Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 722/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 722/2013 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 13-09-2013 în dosarul nr. 182/232/2009*
Dosarul nr._ RECURS
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA –SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR: 722
Ședința publică din 13.09.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE- C. G.
JUDECĂTOR- I. M.
JUDECĂTOR- P. G.
GREFIER - A. Ghiorghița
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurenta pârâtă E. fostă S. V., cu domiciliul în Târgoviște, .. 21, județul Dâmbovița, împotriva încheierii de îndreptare eroare materială din data de 04.04.2012, pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant S. C. domiciliat în T., ., ., ., - fiind decedatăintimata pârâtă S. I. cu ultimul domiciliu în . Deal, județul Dâmbovița, având moștenitori pe E. V. și S. C. dosarul având ca obiect „ hotărâre care să tină loc de act autentic”.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, s-a prezentat avocatul E. C., pentru recurenta pârâtă și au lipsit recurenta și intimatul .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care indică obiectul cererii, stadiul în care se află judecarea cauzei, modul de îndeplinire a procedurii de citare, cu precizarea că s-a pus în vedere avocatului E. C. să depună la dosar împuternicire avocațială, dovezi privind susținerile referitoare la faptul că moștenitorii defunctei S. I. sunt părțile în cauză după care:
Avocatul E. C., pentru recurentă, depune la dosar împuternicire avocațială și încheierea dată la 17.09.2011 în dosarul notarial nr. 49/2011 în copie certificată pentru conformitate, precizează că nu are cereri.
Instanța, din oficiu, invocă excepția tardivității motivării recursului și acordă cuvântul asupra acesteia.
Avocatul E. C., având cuvântul pentru recurentă, apreciază că este motivat în termen recursul, arată că a fost formulat inițial și ulterior s-a completat motivarea.
Instanța rămâne în deliberare asupra excepției.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 06.02.2012, petentul S. C., domiciliat în T., ., ., . a formulat prin avocat în contradictoriu cu E. fostă S. V., domiciliată în Târgoviște, ., nr.21, județul Dâmbovița, în calitate de moștenitor al defunctei S. I., în temeiul dispozițiilor art.281 și următoarele cod procedură civilă, prezenta cerere de îndreptare de eroare materială, prin care a solicitat instanței îndreptarea erorii materiale strecurate în considerentele și dispozitivul sentinței civile nr.1422 din 23.06.2009 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul de mai sus având în vedere că s-au menționat greșit cotele privind bunurile ce au făcut obiectul convenției de vânzare cumpărare. Conform materialului probator administrat și dispozițiilor legale invocate și reținute de către instanță, cotele corecte sunt:
C. de ¼ din: teren intravilan curți construcții în suprafață de 1000 m.p.; teren extravilan arabil în suprafață de 5700 m.p.; teren extravilan vegetație forestieră în suprafață de 3200 m.p.
C. de 5/8 din: casă, în suprafață de 24 m.p. construită în anul 1954; casă în suprafață de 50 m.p. construită în anul 1993.
C. de 5/8 din grajd în suprafață de 18 m.p.;
C. de 5/8 din pătul.
Prin cererea precizatoare datată 20.03.2012, S. C. prin avocat C. C., arată că în cererea de îndreptare a erorii materiale din eroare a solicitat cota de 5/8 din casa în suprafață de 50 m.p. construită în anul 1992, în realitate dorind să solicite casa în suprafață de 50 m.p. construită în anul 1993.
Se menționează că, privitor la celelalte cote prevăzute în cererea de îndreptare a erorii materiale sunt corect solicitate.
La data de 16.03.2012, E. ( fostă S.) V., domiciliată în Târgoviște, ., nr.21, județul Dâmbovița a formulat prezenta întâmpinare prin care a solicitat instanței să constate:
Lipsa calității procesuale pasive a subsemnatei în cererea de îndreptare eroare materială, ea neputând avea calitate procesuală pasivă în cererea de îndreptare eroare materială atâta vreme cât nu a avut calitatea procesuală la judecata în fond.
Dosarul în speță nr._ are ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic s-a finalizat la data de 23.06.2009 prin sentința civilă nr.-1422, sentință rămasă definitivă și irevocabilă prin nerecurare. Părțile din dosar fiind următoarele: S. C. în calitate de reclamant și S. I. în calitate de pârâtă.
