Validare poprire. Decizia nr. 300/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 300/2013 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 28-03-2013 în dosarul nr. 1487/283/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA - SECȚIA I CIVILĂ
Decizia Civilă nr. 300
Ședința publică din data de 28 martie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: L. B.
Judecător: B. Brânzică
Judecător: M. M.
Grefier: A. P.
Pe rol fiind judecarea recursului civil formulat de recurentul-debitor N. (S.) S., domiciliată în . împotriva sentinței civile nr.959 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._, intima-creditor fiind P.F.A. M. M., domiciliat în P., ., ., intimat-terț poprit fiind P. Vârfuri, din ., având ca obiect validare poprire.
Recurs timbrat cu 5 lei cu chitanța nr._/07.02.2012 și timbru judiciar de 0,15 lei.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul pricinii, stadiul judecății, modul de îndeplinire a procedurii de citare, ca este legal îndeplinită, cu precizarea că dosarul nr._ al Judecătoriei P. a fost soluționat și s-a depus la dosar copie de pe Sentința Civilă nr.1176/20.11.2012.
Se prezintă soțul recurentei-debitoare, care este legitimat cu CI . nr._ și depune la dosar taxa de timbru de 5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, precizând că recurenta nu se poate prezenta întrucât a născut.
Tribunalul ia act că recursul este legal timbrat, iar în temeiul dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă, socotindu-se lămurită, declară dezbaterile închise și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria P. sub nr._, creditorul P.F.A. M. M., în contradictoriu cu debitoarea N. (S.) S. și terțul poprit P. comunei Vârfuri, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună validarea popririi înființate de B. S. M. în dosarul de executare nr.123/2008, în temeiul titlului executoriu reprezentant de sentința civilă nr. 3930/24.11.2005 pronunțată de Judecătoria Tîrgoviște în dosarul nr. 5435/2003.
În motivarea cererii creditorul a arătat că, prin sentința civilă nr. 3930/24.11.2005 pronunțată de Judecătoria Tîrgoviște în dosarul nr. 5435/2003, instanța de judecată a obligat pârâtele la plata sumei de 18.506 lei, că debitoarea nu și-a îndeplinit obligația prevăzută de titlul executoriu, astfel că s-a adresat executorului judecătoresc S. M., la data de 11.03.2012 dispunându-se înființarea popririi asupra veniturilor salariale pe care debitorul le realizează la terțul poprit P. Vârfuri care la rândul său nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de lege, astfel că lunar a eliberat întreaga sumă poprită debitorului.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.452-454 C.pr.civ.
Au fost depuse la dosar înscrisuri în copii: dovada de îndeplinire a procedurii, dispoziția de poprire, proces-verbal din 17.10.2011, somație, sentința civilă nr. 3930/24.11.2003 pronunțata de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr. 5435/2003, contract de cesiune nr. 1143/14.09.2006.
Debitoarea N. S. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii formulate de către creditorul PFA M. M., ca neîntemeiata, arătând că pe rolul Judecătoriei P. există înregistrat dosarul nr._ prin care a solicitat să se constate prescrisă executarea silită pornită prin dosarul nr. 123/2008.
Prin sentința civilă nr.959/2.10.2012, Judecătoria P. a admis cererea de validare poprire formulata de creditor și a validat poprirea înființată în dosarul de executare nr. 123/2008 a B.E.J. S. M. asupra veniturilor debitorului N.(S.) S., obligând terțul poprit P. Vârfuri să plătească până la concurența sumei de 18.506 lei.
Pentru a pronunța această sentință, Judecătoria P. a reținut că prin dispoziția de poprire nr.123/2008 din 11.03.2012 emisă de executorul judecătoresc M. S. s-a dispus înființarea popririi pe conturile debitorului până la concurența sumei de_ lei, ce reprezintă diferență împrumut nerestituit, că dispoziția de poprire a fost comunicată debitoarei la data de 11.03.2012 de către Biroul executor Judecătoresc „M. S.”,, înființându-se poprirea pentru suma de 18.500 lei, reprezentând contravaloarea creditului nerestituit, penalități de întârziere, dobânda legală și cheltuieli de executare asupra veniturilor debitoarei N. (S.) S., de către terțul poprit P. Vârfuri, în cadrul dosarului de executare nr.123/2008, măsură dispusă ca urmare a încuviințării executării silite în baza sentinței civilă nr.3930 din 24.11.2003 și a contractului de cesiune nr.1143 din 14 septembrie 2006.
