Partaj judiciar. Decizia nr. 90/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 90/2013 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 19-04-2013 în dosarul nr. 4977/284/2008
Dosarul nr._ APEL
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA –SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR: 90
Ședința publică din 19.04.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE – M. I.
JUDECĂTOR- G. C.
GREFIER - Ghiorghița A.
Pe rol fiind judecarea apelului civil declarat de apelantul pârât C. A., domiciliat în Tulcea, ., ., ., împotriva încheierii de admitere în principiu din 05.05.2009 și a sentinței civile nr. 670/23.03.2010, pronunțate de Judecătoria Răcari, în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant C. C C., domiciliat în Bucuresti, sectorul 4, ., ., . ca obiect „partaj succesoral”.
Apelul este timbrat cu chitanța nr. 2902278PJ/16.09.2010, privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 10 lei și cu timbru judiciar în valoare de 0,45 lei.
Prezența părților, dezbaterile cauzei au avut loc și s-au consemnat prin încheierea de ședință din data de 12.04.2013, care face parte din prezenta hotărâre, pronunțarea fiind amânată pentru data de astăzi, 19.04.2013.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Răcati, sub nr._ / 15.12.2008, reclamantul C. C. l-a chemat în judecată pe pârâtul C. A., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea averii succesorale a defuncților lor părinți C. T. C. și C. M..
A motivat reclamantul că defuncții au avut doi copii, pe reclamant și pe pârât, iar averea succesorală cuprinde casa cu trei camere, bucătărie, două cămări și pivniță, casă cu două camere, bucătărie și baie, grajd, anexe și terenuri conform titlurilor de proprietate nr._/1993 și_/2008.
A mai aratat reclamantul că a făcut unele investiții în renovarea și întreținerea gospodăriei în litigiu.
În drept sunt enunțate disp.art.728 Cod civ. și 673 Cod proc.civ.
S-au depus la dosar: titlurile de proprietate nr._/2008 și_/1993, acte de stare civilă, sesizările pentru deschiderile procedurilor succesorale ale celor doi defuncți.
Pârâtul C. A. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a aratat că este de acord cu partajul în cote părți egale.
A susținut pârâtul – reclamant că a avut contribuții substanțiale la edificarea și reconstrucția imobilelor din curte.
Reclamantul a formulat cerere precizatoare arătând că a adus următoarele modificări în gospodărie; la prima casă (cu trei camere) a adăugat încă un rând de geamuri a înlocuit dușumeaua veche cu placă de ciment cu instalație termică, a montat tavan fals, a aplicat parchet melaminat, a extins bucătărie, montând gresie, faianță, a edificat o terasă închisă, a înlocuit instalația de apă și a montat un instant pentru apă caldă, a construit un cămin pentru hidrofor.
De asemenea, a adaugat reclamantul, că a construit un grajd și o construcție sudată din țeavă, tablă și fier beton, a schimbat acoperișul din carton cu plăci de azbociment, a tencuit interior și exterior grajdul, a edificat stâlpi de susținere și structura de rezistență la același garaj, a schimbat vechiul gard de la est cu gard din plasă, precum și cel de la vest, a edificat o boltă de vie.
Aceste modificări și îmbunătățiri a cerut reclamantul a nu fi introduse la masa de partaj și le mai detaliază într-o cerere anexată primei precizări însoțită de o notă și o schiță a imobilelor.
A formulat reclamantul și întâmpinare la cererea reconvențională în care a susținut că la atribuirea loturilor trebuie să se aibă în vedere domiciliile părților și posesia actuală.
Au fost încuviințate probele cu acte, martori și interogatoriu, la cererea părților, pentru a se dovedi situația de fapt.
La interogatoriile ce și le-au luat reciproc părțile nu și-au recunoscut pretențiile formulate, de remarcat fiind că pârâtul reclamant C. A., la întrebările cu nr.3 și 7, de fapt cu aceeași formulare, a răspuns contrazicându-se, prima dată negând că reclamantul – pârât ar locui în imobilul în litigiu, iar ulterior recunoscând susținerea acestuia (că locuiește aici).
