Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 73/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 73/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 11-03-2015 în dosarul nr. 10715/315/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILA NR.73-CC
Ședința din camera de consiliu din 11.03.2015
Instanța compusă din:
Președinte: I. S.
Judecător: S. D.
Grefier: V. C.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanta creditoare C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România-prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, cu sediul în București, -_, .. 401A, sector 6, înregistrat sub nr.J_, CUI_, împotriva încheierii din camera de consiliu pronunțată la data de 11.12.2014 de către Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, având ca obiect încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenției . numărul_/31.01.2012.
Apel legal timbrat cu suma de 20 lei.
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu a lipsit apelanta creditoare.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Grefierul de ședință, referă oral obiectul pricinii, stadiul în care se află judecata, modul de îndeplinire a procedurii de citare, măsurile dispuse de instanță, cu precizarea că apelanta creditoare a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, după care,
După referatul cauzei, președintele completului de judecată a verificat personal modul de îndeplinire a procedurii de citare, constatând ca fiind legal îndeplinită.
Tribunalul, din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 131 Cod procedură civilă, verificând dispozițiile legale aplicabile în materie, stabilește că este competent general, material și teritorial să judece prezenta pricină, constatând competența sa în temeiul art. 95 pct. 2 Cod procedură civilă.
În conformitate cu art. 482 din codul de procedură civilă rap. la art. 238 din Codul de Procedură Civilă, judecătorul, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la o zi, apreciind că procesul poate fi soluționat în acest termen care este considerat optim și previzibil, în lipsa formulării de cereri sau invocării de excepții.
În conformitate cu art. 482 din Codul de Procedură Civilă rap. la art. 244 alin. 1 și 3 din Codul de Procedură Civilă, judecătorul se socotește lămurit, declară cercetarea procesului încheiată și fixează termen pentru dezbaterea fondului în ședință publică în aceeași zi.
Tribunalul având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, apreciază cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art.394 Cod procedură civilă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Târgoviște sub nr._, B. M. A. D. a solicitat încuviințarea executării silite, cerere de executare formulată de CNADNR SA, indicat drept creditor, reprezentat de Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, cu privire la Veiber G. T., indicat drept debitor, invocându-se, ca titlu executoriu, procesul verbal de contravenție . numărul_/31.01.2012, întocmit de creditoare.
Prin încheierea din 11.12.2014, Judecătoria Târgoviște a respins cererea de încuviințare a executării silite înaintată acestei instanțe de B. M. A. D., cerere de executare formulată de CNADNR reprezentată de Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, indicat drept creditor, cu privire la Veiber G. T. , indicat drept debitor, invocându-se, ca titlu executoriu, procesul verbal de contravenție . numărul_/31.01.2012, întocmit de creditoare.
A reținut instanța de fond că se solicită încuviințarea executării silite în legătură cu o sumă de bani ce ar reprezenta contravaloare tarif de despăgubire stabilit în baza art.8 alin 3 din OG 15/2002, invocându-se, ca titlu executoriu, procesul verbal de constatare a contravenției care nu este semnat de contravenient și care a fost comunicat debitorului de astăzi doar prin afișare, în conformitate cu art. 27 din OG2/2001 și nu s-a făcut dovada că ar fi avut loc o comunicare a procesului verbal și prin poștă, cu aviz de primire.
Alineatul 5 al articolului 665 Cod de procedură civilă prevede când anume poate fi respinsă cererea de încuviințare a executării silite, și anume numai dacă: 1.cererea de executare silită este de competența altui organ de executare decât cel sesizat; 2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu; 3. înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege; 4. creanța nu este certă, lichidă și exigibilă; 5. debitorul se bucură de imunitate de executare; 6. titlul cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită; 7. există alte impedimente prevăzute de lege.
Potrivit art. 632 alin 1 Cod de procedură civilă, executarea silită se poate efectua dacă există un titlu executoriu.
OG 2/2001 conține (la Capitolul V-art. 37- art. 42) norme referitoare la executarea sancțiunilor contravenționale, atât în privința sancțiunilor principale, cât și în privința sancțiunilor complementare (art. 40-42).
În speță, se invocă această ultimă situație, mai exact, se invocă situația reglementată de art. 42 raportat la art. 39 (interpretat per a contrario): executarea silită a despăgubirii stabilită pe bază de tarif, executare care (spre deosebire de executarea amenzii contravenționale, care se realizează în condițiile executării silite a creanțelor fiscale) se face la cererea părții vătămate, în condițiile dreptului comun.
Din interpretarea art. 37 teza 1 coroborat cu art. 31 din OG 2/2001, rezultă că procesul verbal de contravenție neatacat în termenul prevăzut de lege, reprezintă titlu executoriu. Deși nu se arată expres, din motivarea cererii de executare silită formulată, în speță, de către creditoare, se deduce că se invocă o asemenea situație.