S-a mai reținut de către instanța de fond că, deși terțul poprit a primit adresa de înființare a popririi la data de 07.05.2012, aceasta nu și-a îndeplinit obligația prevăzută de art. 456 Cod procedură civilă, în sensul că nici până la data soluționării cererii care face obiectul cauzei, cu depășirea termenului legal de 15 zile de plată, nu s-a disponibilizat suma de bani ce se cuvenea creditorului, că potrivit art. 460 alin.1 Cod procedură civilă, dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, creditorul, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmărită, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi, iar potrivit alin.2 al aceluiași articol, dacă terțul poprit datorează sume de bani debitorului, instanța dă o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terțul poprit să plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs debitoarea criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, invocând disp.art.304 al.1 pct.5 și 9 Cod procedură civilă. Astfel, a arătat că instanța de fond nu a făcut un minim de cercetări pentru a stabili la care dintre cazurile prevăzute de art.409 Cod procedură civilă se încadrează și că nu s-a pronunțat asupra cererii de suspendare a judecății în condițiile art.244 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă, pe rolul instanței existând dosarul nr._ care are ca obiect contestația la executare pornită împotriva sa, în care s-a invocat în principal prescripția dreptului de a cerere executarea silită și în subsidiar perimarea.
Recurenta a atașat copia sentinței instanței de fond.
La termenul din 6.12.2012 instanța de recurs a dispus suspendarea cauzei pentru lipsa părților, în conformitate cu disp.art.242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, cauza fiind repusă pe rol, la cererea creditorului intimat, solicitându-se totodată și judecata în lipsă.
Instanța a dispus atașarea copiei sentinței civile nr.1176/20.11.2012 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._ și copie extras din sistemul ecris al instanțelor judecătorești, respectiv fișa dosarului nr._ .
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul reține următoarele:
Primul motiv de recurs, în sensul că instanța de fond nu ar fi făcut un minim de cercetări pentru a se verifica încadrarea în drept, față de dispozițiile art.409 Cod procedură civilă, nu este întemeiat, tribunalul reținând că acest text de lege se referă la urmărirea silită asupra bunurilor mobile, respectiv la proporția în care pot fi urmărite salariile și alte venituri, însă în cauză nu sunt incidente aceste dispoziții, cererea de validare a popririi fiind reglementată de dispozițiile art.452 și următoarele Cod procedură civilă, texte de lege pe care instanța de fond le-a analizat cu ocazia pronunțării și motivării sentinței recurate.
Nici cel de-al doilea motiv de recurs nu este fondat, deoarece prin întâmpinarea formulată de debitoarea recurentă la instanța de fond, aceasta a solicitat fie conexarea dosarului cauzei la dosarul nr._, fie suspendarea judecății în condițiile art.244 alin1 pct.1 Cod procedură civilă, iar instanța, în ședința din 02.10.2012 a respins cererea de conexare, reținând că cele două cauze au obiect diferit.
Mai mult, în recurs s-a depus sentința civilă nr.1176/20.11.2012 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._ prin care i s-a respins contestatoare S. S. contestația la executare, astfel că cererea de suspendare a judecății nu era întemeiată, cu atât mai mult cu cât era vorba despre o suspendare legală facultativă și nu obligatorie, reglementată de dispozițiile art.244 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă, iar judecata în dosarul cauzei nu atârna de existența neexistența unui drept care făcea obiectul judecății în dosarul nr._ al Judecătoriei P..
Față de considerentele expuse, recursul se privește ca nefondat, urmând a fi respins în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul-debitor N. (S.) S., domiciliată în . împotriva sentinței civile nr.959 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._, intima-creditor fiind P.F.A. M. M., domiciliat în P., ., ., intimat-terț poprit fiind P. Vârfuri, din ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 28.03.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI ,
L. B. B. Brânzică M. M.
GREFIER,
A. P.
J.f. D. F. I.
Judecătoria P.
Dosar fond nr._
Red. B.L. / Tehnored. D.N./G.G
26.04.2013/2 exemplare
| ← Pretenţii. Decizia nr. 245/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Pretenţii. Decizia nr. 144/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
|---|
