Grăniţuire. Decizia nr. 93/2015. Tribunalul COVASNA

Decizia nr. 93/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 27-10-2015 în dosarul nr. 93/2015

ROMÂNIA

TRIBUNALUL C. DOSARNR._

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 93/R

Ședința publică din data de 27 octombrie 2015

PREȘEDINTE: Z. R. – I.

JUDECĂTOR: V. M. D.

JUDECĂTOR: M. C. T.

GREFIER: K. E.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâții G. G. M. și G. N., împotriva încheierii din data de 7 aprilie 2015, pronunțată de Judecătoria Întorsura Buzăului în dosarul nr._ 12.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;

Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința din data de 20 octombrie 2015, când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, în temeiul art.260 alin.1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 27 octombrie 2015.

Tribunalul, în urma deliberării, a pronunțat decizia de mai jos.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra recursului civil de față, constată:

Prin încheierea din data de 7 aprilie 2015, pronunțată de Judecătoria Întorsura Buzăului în dosarul nr._ 12, constatându-se că, la termenul de judecată din data de 24.02.2015 s-a pus în vedere reclamantelor G. A. și C. G. să-și precizeze acțiunea în raport de dispozițiile sentinței civile nr.483/12.12.2013 pronunțată de Judecătoria Întorsura Buzăului în dosar nr._, iar acestea nu s-au conformat dispozițiilor instanței, fapt ce împiedică desfășurarea normală a soluționării cauzei din culpa reclamantelor, în temeiul art.242 Cod procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecării cauzei.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au formulat recurs pârâții G. G. M. și G. N. solicitând casarea hotărârii și trimiterea cauzei instanței de fond pentru continuarea judecății.

Se apreciază că prima instanță încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității prevăzute de art.105 alin.2 din vechiul Cod de procedură civilă, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.

Încălcarea constă în aceea că în mod greșit s-a dispus, în temeiul art.242 Cod procedură civilă, suspendarea judecării cauzei și nu în temeiul art.1551 Cod procedură civilă cu consecința aplicării art.1081 lit.b Cod procedură civilă, în ciuda faptului că au fost reținute corect motivele pentru care se impune suspendarea judecății.

În drept, s-au invocat dispozițiile art.312 alin.3 teza 2 și alin.5, art.105 alin.2, art.304 pct.9 Cod procedură civilă și celelalte texte de lege indicate în cererea de recurs, solicitându-se judecarea cauzei și în lipsă.

În urma admiterii cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei de timbru prin încheierea din 18.09.2015 a Tribunalului C., recurenții au achitat o taxă judiciară de timbru de 28 lei conform chitanțelor de la filele 6 și 34-35, deși datorau o taxă în cuantum de 4 lei.

Intimatele reclamante G. A. și C. G. nu au formulat întâmpinare, însă au depus declarații autentificate sub nr.1930 din 09.09.2015 și nr.1940 din 10.09.2015 autentificate la SPN B. A. C. și I. M. (filele 19-20) prin care înțeleg să renunțe la judecata ce face obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului C..

Părțile nu au formulat cereri în probațiune în recurs.

Analizând încheierea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, Tribunalul constată că recursul este nefondat, reținând că soluția primei instanțe este corectă însă parțial datorită altor motive decât cele reținute de aceasta, conform celor ce succed.

Potrivit dispozițiilor art.24 din noul Cod de procedură civilă, dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ., iar art.25 alin.1 din același cod, dispune că procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.

De asemenea, conform art.3 alin.1 din Legea nr.76/2012, dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ..

Prezenta cauză are ca obiect cererea reconvențională formulată la data de 03.11.2011 de reclamantele reconvenționale G. A. și C. G. în cadrul dosarului nr._ din 23.06.2011 al Judecătoriei Întorsura Buzăului (filele 102 – 105, 113-121 vol.I), a cărei judecată a fost disjunsă prin încheierea din 14.06.2012 (filele 95-96 vol.II dosar nr._ ), dispunându-se formarea unui nou dosar cu nr._ 12 la data de 14.06.2012.

În raport de dispozițiile legale anterior menționate, în mod evident, legea procesuală aplicabilă în această cauză este vechiul Cod de procedură civilă.

