Revendicare imobiliară. Decizia nr. 559/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 559/2013 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 06-06-2013 în dosarul nr. 1340/120/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA SECȚIA I CIVILĂ
Decizia Civilă nr. 559
Ședința publică din data de 06 iunie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: M. M.
Judecător: L. B.
Judecător: G. S.
Grefier: A. P.
Pe rol fiind judecarea contestației în anulare promovată de contestatorii A. E. și A. E. T., domiciliați în comuna Mogoșani, . împotriva deciziei civile nr.946 din 19.10.2012 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._, intimați fiind A. G. și A. M., cu domiciliu în București, ., ., Sector 2.
Cerere timbrată cu suma de 10 lei conform chitanței nr. 1038/13.03.2013 timbru judiciar de 1,5 lei.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns contestatorii A. E. și A. E.-T. asistați de avocat C. A., avocat T. M. pentru intimații lipsă, A. G. și A. M..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul pricinii, stadiul judecății, modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Președintele completului de judecată verifică personal modul de îndeplinire a procedurii de citare și constată că este legal îndeplinită.
Apărătorii părților, având pe rând cuvântul, învederează instanței că nu mai au cereri de formulat, excepții de formulat sau probe de administrat în cauză.
Tribunalul, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra contestației în anulare.
Avocat C. A., având cuvântul pentru contestatori, solicită admiterea contestației în anulare deoarece instanța de recurs a omis să cerceteze toate motivele de modificare sau casare. Solicită cheltuieli de judecată și depune chitanța de plată a onorariului de avocat.
Avocat T. M., având cuvântul pentru intimați, solicită respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 318 alin.1 teza a doua din Codul de procedură civilă, cu cheltuieli de judecată; depune la dosar concluzii scrise și dovezi privind cheltuielile de judecată.
Tribunalul, socotindu-se lămurit, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și rămâne în deliberare asupra contestației în anulare de față.
TRIBUNALUL
Asupra contestației în anulare de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița, sub nr._ / 07.02.2013, contestatorii A. E. și A. E. au formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 946/19.10.2012 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul cu nr._ .
În motivarea contestației în anulare s-au invocat dispozițiile art. 318 alin. 1, teza a II-a Cod procedură civilă, susținându-se că instanța de control judiciar a respins recursul formulat împotriva sentinței nr. 1891/23.11.2011 pronunțată de Judecătoria Găești omițând să cerceteze motivele de modificare sau de casare .
S-a precizat de contestatori că prin cererea adresată Judecătoriei Găești, reclamanții, revizuienți în cauză, au solicitat ca pârâții A. G. și A. M. să fie obligați să le lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 1921 m.p. și construcțiile aflate pe cest teren.
S-a mai precizat că prin sentința nr. 1891/23.11.2011, Judecătoria Găești a respins acțiunea fără să motiveze în fapt, rezumându-se la a face mențiunea că titlul pârâților este mai caracterizat și fără a motiva de ce contractul de vânzare cumpărare este mai caracterizat față de antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la 12.12.2006, fără a avea în vedere declarațiile martorilor care dovedesc reaua credință a cumpărătorilor, respectiv a pârâților care cunoșteau situația imobilelor cumpărate.
Au susținut revizuieții că împotriva sentinței Judecătoriei Găești au formulat recurs cu motivele susmenționate iar tribunalul a respins recursul fără a se pronunța pe toate motivele de recurs.
S-a apreciat de revizuienți că instanța de control judiciar nu a verificat buna credință a cumpărătorilor la data întocmirii actului de vânzare cumpărare autentic și s-a făcut referire la faptul că nu a fost notat litigiul în carte funciară fără a se cerceta dacă s-au făcut demersuri în acest sens .
S-a mai susținut că instanța, prin rolul său activ, era obligată să verifice dacă actul considerat mai bine caracterizat a fost întocmit cu respectarea legii, condiții în care ar fi observat că extrasul de carte funciară este eliberat după încheierea actului de vânzare cumpărare.
S-a apreciat că toate aspectele invocate erau motive de casare sau modificare a sentinței și s-a solicitat admiterea cererii cum a fost formulată.
Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul reține că prin cererile înregistrate pe rolul Tribunalului Dâmbovița, sub nr._ / 07.02.2013 și sub nr._ ( conexate sub nr._ ), contestatorii A. E. și A. E. au formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 946/19.10.2012 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul cu nr._ .