Au fost depuse la dosar înscrisuri și note de ședință.
Cauza a fost soluționată prin sentința civilă nr.8183/23.03.2010 prin admiterea acțiunii și a cererii reconvenționale dispunându-se partajarea averii succesorale în varianta C a raportului de expertiză.
În considerentele sentinței atacate s-a reținut că în raport de întregul complex probatoriu administrat în cauză, de situația concretă, anume de modul cum sunt folosite bunurile, prevederi statuate în art.6739 Cod proc.civ., se va orienta instanța la atribuirea loturilor conform variantei C, considerată a răspunde cel mai bine în speță și a rezolva litigiul. Pentru egalizarea loturilor date în natură se va dace aplicarea disp.art.742 Cod civ.
Pentru a soluționa cauza la termenul din 05.05.2009 instanța a pronunțat o încheiere de admitere în principiu prin care a constatat deschisă succesiunea defunctei C. M., decedată la data de 15.11.2000 și cu ultimul domiciliu în orașul T., județul Dâmbovița, a constatat ca moștenitori au rămas C. C., soț supraviețuitor, cu cota parte de ¼ reclamantul și pârât, în calitate de fii, cu cote părți de câte 3/8, masa succesorală cuprinde: ½ din următoarele construcții: casă cu trei camere și dependințe; casă cu două camere și dependințe; grajd și anexă, s-a constatat deschisă succesiunea defunctului C. C., decedat la data de 02.05.2008 și cu ultimul domiciliu în orașul T., județul Dâmbovița, iar moștenitori ai acestuia sunt reclamantul și pârâtul, în calitate de fii, cu cote părți de câte ½, masa succesorală se compune 5/8 din construcțiile mai sus arătate și terenurile în suprafețe de 1300 m.p. conform titlului de proprietate nr._/10.06.2008 și 1 ha. și 3700 m.p. conform titlului de proprietate nr._/20.05.1993, bunuri situate pe teritoriul orașului T., județul Dâmbovița, s-a constatat că reclamantul – pârât C. C. C. a efectuat următoarele lucrări de îmbunătățiri la imobilele construcții: la casa cu trei camere și dependințe – montat geamuri, turnat placă de ciment într-o cameră; la casa cu două camere și dependințe – înlocuit dușumea veche cu placă de ciment, montat parchet în patru încăperi, montat izolație termică, uși și ferestre din termopan, refăcut tencuială interior și exterior și zugrăvit, montat tavan fals, extinderea unei încăperi la bucătărie și construcția unei terase închise, înlocuit instalație cu apă rece, montat boiler, construit grajd și o altă încăpere (construcție numită de către martori puierniță), înlocuit acoperiș din carton cu plăci de azbociment, consolidat garaj, înlocuit parte din gard cu plasă din sârmă și bordură din ciment, boltă de viță de vie. Aceste lucrări vor fi excluse din masa de partaj.
În considerentele încheierii de admitere în principiu s-a reținut că la data de 15.11.2000 a decedat C. M., cu ultimul domiciliu în oraș T., județul Dâmbovița, avându-i ca moștenitori pe soțul supraviețuitor C. C., cu cota parte de ¼ și pe cei doi fii, reclamantul și pârâtul, cu cote părți egale, iar masa succesorală cuprinde ½ din două case, un grajd și o anexă.
Ulterior, la data de 02.05.2008 a decedat și C. C., cu același ultim domiciliu ca prima defunctă, moștenitorii fiind cei doi fii ai săi, părțile în litigiu și averea succesorală fiind compusă din 5/8 din construcțiile mai sus reținute și terenurile identificate în titlurile de proprietate nr._/10.06.2008 și_/20.05.1993, pe teritoriul orașului T., județul Dâmbovița.
