanind terenul din anul 1972. In momentul cumpararii imobilului, pe teren era edificata o casa ce a fost demolata, fiind edificata o constructie noua.
In drept, au fost invocate dispozitiile art.1846-1847, art.1890 si art.492 Cod civil.
Reclamantii au beneficiat de ajutor public judiciar in valoare de 2811 lei, cererea acestor fiind admisa prin incheierea de sedinta din camera de consiliu din data de 03.12.2012 si au achitat diferenta de taxa judiciara de timbru in valoare de 290 lei.
Paratii M. I. si O., legal citati, au depus intampinare la data de 08.10.2012, invocand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, aratand ca proprietatea lor este intabulata sub nr. cadastral 114.149 si au depus inscrisuri in sustinere. Prin incheierea de sedinta din data de 11.03.2013, instanta a admis exceptia invocata si a respins cererea in contradictoriu cu paratii M. I. si M. O. ca fiind formulata impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiiva.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri, in cadrul careia au fost avute in vedere si probele administrate in dosarul nr._/212/2009 care s-a aflat pe rolul Judecatoriei Constanta, avand acelasi obiect: istoric de rol fiscal (fila 11), situatie juridica comunicata de Directia Patrimoniu (fila 14), declaratii martori (file 45-46, 59), raport de expertiza tehnica judiciara evaluatorie (file 37 – 44), raport de expertiza tehnica imobiliara (file 106 -109).
In considerentele sentintei, prima instanta a retinut ca reclamantii au ocupat din anul 1981 constructiile situate in ., Constanta, cu terenul aferent, astfel cum rezulta din chitanta de mana semnata la data de 03.10.1981, din rolul fiscal si din situatia juridica existenta la dosar.
Imobilul a fost identificat prin raportul de expertiza tehnica imobilara (fila 106) ca avand o suprafata de 99,74 mp conform masuratori, reprezentat de figura geometrica 1-2-3-4, avand ca vecinatati: nord, . C.; est, M. I.; vest, S. G..
De asemenea, si din declaratiile martorilor (file 45-46) rezulta ca terenul a fost ocupat de reclamanti de aproximativ 30 de ani, pe teren aflandu-se si constructii. Terenul era ingradit si nu au existat niciodata discutii ori litigii cu privire la aceste imobile.
In drept, in ceea ce priveste capatul de cerere avand ca obiect uzucapiune, instanta a retinut dispozitiile art.1890 C. civ. potrivit carora, ,, toate actiunile atat reale, cat si personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care nu a defipt un termen de prescriptie, se vor prescrie in 30 de ani, fara ca cel ce invoca aceasta prescriptie sa fie obligat a produce vreun titlu si fara sa i se poata opune reaua – credinta”. De asemenea, potrivit art.1846 alin.1 C. civ., ,,orice prescriptie este fondata pe faptul posesiunii”, iar conform art.1847 C. civ. ,,ca sa se poata prescrie se cere o posesiune continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar”.
Din probele administrate in cauza, instanta a apreciat ca, in speta, sunt indeplinite conditiile impuse de lege, extrase din textele legale sus – mentionate, pentru a fi aplicabila institutia juridica a uzucapiunii de 30 de ani, respectiv: existenta unei posesii utile, neviciate, adica a unei posesii continue, netulburate, publice si neechivoce si exercitarea acestei posesii timp de 30 de ani.
Astfel, a rezultat ca reclamantii au exercitat o posesie continua asupra terenului pe parcursul acestei perioade de timp si nimeni nu a pretins vreun drept asupra terenului, aspect care este de natura sa sustina caracterul netulburat al posesiei. In acest sens, martorii audiati au declarat ca nu cunosc sa fi fost procese cu vecinii ori cu alte persoane care sa se fi pretins proprietare asupra imobilului.