În speță, s-au parcurs trei etape procesuale: prima este etapa scrisă declanșată prin cererea de chemare în judecată prin care reclamantul în persoana numitului S. C. formulează o pretenție împotriva celeilalte părți și anume pârâtei S. I.; cea de-a doua este etapa dezbaterilor și debutează la prima zi de înfățișare fiind etapa în care părțile își susțin pretențiile și apărările, administrează probe, pun concluzii; în etapa a treia a deliberării și pronunțării cu privire la cele reținute până atunci în speță și cu referire la părțile știute.
Ea, E. V. poate fi considerată ca fiind moștenitoare a defunctei S. I. într-un sens general…. aceiași calitate de moștenitor o poate avea și fratele său S. C. dar într-un sens strict, menționând că nu există certificat de moștenitor deoarece nu s-a dezbătut succesiunea de pe urma defunctei S. I. și nu se știe dacă printre moștenitorii de drept ai acestuia există renunțători sau acceptanți ai moștenirii.
Pe cale de consecință S. C. ar trebui să aibă în speță o dublă calitate, aceea de reclamant ca urmare a așa numitei convenții de vânzare cumpărare ce face obiectul dosarului nr.182/_ și în calitate de pârât ca urmare a calității acestuia de moștenitor, în același dosar.
În decizia Tribunalului Dâmbovița nr.401 de la data de 04.04.2011 s-au reținut două aspecte și anume lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtei S. I. și neintroducerea în cauză a moștenitorilor de drept ai defunctei.
Cererea numitului S. C. și anume de îndreptare eroare materială în sensul că s-au menționat greșit cotele privind bunurile ce au făcut obiectul convenției de vânzare cumpărare nu îndeplinește condițiile de admisibilitate statuate de dispozițiile art.281 cod procedură civilă, pe cale de consecință neputând fi calificată ca fiind o îndreptare eroare materială.
După cum reiese și din dispozițiile art.281 cod procedură civilă:
„ Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.
Instanța se pronunță în încheiere dată în camera de consiliu. Părțile vor fi citate numai dacă instanța socotește că este necesar să dea anumite lămuriri.
În cazul hotărârii, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii”.
În speță nu este vorba despre o eroare materială ci de o eroare de judecată.
Criticile ce privesc fondul cauzei nu pot fi valorificate pe calea cererii de îndreptare eroare materială ci pot fi atacate pe calea recursului.
Motivele invocate nu se încadrează în dispozițiile textului de lege indicat deoarece nu sunt erori sau omisiuni cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau erori de calcul.
Pentru o corectă aplicare a prevederilor art.281 cod procedură civilă, ar fi trebuit să se precizeze care este neconcordanța între cotele reținute în dispozitivul sentinței nr.1422 din 23.06.2009 și ce anume se dorește a fi îndreptat prin cererea de îndreptare eroare materială. În realitate se poate observa că nu este nici o neconcordanță.
Oricum nu este de admis îndreptarea erorii materiale în contradictoriu cu moștenitoarea E. ( fostă S.) V. deoarece:
În procedura îndreptării, părțile se vor numi la fel ca și în pricina în care s-a dat încheierea sau în legătură cu care se solicită îndreptarea, tocmai pentru ca cererea de îndreptare este o cerere incidentală.
Prin această cerere reclamantul S. C., urmărește în realitate schimbarea persoanei pârâtei ( S. I. cu E., fostă S. V.) din dispozitivul hotărârii judecătorești.
Totodată urmărește să își stabilească existența unui drept real față de subsemnata, aspect inadmisibil întrucât nefiind parte în proces, hotărârea nu produce efect asupra sa, pe cale de consecință nu îi este opozabilă.
S-a solicitat instanței să respingă în tot cererea reclamantului S. C..
În drept au fost invocate dispozițiile art.115 cod procedură civilă.
În dovedirea cererii a fost indicată proba cu înscrisuri.
Cererea a fost soluționată prin încheierea din camera de consiliu din 04.04.2012 prin admiterea cererii și îndreptarea erorii materiale în sensul că valabilitatea convenției materializată în înscrisul sub semnătură privată intitulat „chitanță” încheiat la data de 10.07.2008 între S. C. în calitate de cumpărător și S. I. în calitate de vânzătoare, privește casa în suprafață de 50 m.p. construită în anul 1993, în cotă de 1/1, și nu în cotă de 5/8 cum din eroare s-a menționat în cuprinsul sentinței civile, iar hotărârea pronunțată ține loc de act autentic de vânzare cumpărare pentru acest bun în cotă de 1/1.