A mai reținut instanța de fond că reclamantul – pârât a adus următoarele îmbunătățiri construcțiilor, îmbunătățiri ce nu au fost incluse la masa de partaj: la casa cu trei camere și dependințe a montat geamuri și a turnat placă de ciment într-o cameră; la cea de a doua casă (cu două camere și dependințe) a înlocuit dușumeaua veche cu placă de ciment, a montat izolație termică, uși și ferestre din termopan, a refăcut tencuială interior și exterior, a zugrăvit, a montat tavan fals, a extins o încăpere la bucătărie și construit o terasă închisă, o montat parchet în patru încăperi, a înlocuit instalația de apă rece, a montat un boiler, a construit un grajd și o altă construcție (numită de către martori puierniță); a înlocuit acoperișul de carton cu plăci de azbociment, a consolidat garajul, a înlocuit parte din gard cu plasă și scândură din ciment, a edificat o boltă de viță de vie.
Împotriva acestei sentințe și a încheierii de admitere în principiu a declarat recurs C. A., arătând că referitor la încheierea de admitere în principiu instanța de fond în mod eronat a scos din masa succesorală toate lucrările de reparații și îmbunătățirile realizate la imobilul din intravilan reținând în totalitate dreptul de creanță al intimatului.
Prin acțiunea introductivă intimatul a arătat că a realizat unele îmbunătățiri pe care ulterior le-a detaliat în cererea precizatoare. Susținerile sale cu privire la acest aspect nu sunt dovedite din declarația martorului S. C. rezultând că autorul C. C. a efectuat îmbunătățiri ambelor construcții care au fost suportate mai mult de reclamant. Contribuția la suportarea acestor cheltuieli este echivocă atâta timp cât martorul nu arată mai clar cine a făcut aceste cheltuieli. În raport de acest martor recurentul a arătat că se află în grad prohibit de lege dar instanța nu a făcut verificările ce se impuneau.
Din declarația martorului Ș. C. N. rezultă că acesta nu știe a cui a fost contribuția financiară la îmbunătățiri, o parte din cheltuieli fiind plătite de intimat. Din răspunsurile la interogatoriul intimatului rezultă că o mare parte din cheltuieli a fost suportată de recurent, iar din interogatoriul recurentului rezultă că majoritatea lucrărilor au fost realizate în timpul vieții autorilor părților și cu contribuția acestora și a recurentului.
Cu privire la sentința civilă nr.670/23.03.2010 recurentul a arătat că instanța de fond l-a prejudiciat prin respingerea obiecțiunilor formulate la raportul de expertiză întocmit de expert P. M., acestea nefiind discutate în ședință publică.
Nici obiecțiunile formulate de recurent la raportul de expertiză în construcții întocmit de N. R. nu au fost încuviințate, instanța nepronunțându-se cu privire la acestea.
În dovedire solicită proba cu înscrisuri.
În drept art.299 și 316 Codul de Procedură Civilă.
Intimatul C. C. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea căii de atac pentru că instanța a apreciat corect prin înlăturarea de la masa succesorală a îmbunătățirilor efectuate de acesta în perioada cât a locuit împreună cu părinții lor.
Referitor la rapoartele de expertiză la efectuarea măsurătorilor apelantul nu s-a prezentat însă a fost înștiințat telefonic de experți dându-și acordul pentru efectuarea lor.
La refacerea rapoartelor apelantul a participat activ chiar la măsurători, unde i-au fost admise toate observațiile.
Apelantul contestă evaluarea făcută casei însă prin răspunsul la interogatoriu – întrebarea nr.4 recunoaște că a fost supusă unei reconstrucții după ce a fost cumpărată.
A mai precizat apelantul că împreună cu copii și soția nu a lipsit din gospodărie niciodată locuind în mod constant în aceeași gospodărie cu părinții spre deosebire de apelant care la circa doi ani de la terminarea studiilor s-a mutat la Tulcea unde locuiește și în prezent și necontribuind la cheltuielile gospodăriei.
În drept, art.115, 282 și urm. Cod Procedură Civilă.
În dovedire solicită proba cu înscrisuri, martori și interogatoriu.
Cu cheltuieli de judecată.
Tribunalul a recalificat in sedinta publica din data de 29.10.2010 calea de atac ca fiind apel.