Caracterul public al posesiei reiese din insasi natura de bun imobil a obiectului litigiului, care impiedica exercitarea unei posesii pe ascuns. De altfel, publicitatea posesiei rezulta din ansamblul probelor administrate, declaratiile martorilor audiati fiind in sensul ca reclamantii sunt cunoscuti drept proprietari al imobilului, calitate care nu le-a fost contestata de nici o persoana, dar si din rolul fiscal si situatia juridica, in care se mentioneaza ca terenul se afla in folosinta reclamantilor fara titlu.
Caracterul neechivoc al posesiei, respectiv ca reclamantii au intrat in stapanirea imobilului – teren cu intentia de a se comporta in calitate de proprietar si nu cu intentia de a-l detine pentru altul, este sustinut de prezumtia relativa de neprecaritate instituita de art.1854 C. civ., care se coroboreaza cu atitudinea acestora de a se impune in calitate de proprietar.
Caracterul neintrerupt al posesiei s-a apreciat, de asemenea, a fi indeplinit in cauza. Fiind dovedit momentul inceperii posesiei, respectiv anul 1981, reclamantii beneficiaza de prezumtia relativa de continuitate stabilita de art.1850 C. civ., potrivit careia posesorul actual care probeaza ca a posedat . mai inainte, este presupus ca a posedat tot timpul intermediar.
Referitor la accesiunea imobiliara artificiala, instanta a retinut disp. art.482 C. civ. potrivit carora terenul este considerat lucrul principal si proprietatea asupra lui da dreptul si asupra a tot ce se uneste ca accesoriu cu acesta . sau artificial, proprietatea terenului cuprinzand in sine proprietatea suprafetei si a subfetei lui, astfel cum prevede art.489 C. civ. Un astfel de accesoriu il reprezinta si constructiile, iar proprietarul terenului dobandeste prin intermediul accesiunii, ca urmare a exercitarii atributelor dreptului sau absolut, si proprietatea constructiilor aflate pe acel teren.
Astfel, potrivit art.492 C. civ., „orice constructie, plantatie sau lucru facut in pamant sau supra pamantului sunt prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamant, cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui, pana ce se dovedeste din contra”.
Or, astfel cum rezulta din probele administrate in cauza si analizate anterior, reclamantii au edificat constructii noi pe teren, identificate prin raportul de expertiza tehnica evalutorie si imobiliara.
Avand in vedere modalitatea de solutionare a primului capat al cererii, precum si considerentul ca uzucapiunea are ca efect dobandirea dreptului de proprietate in persoana reclamantilor in mod retroactiv, de la data intrarii in posesia terenului, respectiv din anul 1981, cu privire la constructie devin incidente regulile accesiunii, privita ca o prelungire legala a dreptului proprietarului lucrului considerat principal asupra a tot ce se uneste ca accesoriu cu acest lucru, prelungire justificata de caracterul exclusiv si absolut al dreptului de proprietate.
Împotriva acestei hotărâri, pârâții M. I. și M. O. au declarat în termen legal recurs.
În motivarea cererii de recurs, au susținut că în mod greșit s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, soluția instanței de fond fiind de natură a afecta proprietatea lor, cadastrată și întabulată. Au susținut recurenții că în spatele casei lor există o fâșie cu o lățime de 0,6 m pe toată lungimea, sub streașina casei, iar reclamanții, după ce le-a fost admisă acțiunea, au dărâmat gardul și nu le mai permit accesul în spatele casei. Acest lucru se datorează unei expertize foarte vechi din dosarul nr._/212/2008, în care nu s-a ținut cont de limita proprietăților, astfel că se impune efectuarea unei noi expertize.
Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate, tribunalul reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată introductivă de instanță, reclamanții i-au chemat în judecată în calitate de pârâți și pe vecinii lor, M. I. și O., care locuiesc la nr.15A, solicitând să se constate dobândirea dreptului de proprietate prin prescripție achizitivă asupra terenului în suprafață de 106 mp situat în C., . bis, iar prin accesiune imobiliară dreptul de proprietate asupra construcțiilor de pe teren.