Analizând actele și lucrările dosarului, se constată că la termenul din 24 februarie 2015, instanța de fond a pus în vedere reclamantelor G. A. și C. G. să își precizeze acțiunea în raport de dispozițiile sentinței civile nr.483/12.12.2013 pronunțată de Judecătoria Întorsura Buzăului în dosar nr._, sub sancțiunea suspendării judecății cauzei.

La termenul ce a urmat, din 07 aprilie 2015, s-a constatat că deși la termenul anterior le-a fost pus în vedere de instanță să precizeze obiectul acțiunii lor, reclamantele nu s-au conformat dispozițiilor instanței, apreciindu-se că acest fapt împiedică desfășurarea normală a soluționării cauzei din culpa acestora, astfel că în temeiul art.242 Cod procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecării cauzei.

Potrivit art.1551 Cod procedură civilă, atunci când se constată că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante, prin neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecății, instanța poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligații nu au fost respectate.

Prin urmare, textul precizat instituie condiția culpei părții reclamante pentru neîndeplinirea obligațiilor procesuale.

Referitor la soluția atacată cu recurs, Tribunalul reține că instanța de fond a dispus în mod corect suspendarea judecății cauzei la termenul din 07.04.2015, eronat însă potrivit dispozițiilor din noul Cod de procedură civilă, pe considerentul că reclamantele nu și-au îndeplinit obligațiile stabilite prin încheierea din 24 februarie 2015, respectiv de a preciza obiectul acțiunii astfel cum impun dispozițiile art.112 Cod procedură civilă, deși le-a fost pusă în vedere această obligație, sub sancțiunea suspendării cauzei.

La termenul de judecată din 07 aprilie 2015, s-a constatat că reclamantele nu s-au prezentat și nici nu au depus precizarea solicitată de instanță, astfel că, în mod corect judecătorul fondului a dispus măsura sancționatorie, constatând că acestea nu și-au îndeplinit obligațiile procesuale.

Sub acest aspect, se impune precizarea că potrivit dispozițiilor art. 129 alin.1 Cod procedură civilă, părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii, să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului, să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de judecător, să-și exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin. (1), precum și să-și probeze pretențiile și apărările.

În speță, culpa procesuală aparține intimatelor reclamante, care nu și-au îndeplinit obligația de a preciza obiectul cererii de chemare în judecată, în raport de prevederile art. 112 Cod procedură civilă, context în care sunt incidente dispozițiile art. 1551 din vechiul Cod de procedură civilă și nu art.242 din noul Cod procedură civilă, așa cum eronat s-a dispus de instanța de fond, însă acest aspect nu impune, nu poate avea drept consecință trimiterea cauzei primei instanțe pentru continuarea judecății, notând și susținerile contradictorii ale recurenților care, pe de o parte, apreciază că au fost reținute corect motivele pentru care se impune suspendarea judecății, iar pe de altă parte, se solicită continuarea judecății.

Pe de altă parte, potrivit art.1551 alin.2 din același cod, există posibilitatea pentru reclamante de a cere reluarea judecății, după îndeplinirea obligațiilor menționate în încheiere.

Cu privire la manifestările de voință ale intimatelor reclamante cuprinse în declarațiile autentificate la notar, nu se va lua act de acestea pentru că nu acestea au promovat calea de atac ce face obiectul prezentului dosar.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, Tribunalul va respinge recursul, ca nefondat, constatând că părțile intimate nu au solicitat cheltuieli de judecată, iar față de soluția dispusă, nu vor fi acordate recurenților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții recurenți G. G. M., domiciliat în orașul Întorsura Buzăului, ., județul C. și G. N., domiciliat în orașul Întorsura Buzăului, ., județul C. prin mandatar convențional av. M. T., cu sediul în municipiul S. G., ., nr.43, ., ., județul C. în contradictoriu cu intimatele reclamante G. A. și C. G., domiciliate în orașul Întorsura Buzăului, ., județul C. împotriva încheierii de ședință din 07 aprilie 2015 pronunțată de Judecătoria Întorsura Buzăului în dosarul nr._ 12, pe care o menține.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27 octombrie 2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

Z. R.-I. V. M. D. M. C. T. K. E.

Red. Z.R.I./06.11.2015

Tehnored.K.E./10.11.2015

6 exemplare

Judecător fond C. M. L.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Grăniţuire. Decizia nr. 93/2015. Tribunalul COVASNA