Analizând sentința apelata, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, tribunalul constată:
În mod legal a procedat instanța de fond la excluderea din masa succesorală a contravalorii îmbunătățirilor aduse bunurilor succesorale, întrucât în cazul în care unul dintre copărtași a efectuat îmbunătățiri iar bunurile în legătură cu care au fost realizate nu cad în lotul moștenitorului care le-a efectuat, ele pot face obiectul desocotirii între moștenitori, dar în nici un caz nu pot fi incluse în masa succesorală.
În ceea ce privește dovada efectuării acestora de către reclamant, aceasta se probează prin declarațiile martorilor Ș. N. C. și S. C..
Tribunalul nu poate primii critica apelantului pârât prin care susține că din declarațiile mai sus menționate nu rezultă cu certitudine care este contribuția reclamantului la efectuarea îmbunătățirilor. Faptul că martorul S. C. a declarat că îmbunătățirile efectuate în timpul vieții autorilor au fost suportate mai mult de reclamantul intimat fără să arate exact cât anume din acestea au fost suportate de intimatul reclamant, nu constituie un aspect care să impieteze asupra stabilirii dreptului său de creanță. De altfel, nici nu este posibil ca martorul, în funcție de varietatea și multitudinea îmbunătățirilor solicitate, să indice exact suma cu care a contribuit acesta la realizarea lucrărilor respective. Mai mult decât atât, susținerile sale cu privire la contribuția intimatului la realizarea lucrărilor de îmbunătățire este dovedită și de declarația martorului Ș. C. N., persoană ce a participat în mod direct la realizarea unora dintre lucrări și care deși la început a relatat că nu știe cu a cui contribuție au fost realizate îmbunătățirile, ulterior a declarat că a fost plătit de reclamant care cumpăra și materialele de construcție și tot cu acesta stabilea termenele la care urma să fie plătit.
În ceea ce privește proba cu interogatoriu, aceasta nu poate constituii o recunoaștere făcută de către reclamant cu privire la o contribuție a pârâtului apelant la efectuarea unor îmbunătățiri la bunurile ce fac obiectul partajului, răspunsul fiind de fapt negativ. Reclamantul recunoaște o contribuție nesemnificativă, constând în ajutorul fizic, prin răspunsul la întrebarea nr. 2 din interogatoriu, dar acest răspuns nu trebuie privit trunchiat ci în raport de ansamblul probelor administrate.
De altfel, se observă că apelantul pârât s-a mulțumit numai să combată probele administrate de către reclamant, fără a dovedii la rândul său susținerile referitoare la contribuția pe care a avut-o - acesta sau autorii - cu privire la respectivele îmbunătățiri.
De asemenea, și susținerea apelantului referitoare la relația de rudenie dintre unul dintre martori și reclamant, urmează a fi respinsă în condițiile în care nu este și dovedită.
Cu privire la soluția pronunțată pe fondul cauzei, tribunalul constată că criticile recurentului referitoare la nepronunțarea instanței asupra obiecțiunilor formulate, nu sunt fondate.
După cum se poate observa la filele 4 și urm. și 20 și urm. din volumul II al dosarului de fond se află răspunsurile experților la obiecțiunile formulate de recurentul C. A., inclusiv cu privire la valoarea imobilelor construcții și terenuri și la modul de stabilire a acestor valori. De altfel, apelantul cu ocazia motivării căii de atac a reiterat o . aspecte privind modul de calcul a valorii construcției, gradului de uzură, etc. făcând o . aprecieri cu caracter tehnic, aspecte ce au fost analizate cu ocazia întocmirii rapoartelor de expertiză.
Față de faptul că la dosar se regăsesc răspunsurile experților la obiecțiunile formulate de recurent, tribunalul apreciază că drepturile procesuale ale acestuia la întocmirea raportului de expertiză, nu au fost vătămate, însă pentru o verificare corectă a datelor tehnice reținute de experți, tribunalul a dispus refacerea rapoartelor de expertiză prin încheierea de ședință din 17.12.2010 (pag 116 apel).