Potrivit tezei 2 a art. 37 coroborat cu art. 31 din același act normativ, hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu. În speță nu s-a invocat o asemenea situație caz în care ar fi trebuit depus numai dispozitivul hotărârii judecătorești prin care s-a respins plângerea contravențională (art. 39 alin 2 ce se referă la punerea în executare a amenzii, articol la care face trimitere art. 42 în privința comunicării ).
Ca urmare, pentru ca instanța sesizată cu o cerere de executare silită să poată stabili caracterul de titlu executoriu al înscrisului invocat de creditor (proces verbal de contravenție neatacat), este necesar a se depune, după caz, fie dovada comunicării acestuia, comunicare care trebuie să fie făcută în condițiile legii, fie dispozitivul hotărârii sau hotărârea prin care s-a soluționat procesul verbal de contravenție.
În speță, întrucât se invocă faptul că procesul verbal nu ar fi fost atacat și întrucât procesul verbal nu este semnat de contravenient, ar trebui depusă dovada comunicării procesului verbal de contravenție, comunicare făcută în condițiile legii.
Instanța a apreciat că, într-o situație de tipul celei incidente în speță, singura dovadă care se poate face pentru a se stabili că procesul verbal este titlu executoriu, este dovada comunicării procesului verbal de contravenție; apreciind astfel, instanța se întemeiază pe faptul că, neatacarea procesului verbal este un fapt negativ nedeterminat care nu poate fi dovedit în mod direct, ci (în cadrul eventualei contestații la executare) printr-un fapt pozitiv contrar (atacarea procesului verbal- dovadă pe care doar contravenientul o poate face).
S-au invocat totodată dispozițiile art. 27 din OG 2/2001 și ale deciziei în interesul legii 10/2013 publicată în Monitorul Oficial 450/23.07.2013.
Reținând cele stabilite prin decizia amintită mai sus, obligatorie pentru instanțe, instanța a apreciat că trebuie să fie depusă la dosar și dovada comunicării prin poștă, cu aviz de primire (și nu doar dovada comunicării prin afișare la domiciliul/sediul contravenientului).
Instanța a mai apreciat că, prin invocarea unei decizii în interesul legii, nepronunțată la momentul la care a avut loc comunicare, nu se pune problema ,,retroactivității acesteia”, pentru că dispoziția legală exista și la acel moment, numai interpretarea obligatorie este ulterioară.
De asemenea, nu se pune problema unei culpe a creditoarei, de vreme ce au fost instanțe care au dat interpretarea care (probabil) a fost dată de creditoare. Dacă nu s-ar fi dat și această interpretare de către respectivele, atunci problema de drept nu ar mai ajuns în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii care a rezolvat tocmai această problemă de drept.
Cu toate acestea, nu se poate considera că procesul verbal ar avea valoare de titlu executoriu numai pentru că organul constatator a urmat o procedură acceptată (la acel moment) de către unele din instanțele de judecată.
Deși o decizie în interesul legii este obligatorie pentru instanțele de judecată, dacă totuși, prin absurd, în această procedură (a încuviințării executării silite) această decizie ar fi ignorată și s-ar încuviința executarea silită, într-o eventuală contestație la executare debitorul ar putea invoca decizia în interesul legii și iarăși s-ar pune problema înlăturării aplicării deciziei (pentru că nu se poate socoti că, la încuviințare, procesul verbal ar avea valoare de titlu executoriu și că și-ar pierde această valoare dacă se exercită contestație la executare).
S-ar ajunge însă la nerespectarea deciziei în interesul legii, în condițiile în care aceasta este obligatorie, nu prin prisma momentului la care a avut loc comunicarea, ci prin prisma momentului la care o instanță dă soluția.
D. dacă o instanță de judecată dăduse soluția irevocabilă/definitivă mai înainte de momentul publicării deciziei în interesul legii, aceasta din urmă nu s-ar mai putea aplica repectivei spețe deja soluționată.
În concluzie, nefiind făcută dovada (în condițiile legii) cu privire la comunicarea procesului verbal de contravenție, înseamnă că nu este îndeplinită nici condiția prevăzută de art. punctul 4 al art. 665 Cod de procedură civilă.
La data de 29.12.2014, împotriva soluției instanței de fond, pentru netemeinicie și nelegalitate, a formulat apel creditoarea CNADR SA, reprezentată de Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, susținând că prin încheierea atacată instanța de executare a respins cererea de încuviințare a executării silite motivând ca procedura de comunicare a titlului executoriu, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poșta, cu aviz de primire" in conformitate cu prevederile O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare.
A arătat apelanta că, potrivit prevederilor art. 27 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic a! contravențiilor, „ Comunicarea procesului verbal si a înștiințării de plata se face prin poșta, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează . semnat de cel puțin un martor."