Prin decizia nr. 946/19.10.2012 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul cu nr._ * a fost respins ca nefondat recursul declarat de către A. E. și A. E. T. împotriva sentinței civile nr. 1891/23.11.2011 pronunțată de către Judecătoria Găești în dosarul nr._ *.
Conform dispozițiilor art. 318 Cod procedură civilă, contestația în anulare specială împotriva hotărârilor instanței de recurs, poate fi formulată de parte atunci când dezlegarea dată de instanță este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Această cale de retractare a hotărârii date de instanța de recurs poate fi folosită fie atunci când au existat greșeli de ordin procedural evidente pentru verificarea cărora nu este necesară o reexaminare a fondului sau o reapreciere a probelor neputând fi admisă când se invocă stabilirea eronată a situației de fapt sau interpretarea unui text de lege fie în situația în care instanța de recurs nu a analizat toate motivele de casare sau modificare a sentinței recurate. În concluzie, contestația în anulare nu poate fi folosită decât în situații strict determinate de textul de lege, situații în care nu se încadrează cererea formulată de către contestatori.
Reține tribunalul că, în esență, se susține de către contestatori că instanța de recurs nu a analizat toate motivele de casare sau de modificare a sentinței. Constată tribunalul că instanța de recurs a analizat toate motivele invocate de contestatori, recurenți la acel moment, prin gruparea acestora și prin argumentarea lor juridică prin raportare la situația de fapt.
Față de aceste considerente, tribunalul mai constată că prin contestația în anulare de față, contestatorii încearcă a pune în discuție chiar fondul cauzei deduse judecății invocând motive pe care le-au invocat în apărarea lor și în calea de atac a recursului, motive la care instanța de recurs a răspuns prin considerentele deciziei pronunțate.
Pentru aceste considerente, prin raportare la cererea formulată de contestatori și la textul de lege invocat drept temei al cererii, tribunalul urmează a respinge contestația în anulare ca nefondată.
Ca părți căzute în pretenții, în conformitate cu dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, contestatorii urmează a fi obligați și la plata cheltuielilor de judecată. Cheltuielile de judecată solicitate de intimați constau în plata onorariului de avocat și în plata contravalorii transportului de la București la Târgoviște și retur pentru trei termene de judecată. Pentru stabilirea sumei de transport instanța va ține seama de distanța București – Târgoviște și retur pentru fiecare termen de judecată și de dispozițiile art. 16 din Anexa 1 a H.G. 1860/2006, în conformitate cu care deplasarea cu autoturismul proprietate personală se poate face numai cu aprobarea prealabilă a ordonatorului de credite, atât pentru posesorul autoturismului, cât și pentru persoanele din cadrul aceleiași autoritãți sau instituții publice, care se deplasează împreună cu acesta. În acest caz, posesorul autoturismului va primi contravaloarea a 7,5 litri carburant la 100 km, parcurși pe distanța cea mai scurtă.
Tribunalul va ține cont de aceste dispoziții legale deoarece sunt singurele dispoziții din legislația română care stabilesc în mod obiectiv și legal un consum mediu de carburant în situația transportului cu autoturismul proprietate personală. Astfel este vorba de un total de 480 km, de un consum total de 36 litri combustibil și o sumă totală de 210 lei cheltuieli de transport care se adaugă la onorariul de avocat în cuantum de 2721 lei dovedit prin ordinul de plată din 10.04.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN HUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare promovată de contestatorii A. E. și A. E. T., domiciliați în comuna Mogoșani, . împotriva deciziei civile nr. 946 din 19.10.2012 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._, intimați fiind A. G. și A. M., cu domiciliul în București, ., ., Sector 2.
Obligă contestatorii la plata sumei de 2.931 lei cheltuieli de judecată către intimați .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 06.06.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI
M. M. L. B. G. S.
GREFIER,
A. P.
Pentru doamna judecător L. B., aflată în concediu de odihnă, prezenta se semnează de președintele Secției I Civilă a Tribunalului Dâmbovița
G. S.
Red MM/ tehnored. A.Gh/
2 ex / 25.06.2013
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 160/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Acţiune în constatare. Decizia nr. 183/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
|---|