În privința evaluării imobilelor, practica judiciară a stabilit că la împărțeală se ține cont de valoarea de circulație a bunurilor la momentul efectuării partajului, în raport de starea lor din momentul deschiderii succesiunii, pentru a asigura egalitatea părților, motiv pentru care tribunalul constată că metoda de evaluare folosită la întocmirea primei expertiză, este eronată, bunurile trebuind evaluate la valoarea lor de circulație, conform expertizei întocmite în cadrul apelului.
În principiu, împărțirea bunurilor se face în natură și inegalitatea loturilor se compensează prin sume de bani denumite sulte.
La atribuire, potrivit practicii judecătorești, se vor lua în considerare drept criterii: disproporția cotelor părți, natura bunului, posibilitatea valorificării economice, ocupația copărtașilor, evitarea îmbucătățirii peste măsură a unui imobil, folosința de către coindivizar timp îndelungat a unui bun, faptul că în cazul unei locuințe, coindivizarul a locuit sau locuiește în ea și a învestit sume de bani pentru repararea și amenajarea ei, precum și alte criterii legate de situația particulară în care se află copărtașii.
În cauza de față, urmează a se avea în vedere faptul că intimatul reclamant a locuit în imobil și a efectuat o . îmbunătățiri ce îi conferă un drept de creanță asupra imobilului, conform declarației martorului S. C. (fila 81 volum I dosar fond) apelantul fiind plecat din localitate de aproximativ 28 de ani.
Varianta B propusă de apelant (sau varianta VI – fila 119) prezintă dezavantajul că linia ce desparte loturile trece prin construcția locuință atribuită în lotul intimatului, ceea ce ar putea da naștere unor viitoare litigii generate de demolarea parțială a acestei construcții, aspect inadmisibil atâta timp cât prin prezentul partaj se urmărește a se pune capăt litigiilor dintre părți și nu a se agrava situația conflictuală dintre acestea.
Nici varianta C (filele 172, volum II dosar) nu corespunde intereselor părților deoarece împărțirea terenului nu se realizează în mod egal, apelantul primind cu 124 mp în plus față de intimat care mai are de achitat și sultă apelantului în valoare de 6700 lei (cea mai mare sultă stabilită prin toate variantele întocmite) deși a primit teren mai puțin.
Prin eliminarea celorlalte variante posibile rămâne numai varianta A (sau varianta II) a raportului de expertiză L. E.– fila 110 și fila 142 volum II dosar agreată de intimat. Astfel, chiar dacă în această variantă nu se respectă categoria de folosință a terenurilor, iar îmbunătățirile efectuate de intimat cad în lotul apelantului, aceste impedimente sunt înlăturate prin suportarea sultelor și prin faptul că intimatul primește teren în plus față de apelant (872 mp față de 849 mp). Totodată această variantă este cea mai echilibrată din punct de vedere al egalității loturilor, prezentând cele mai puține dezavantaje mai ales cu privire la modul de împărțire al construcțiilor, nefiind necesară efectuarea unor lucrări suplimentare (demolarea unor construcții, demolarea sau ridicarea altor ziduri, etc.) pentru efectuarea împărțelii propriu zise. Un alt aspect care trebuie avut în vedere este și faptul că intimatul și-a exprimat acordul asupra acestei variante, fiind deci de acord ca îmbunătățirile efectuate de el să cadă în lotul părții adverse, astfel încât nu ar putea invoca o eventuală vătămare ca urmare a faptului că nu s-a ținut cont de dreptul său de creanță.
Având în vedere aceste aspecte, tribunalul constată că varianta corespunzătoare intereselor părților, ce asigură o împărțire echitabilă a bunurilor succesorale prin atribuirea către fiecare moștenitor a unei părți din bunuri în natură și egalizarea loturilor este varianta A a raportului de expertiză L. E. (filele 138 și urm. dosar).
Pentru aceste considerente, tribunalul conform art.296 Codul de Procedură Civilă, va admite apelul și va schimba în parte sentința apelată.