Se arată de către apelantă că epuizarea contravenției continue este dată de momentul intervenției unei forțe contrare care poate avea ca sursă fie voința făptuitorului însuși, fie intervenția autorității, fie intervenția unei alte persoane.
Contravenția continuă este reglementată de dispozițiile art. 13 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, ce definesc acest tip de contravenție ca fiind situația în care încălcarea obligației legale durează în timp, și anume, actul de executare se prelungește în timp, în baza aceleiași rezoluții contravenționale.
Astfel, instituția contravenției continue are o importanță relevantă în incidență cu alte instituții de drept, în sensul că legea contravențională aplicabilă în timp va fi legea în vigoare din momentul epuizării acesteia, moment de la care se calculează și termenul de prescripție a răspunderii contravenționale.
Mai precizează contestatoarea că prin Decizia nr. 2570/18.04.2005 a ÎCCJ – Secția Penală, s-a statuat faptul că „ în cazul în care în timpul duratei unei infracțiuni continue se adoptă mai multe legi penale, fapta se încadrează potrivit legii în vigoare la data când activitatea infracțională s-a încheiat, iar nu potrivit legii sub imperiul căreia a început și a durat o perioadă de timp.
În speță, momentul contravenției continue îl reprezintă anul 2011, astfel că aplicarea dispozițiilor art. 27 din OG 2/2001 înainte de apariția Deciziei nr. 10/2013 pronunțată de ÎCCJ prevedea că modalitatea de comunicare a procesului verbal de constatare a contravenției era la latitudinea expeditorului, aceasta fiind alternativă și nu subsidiară.
Se solicită a se constata că procesul – verbal de contravenție în cauză a fost emis în termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar comunicarea acestuia s-a efectuat în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
Astfel, nu se poate susține faptul că procedura de comunicare a procesului – verbal de contravenție a fost viciată sau că debitorului i-au fost lezate drepturile procesuale.
S-a solicitat a se constata că în cuprinsul procesului verbal de constatare a contravenției în cauză este identificată creanța supusă executării silite și că această creanță îndeplinește toate condițiile cerute de lege de a fi certă, lichidă și exigibilă.
Mai mult, arată apelanta, procedura de încuviințare a executării silite este o procedură necontencioasă, iar judecătorul fondului realizează o cercetare formală și limitată la verificarea îndeplinirii condițiilor înscrisului de a fi titlu executoriu, orice alt aspect care ar putea da naștere unor apărări pe excepție și pe fond, fiind posibil a fi verificate pe calea contestației la executare.
Potrivit art. 665 alin.5 din Noul cod de procedură civilă, încuviințarea executării silite poate fi respinsă numai dacă hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu.
De asemenea, instanța de fond in temeiul art. 252 din Noul cod de procedură civilă, privind obligativitatea cunoașterii din oficiu a dreptului în vigoare în România, în momentul pronunțării și deliberării asupra încuviințării executării silite avea obligația să respectate dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedura Civila care stabilesc: „Dispozițiile Codului de Procedură Civilă privitoare la titlurile executorii se aplică și hotărârilor judecătorești sau altor înscrisuri pronunțate ori, după caz, întocmite înainte de . Codului de Procedură Civilă, care pot fi puse în executare chiar dacă nu au fost învestite cu formula executorie.”
Totodată, potrivit art. 665 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă, încuviințarea executării silite se face fără citarea părților, tocmai pentru faptul că procedura încuviințării executării silite este o procedură necontencioasă, legiuitorul reglementând clar acest aspect.
Prin urmare, în această fază, instanța de executare are numai obligația de a verifica daca procesul - verbal de contravenție a fost adus la cunoștința contravenientului, nu și modalitatea de comunicare a acestuia. În acest sens, în procedura necontencioasă a încuviințării executării silite, nu se impune ca instanța de executare să facă distincțiile la care trimite Decizia nr. 10/2013 a ICCJ, întrucât numai partea interesată poate invoca neregularitățile procedurale legate de modalitatea de comunicare a procesului - verbal de contravenție, în măsura în care dovedește o vătămare în drepturile sale recunoscute de lege, ci nu instanța învestită cu o cerere de încuviințare silită.
În baza acestor considerente, s-a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea în tot a încheierii apelate și încuviințarea executării silite a procesului - verbal de constatare a contravenției . numărul_/31.01.2012.
În drept au fost invocate dispozițiile art.665 alin.6 din Noul cod de procedură civilă, art.466 și următoarele din Noul cod de procedură civilă. S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 223 din Codul de procedură civilă.