În considerentele încheierii s-a arătat că potrivit art.281 cod procedură civilă „ erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cu cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere”.
Din cuprinsul cererii aflată la fila nr.34 din dosarul nr._ prin care reclamantul își precizează acțiunea în constatare, rezultă că reclamantul a solicitat ca instanța să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare pentru bunurile ce au făcut obiectul înscrisului sub semnătură privată în care este materializat antecontractul de vânzare cumpărare intervenit între acesta în calitate de promitent -cumpărător și mama sa S. I. I. (decedată la data de 06.07.2010) în calitate de promitentă – vânzătoare în cotele menționate care se regăsesc în dispozitivul sentinței civile nr.1422/23.06.2009 cu mențiunea că, în cuprinsul acesteia în mod greșit s-a trecut cota de 5/8 din casa construită în anul 1993 întrucât acest bun este în cotă de 1/1 al promitentei vânzătoare, fiind realizat în anul 1993, deci la un interval de timp considerabil față de decesul soțului său S. N. care a survenit la data de 09.03.1977.
Din înscrisurile ce emană de la Primăria comunei Cobia, localitate pe raza căreia se găsește bunul, și-a avut ultimul domiciliu defunctul S. N. rezultă că acest imobil – construcție, casă în suprafață de 50 m.p. este edificat în anul 1993.
Susținerile din cuprinsul întâmpinării formulate de E. ( fostă S.) V., fiica promitentei – vânzătoare nu sunt întemeiate întrucât aceasta este moștenitoare a mamei sale și drept efect drepturile și obligațiile defunctei se transmit asupra moștenitorilor din chiar momentul decesului.
Așa fiind, instanța găsește că, prezenta cerere așa cum a fost precizată este întemeiată, instanța admițând-o și dispunând îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul sentinței civile nr.1422 din 23.06.2009 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._ în sensul că, valabilitatea convenției materializată în înscrisul sub semnătură privată intitulat „chitanță” încheiat la data de 10.07.2008 între S. C. în calitate de cumpărător și S. I. în calitate de vânzătoare, privește casa în suprafață de 50 m.p. construită în anul 1993 în cotă de 1/1, iar hotărârea pronunțată ține loc de act autentic de vânzare cumpărare pentru acest bun în cotă de 1/1.
Împotriva aceste încheieri recurenta E. V. a formulat recurs, fără a-l motiva.
Analizând decizia a cărei îndreptare se solicită, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, tribunalul constată:
Potrivit art.2813 codul de procedura civilă, încheierile de îndreptare a erorii materiale sunt supuse acelorași căi de atac ca și cele în legătură cu care s-a solicitat îndreptarea, ceea ce în situația de față înseamnă că termenul pentru declararea recursului este de 15 zile de la data comunicării.
Art.3021, alin.1 codul de procedură civilă arată că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate a încheierii recurate și dezvoltarea lor, iar art.303, alin.1 Codul de procedură civilă, precizează că recursul se va motiva prin cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, ce în speță este de 15 zile de la comunicarea hotărârii. Potrivit art.306, alin.1 Codul de Procedură Civilă, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin. 2 care se referă la motivele de ordine publică, ce pot fi invocate și de instanță din oficiu.
După cum se poate observa, recurenta a depus motivele de recurs, la data de 12.12.2012, deși încheierea de îndreptare a erorii materiale i-a fost comunicată din data de 25.10.2012, termenul pentru motivarea recursului expirând la 12.11.2012.
Pentru aceste considerente, tribunalul va constata nul recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de recurenta pârâtă E. fostă S. V., cu domiciliul în Târgoviște, .. 21, județul Dâmbovița, împotriva încheierii de îndreptare eroare materială din data de 04.04.2012, pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant S. C. domiciliat în T., ., ., ., - fiind decedatăintimata pârâtă S. I. cu ultimul domiciliu în . Deal, județul Dâmbovița, având moștenitori pe E. V. și S. C..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data 13.09.2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, |
C. G. | I. M. | P. G. |
GREFIER
A. Ghiorghița
Judecătoria Găești
Dosar fond_
Judecător fond D. M.
Redact.CG/ Tehnoredact .C.G.
2 ex /23.09.2013
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 605/2013. Tribunalul... | Anulare act. Decizia nr. 1042/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
|---|