Referitor la cheltuielile de judecată, art.277 codul de procedură civilă arată că dacă sunt mai mulți reclamanți sau pârâți ei vor fi obligați să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, potrivit interesului ce are fiecare și după felul raportului dintre ei. Aceasta înseamnă că fiecare copărtaș trebuie să suporte cheltuielile de judecată proporțional cotei sale.
Aplicând acest principiu în situația de față (părțile având fiecare câte o cotă de ½ ) se constată că apelantul a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum 2.200 lei reprezentând onorariu expert (filele 111-114 volum I dosar și file 20 volum II dosar) și 10 lei contravaloarea timbrajului (fila 20 volum I dosar), în timp ce intimatul nu a participat la aceste cheltuieli. Astfel, calculând sumele de bani cheltuite de părți cu timbrajul, onorariul de expert, tribunalul constată că aceste cheltuieli de judecată au fost suportate de apelant, neputând deci opera compensarea lor, ceea ce înseamnă că intimatul va suporta cota parte din cheltuieli corespunzătoare cotei sale succesorale.
În schimb, în privința onorariului de apărător tribunalul constată că potrivit chitanței nr.293/06.12.2012 (fila 180 dosar) și a chitanțelor nr.108/21.01.2011, 72/24.08.2012 și 23/12.04.2013 ambele părți au achitat un onorariu avocațial în sumă de câte 2.000 lei fiecare, motiv pentru care în privința acestor sume, va opera compensarea prin aplicarea dispozițiilor art.276 Codul de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul promovat de apelantul pârât C. A., domiciliat în Tulcea, ., ., împotriva încheierii de admitere în principiu din 05.05.2009 și a sentinței civile nr. 670/23.03.2010, pronunțate de Judecătoria Răcari, în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant C. C C., domiciliat în Bucuresti, sectorul 4, ., ., .> Schimbă în parte sentința în sensul admiterii acțiunii și efectuării partajului în varianta A a raportului de expertiză L. E. filele 138 și următoarele volum II dosar apel, după cum urmează:
L. 1 C. A. primește
.-casa cu trei camere și dependințe | 25.267 lei |
.- anexa(două magazii, garaj și grajd) | 3.212 lei |
28.479 lei | |
.-c/v îmbunătățiri casă | 1.638 lei |
.-c/v îmbunătățiri anexa | 1.644 lei |
.- grajd (coteț de porci) | 1.929 lei |
.- puielniță (padoc și coteț de păsări) | 865 lei |
.- boltă viță de vie în fața garajului | 452 lei |
.-boltă viță de vie paralelă cu garajul | 596 lei |
7.124 lei | |
-teren intravilan | |
*T 76P217/1cc 499 mp | 13.583 lei |
*T76P217/3VH 350 mp | 7.144 lei |
-teren extravilan: | |
*T46P315/3/1A 2438 mp | 15.359 lei |
*T45P307/130 A 2500 mp | 3.350 lei |
*T43P64/1/127 P 1300 mp | 585 lei |
75.624 lei | |
.-primește sulta de la lot 2 | 674 lei |
Total 76.298 lei cât îi revine | |
L. 2 C. C. primește:
.- casa cu două camere și dependințe | 41.879 lei |
.- teren intravilan | |
*T76P217/1 cc 501 mp | 13.637 lei |
*T76P217/2L 361 mp | 7.368 lei |
*T76P217/3 VH 11mp | 224 lei |
.- teren extravilan | |
*T 46P315 A 2438 mp | 15.360 lei |
*T 45P307/130 A 2500 mp | 3.350 lei |
*T 43 P307/74 P 1700 mp | 2.278 lei |
84.096 lei | |
.-primește sulta de la lotul 1 | 674 lei |
Total 83.422 cât îi revine |
Compensează în parte cheltuielile de judecată (onorariul de avocat ) și obligă intimatul la plata sumei de 1105 lei cheltuieli de judecată
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 19.04.2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER |
M. I. | G. C. | Ghiorghița A. |
Red IM/ tehnored A.Gh
Ex/17.05.2013
| ← Pretenţii. Decizia nr. 484/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 425/2013. Tribunalul... → |
|---|