În ședința din camera de consiliu din data de 11 martie 2015, în temeiul dispozițiilor art. 131 raportat la art. 482 Cod procedură civilă, tribunalul a pus în discuție competența sa generală în soluționarea cauzei și a rămas în pronunțare pe această excepție.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată apelul fondat, potrivit considerentelor ce urmează:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . numărul_/31.01.2012, s-a aplicat contravenientului sancțiunea amenzii contravenționale în sumă de 28 euro, reprezentând contravaloare tarif de despăgubire stabilit în baza art.8 alin.3 din OG nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, potrivit căruia în cazul faptei de a circula fără a deține rovinietă valabilă, contravenientul are obligația de a achita pe lângă amenda contravențională tarif de despăgubire în funcție de tipul autovehicului. Procesul verbal a fost comunicat contravenientului prin procesul verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare– fila 7 dosar fond.
Potrivit art. 632 cod proc. civilă „executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare”. Art.665, alin.5, din codul de procedura civilă prevede că instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă: 1.cererea de executare silita este de competenta altui organ de executare decat cel sesizat;2.hotararea sau, dupa caz, inscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu; 3.inscrisul, altul decat o hotarare judecatoreasca, nu intruneste toate conditiile de forma cerute de lege; 4.creanta nu este certa, lichida si exigibila; 5.debitorul se bucura de imunitate de executare; 6.titlul cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la indeplinire prin executare silita; 7.exista alte impedimente prevazute de lege.
Art.37 din OG 2/2001 prevede că procesul-verbal neatacat in termenul prevazut la art. 31, precum si hotararea judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat plangerea constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate.
Împrejurarea vizând modalitatea de comunicare a procesului verbal de contravenție, dacă acesta a fost comunicat în mod legal, dacă a fost adus efectiv la cunoștință contravenientului, nu înlătură caracterul de titlu executoriu al procesului verbal de contravenție în această fază procesuală, nefiind de natură să constituie un impediment la executare, asemenea chestiuni reprezentând aspecte de fond, care nu pot face obiectul analizei în cadrul procedurii necontencioase a încuviințării executării silite și care pot fi tranșate numai cu ocazia exercitării altor căi de atac prevăzute de lege.
Este adevărat că prin decizia în interesul legii 10/2013 publicată în Monitorul Oficial 450/23.07.2013 s-a stabilit că: ,,în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că: modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal”, însă modalitatea de comunicare nu poate face obiectul analizei în cadrul procedurii necontencioase a încuviințării executării silite în cadrul căreia se analizează formal, dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă și dacă procesul verbal a fost comunicat contravenientului, aspectele privind legalitatea sau nelegalitatea comunicării procesului verbal constituind apărări de fond ce pot fi invocate numai de către partea care dovedește o vătămare pe calea procedurilor prevăzute de lege, cu caracter contencios, în condițiile în care pentru dovedirea acestei vătămări sunt necesare probe care se încuviințează și administrează cu respectarea principiului contradictorialității părților, fiind imposibil din punct de vedere legal ca la momentul încuviințării executării silite instanța să invoce de plano, împrejurări ce vizează nulitatea relativă ce reprezintă atributul exclusiv al persoanei care ar fi suferit o vătămare în acest sens.
În caz contrar, ar însemna ca prin respingerea cererii de încuviințare a executării silite, creditoarea, deși deține titlu executoriu, să fie împiedicată să-și exercite dreptul de a-l pune în executare în vederea recuperării creanței sale, ceea ce este inadmisibil, contrar dispozițiilor legale în materia executării silite.
Pentru aceste motive, tribunalul potrivit art.480 codul de procedura civilă, va admite apelul, va schimba în tot sentința, în sensul încuviințării executării silite a titlului executoriu- procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . numărul_/31.01.2012.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta creditoare C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România-prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, cu sediul în București, -_, .. 401A, sector 6, înregistrat sub nr.J_, CUI_, împotriva încheierii din camera de consiliu pronunțată la data de 11.12.2014 de către Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, având ca obiect încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenției . numărul_/31.01.2012.
Schimbă în tot încheierea, în sensul că admite cererea și dispune încuviințarea executării silite.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 11.03.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
I. S. S. D. V. C.
J.f.T. E. M.
Dosar nr._
Judecătoria Târgoviște
Red.I.S.
Tehnored.CV
Ex.3/13.03.2015
Noi, Președintele României,
Dăm împuternicire și ordonăm executorilor judecătorești să pună în executare titlul executoriu-procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . numărul_/31.01.2012, pentru care s-a pronunțat prezenta decizie de încuviințare a executării silite. Ordonăm agenților forței publice să sprijine îndeplinirea promptă și efectivă a tuturor actelor de executare silită, iar procurorilor să stăruie pentru ducerea la îndeplinire a titlului executoriu.
Președinte, Grefier,
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 165/2015. Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 186/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
|---|
