Evacuare. Decizia nr. 637/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 637/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 06-10-2015 în dosarul nr. 637/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA - SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 637
Ședința publică din data de 06.10.2015
Instanța compusă din:
Președinte: G. C.
Judecător: A. S.
Grefier: E. B.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil, declarat de apelantul-reclamant N. I., domiciliat în comuna Tărtășești, ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 1345/11.12.2015, pronunțată de Judecătoria Răcari, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata –pârâtă M. S., identificată prin CNP_, domiciliată în ., ., județul Dâmbovița, având ca obiect – evacuare.
Apel legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în valoare de 420 lei, conform chitanței nr._/21.05.2015 Ș și cu suma de 191, 00 lei, conform chitanței nr._/29.09.2015.
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 29.09.2015, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea asupra sentinței la 06.10.2015.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra apelului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată sub nr._ reclamantul N. I. a chemat în judecată pe pârâtul M. S., fostă N. pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună evacuarea acesteia din imobilul situat în comuna Tărtășești, ., jud. Dâmbovița și obligarea pârâtei la plata sumei de_ lei reprezentând lipsa de folosință parțială a imobilului pe ultimii 3 ani și suma de 5533 lei reprezentând ½ din facturile la gaze și electricitate pe perioada 01.01.2012 până la data de 31.02.2014.
În fapt, prin decizia civilă nr.305/19.10.2011 pronunțată în dosarul nr._ Tribunalul Dâmbovița a dispus desfacerea căsătoriei dintre părți, însă aceasta a continuat să locuiască în imobilul proprietatea sa.
Cu toate că nu mai are nici un drept să locuiască în imobil, reclamanta a continuat să locuiască și să refuze să plătească facturile de gaze și utilități.
Părțile au partajat bunurile comune prin sent. civ. nr.92/2013 și a convenit să îi plătească sulta.
În drept, art.1033 și urm. Codul de procedura civila, art.1347 și urm. Cod Civil.
În dovedire solicită proba cu înscrisuri.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii deoarece imobilul a fost ridicat de părți împreună, în timpul căsătoriei, în anul 1988 aspect dedus și din faptul că deși instanța i-a pus în vedere să prezinte titlul de proprietate, reclamantul a preferat să renunțe la capătul de cerere privind evacuarea.
În ceea ce privește obligarea la plata sumei de bani, fiind vorba despre un bun comun, cheltuielile de conservare și întreținere se suportă în cote egale de ambii proprietari, astfel încât solicitarea reclamantului este nefondată.
Nici cererea privind obligarea pârâtei la plata în viitor a sumei de 300 lei lunar, nu este fondată atâta timp cât reclamantul nu a făcut dovada existenței vreunui titlu de proprietate asupra imobilului în discuție.
În dovedire solicită proba cu înscrisuri, martori și orice alte mijloace de probă.
În drept, art.205 Codul de procedura civila.
Cauza a fost soluționată prin sent. civ. nr.1345/11.12.2014 prin respingerea acțiunii.
În considerentele sentinței atacate s-a reținut că acțiunea întemeiată pe disp. art.1347 cod civil – îmbogățire fără justă cauză, are un caracter subsidiar putând fi folosită doar în cazul în care nu există nici un fel de altă acțiune pentru a obține repararea prejudiciului.
Astfel, acțiunea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata sumei de 10.800 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință în ultimii 3 ani, este nefondată, partea având la îndemână posibilitatea de a recurge la o acțiune întemeiată pe dreptul comun, respectiv acțiune în evacuare și pretenții.
Împotriva acestei sentințe apelantul N. I. a declarat apel, arătând, că în mod greșit a reținut instanța de fond faptul că are la îndemână o altă acțiune în recuperarea prejudiciului, întemeiată pe dreptul comun, acțiunea privind îmbogățirea fără justă cauză, având caracter subsidiar.
În opinia apelantului o asemenea acțiune nu este admisibilă deoarece pârâta intimată nu a săvârșit o faptă delictuală, locuind în imobil cu consimțământul său, însă fără o încheia o convenție.
În drept, art.466 și urm. Codul de procedura civila.
În dovedire solicită proba cu înscrisuri.
Analizând sentința apelată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, tribunalul reține următoarele:
În fapt, prin dec. civ. nr.305/19.10.2011 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._ s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre părți, revenirea pârâtei la numele avut anterior căsătoriei, încredințarea spre creștere și educare a minorei, către mama lor, tatăl fiind obligat la plata unei pensii de întreținere în sumă de 250 lei lunar. Părțile au partajat și bunurile
dobândite în timpul căsătoriei, așa cum reiese din sent. civ. nr.92/19.03.2013 pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul nr._ .
Din declarațiile martorilor R. G. și T. F. (filele 105-107 dosar fond) rezultă că intimata a continuat să locuiască în imobilul în litigiu și după desfacerea căsătoriei dintre părți, refuzând să achite contravaloarea utilităților, deoarece nu obține nici un venit din muncă.
În speța de față, pe lângă faptul că nu s-a probat cu certitudine existența titlului de proprietate al ambelor părților asupra imobilului, reclamantul apelant nu a făcut nici dovada achitării de către el, a cheltuielilor de întreținere, la dosar neexistând decât facturile la utilități, nu și dovada plății lor de către apelant.
În aceste condiții, acțiunea apare ca fiind nefondată întrucât nu se poate afirma că apelantul a achitat integral cheltuielile de întreținere, fiind deci îndreptățit la recuperarea părții corespunzătoare cotei de proprietate, de la intimata pârâtă.
Pentru aceste considerente, tribunalul potrivit art.480 codul de procedura civilă va respinge apelul, ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul-reclamant N. I., domiciliat în comuna Tărtășești, ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 1345/11.12.2015, pronunțată de Judecătoria Răcari, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata –pârâtă M. S., identificată prin CNP_, domiciliată în ., ., județul Dâmbovița.
Păstrează hotărârea atacată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 06.10.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
G. C. A. S. E. B.
Red. C.G.
Tehnored. B.E.
4 ex./16.10.2015.
- comunicat 2 ex. decizie părților
| ← Cereri. Sentința nr. 1460/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Pretenţii. Decizia nr. 638/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
|---|