Pârâții M. I. și O. au invocat prin întâmpinare excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că terenul în suprafață de 179 mp, proprietatea lor, are întocmit cadastru și este întabulat. Totodată, au arătat că pe toată lungimea de vecinătate între punctele 2-3, linia de graniță este la 0,50 m de spatele locuinței lor. Au arătat că în zona de la . lungime de 12 m, a existat un gard de sârmă/plasă pe lățimea de 0,5 m sub streașină, pe care l-au ridicat în urmă cu 5 ani la rugămintea reclamanților, pentru a le ușura accesul, proprietatea acestora din urmă având o lățime foarte mică. Au insistat pârâții că se opun ca reclamanții să uzucapeze această fâșie de 0,5 m lățime de sub streașină, chiar dacă reclamanții au folosit-o în ultimii 5 ani.
Fără să verifice susținerile pârâților M., prin încheierea de ședință din 11.03.2013 instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a acestora, reținând că „reclamanta a înțeles să formuleze prezenta acțiune în constatare în contradictoriu cu Municipiul C. prin primar și Consiliul local al municipiului C.”, și că pârâții M. nu au avut calitate de proprietari sau posesori ai terenului situat la nr.15 bis, ci asupra celui de la nr.15A.
Pârâții M. I. și O. au înțeles însă să conteste chiar prin întâmpinare dobândirea de către reclamanți a dreptului de proprietate asupra fâșiei de 0,5 m lățime și 12 m lungime din spatele casei lor, susținând că pentru această suprafață de teren dreptul lor este întabulat în cartea funciară.
Mai mult decât atât, instanța de fond a pronunțat soluția în baza unei identificări realizate de un expert imobiliar în anul 2010 în dosarul nr.26._, în care nu au figurat ca părți niciunul dintre pârâții din prezenta cauză, expertul neindicând vecinătățile, neavând la dispoziție și neconsultând documentația cadastrală deținută de pârâții M. I. și O..
În consecință, se constată că în mod greșit a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților M. I. și O., în condițiile în care aceștia chiar prin întâmpinare au arătat că înțeleg să conteste dreptul reclamanților asupra unei porțiuni de teren, impunându-se casarea cu trimitere spre rejudecarea cererii, în contradictoriu și cu acești pârâți, și implicit administrarea de probe noi, inclusiv expertiză și martori, pentru lămurirea raporturilor juridice dintre părți.
Pentru aceleași considerente, se reține a fi nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților M. în recurs și excepția lipsei de interes, invocate oral de apărătorul intimaților reclamanți I., din moment ce aceștia au fost părți în dosarul de fond până în momentul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive, soluție pe care nu o puteau critica decât odată cu fondul, ceea ce au și făcut pe calea prezentului recurs, iar pe de altă parte, pretinzând că soluția de admitere a acțiunii reclamanților le încalcă dreptul de proprietate, aspect neverificat de instanța de fond, recurenții justifică și interes în promovarea recursului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art.312 alin.2 rap. la art.312 alin.3 și 5 C.proc.civ. tribunalul va admite recursul, va casa sentința civilă recurată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenții pârâți M. I. și M. O., ambii cu domiciliul în C., ., județul C., împotriva sentinței civile nr.5902/22.04.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți I. R. și I. EAȘAR, cu domiciliul procesual ales în C., . nr.41, ., județul C., la Cabinet avocat B. D. și intimații pârâți M. (fostă R.) N., cu domiciliul în C., ..165, ., județul C. și R. I., domiciliat în C., . nr.110A, ., parter, ..
Casează sentința civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 04.02.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
dr. C. G. C. E. C. C.
GREFIER,
F. A.
Jud. fond M. D..
Red./tehnored. dec. recurs jud. C. G. 20.02.2014/3 ex.
| ← Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 442/2014.... | Obligaţie de a face. Încheierea nr. 6/2014. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
