Acţiune în constatare. Decizia nr. 32/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 32/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 28-01-2013 în dosarul nr. 10778/215/2009
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 32/2013
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. L. M.
Judecător M. N.
Grefier E. B.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor care au avut loc în ședința publică de la 14 ianuarie 2013 și consemnate în încheierea de ședință de la aceeași dată care face parte integrantă din prezenta decizie, privind judecarea apelului declarat de apelantul pârât Ș. I., și apelului declarat de apelanta pârâtă S. N., împotriva sentinței civile nr._ din 18.10.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți B. A., S. D. și intimații pârâți C. L. AL COMUNEI C., C. L. AL COMUNEI PIELEȘTI și O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ D., având ca obiect acțiune în constatare .
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică de la 14 ianuarie 2014 și consemnate în încheierea de ședință de la aceeași dată care face parte integrantă din prezenta decizie, pronunțarea amânându-se la 21 ianuarie 2013, respectiv termenul din 28 ianuarie 2013.
TRIBUNALUL
Asupra apelurilor civile de față;
Prin cererea de chemare în judecată înregistră pe rolul Judecătoriei C. la data de 11.5.2009 sub nr._ reclamanții B. A. și S. D. au chemat în judecată pe paratii C. L. al Comunei Pielești, C. L. al Comunei C. și O. de C. și Publicitate Imobiliară D., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că limita de hotar între . și . stabilită prin harta cadastrală L-34-144-B a OCPI D., să se constate că imobilul situat în ., P 6, cu număr cadastral 1625 înscris în CF 1578 Carcea este situat pe teritoriul comunei C., județul D., precum și, să se constate că parata PCPI D. a atribuit în mod greșit număr cadastral pentru imobilele din T 50, P 5, T 50, P 6 înscrise în CF nr. 635 și 636 situate în ..
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1966/octombrie 2008 de BNP P. O., au dobândit dreptul de proprietate asupra unui teren extravilan în suprafață de_ mp situat în ., T 140, P 6, cu vecinătățile menționate în contract, în cote de 6/10 pentru S. D. și 4/10 pentru B. A., având nr. cadastral provizoriu 1625 și înscris în CF sub nr. 1578 a localității C.. În continuare, reclamanții au învederat că la recepția documentației cadastrale aferente imobilului menționat s-a constatat o suprapunere cu imobilul situat în . P 5 având nr. cadastral 859/2 înscris în CF 636 conform extrasului de plan cadastral al OCPI. S-a arătat în cererea de chemare în judecată că, urmare unei noi documentații cadastrale nr._/10.12.2008 imobilul proprietatea reclamanților a fost dezmembrat în 30 de corpuri, corpurile 1-28 care nu sunt afectate suprapunerii au fost intabulate, iar corpurile 29 și 30 afectate de suprapunere sunt situate în conform referatului OCPI în partea de nord a terenului reclamanților, la hotarul cimnelor C. și Pielești. Reclamanții au arătat că terenul, corpul 29 este în suprafață de 3517 mp, are nr. cadastral 1625/29 și se suprapune cu imobilul din Pielești, T 50 P 5, cu nr. cadastral 859/2, înscris în CF 635, iar terenul, corpul 30, în suprafață de 124 mp, cu număr cadatsral 1625/30se suprapune cu imobilul situat în . P 6, având nr. cadastral 860, înscris în CF 636.
De asemenea, reclamanții au învederat că solicită a se constata linia de hotar dintre . Pielești.
În drept cererea de chemare în judecată s-a întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 2/1968, art. 10 din Legea nr. 7/1996.
La data de 10.06.2009 pârâtul C. L. al Comunei Pielești a depus prin serviciul registratură întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii formulate de reclamanți ca inadmisibilă, cu motivarea că stabilirea granițelor dintre două comune nu este atributul puterii judecătorești, întrucât dispozițiile nr. 21 din Legea nr. 215/2001 prevăd că delimitarea teritorială sau modificarea limitelor teritoriale a comunelor, orașelor și județelor se poate efectua numai prin lege. Paratul a arătat că și art. 10 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 reglementează că la nivelul autorităților administrativ teritoriale stabilirea hotarelor unităților și a limitelor intravilane componente se face conform legii.
La termenul din data de 10.12.2009 reclamanții au depus o cererea prin care au modificat și completat cererea de chemare în judecată prin lărgirea cadrului procesual cu parații S. N. și Ș. I. și au solicitat, pe lângă petitele din cererea inițială, constatarea unei suprapuneri a imobilului situat în C. T 140, P 6 cu număr cadastral 1625, înscris în CF nr. 1578 cu imobilul situat în .. P 5 cu nr. cadastral 859/2, înscris în CF 635, și cel cu număr cadastral 1625/30 se suprapune cu imobilul situat în . P 6, având nr. cadastral 860, înscris în CF 636. Totodată reclamanții au solicitat anularea parțială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 863/2004, cu privire la imobilul înscris în CF nr. 635 a comunei Pielești, pentru suprafața de 3517 mp, a titlului de proprietate nr.396/2008, însrcis în CF sub nr. 636 a comunei Pielești pentru suprafța de 124 mp și rectificarea CF nr. 635 și 636 a comunei Pielești în sensul radierii acestor suprafețe de teren din CF.
La data de 13.05.2010 reclamanții au depus o nouă cererea prin care au precizat și completat cererea de chemare în judecată învederând că își mențin petitele din cererea inițială, renunță la cererile de anularea a contractelor de vânzare –cumpărare autentificat sub nr. 863/2004, cu privire la imobilul înscris în CF nr. 635 a comunei Pielești, pentru suprafața de 3517 mp și nr.396/2008, înscris în CF sub nr. 636 a comunei Pielești pentru suprafața de 124 mp. De asemenea ,au arătat că solicită: a) stabilirea liniei de hotar dintre terenurile proprietatea acestora și terenurile proprietatea paraților S. N. și Ș. I. și b)revendicarea suprafețelor de teren aflate în posesia nelegitimă a paraților .
La solicitarea instanței reclamanții au depus o cererea prin care au precizat obiectul cauzei deduse judecății și cadrul procesual prin care au arătat că în contradictoriu cu pârâții C. L. al Comunei Pielești, C. L. al Comunei Cîrcea, S. N. și S. I. solicită: să se constate linia de hotar dintre . Pielești, să se constate că imobilul situat în ., P 6 cu număr cadastral 1625, înscris în CF 1578 Carcea este situat pe teritoriul comunei C.; să se constate că pârâta a atribuit în mod greșit număr cadastral pentru imobilele din T 50 P 5(859/2) și T 50 P 6 (860) înscrise în CF nr. 635 și 636 situate în . constate o suprapunere a imobilului situat în C. T 140 P 6 cu imobilul situat în PIelești T 50 P 5 și T 50 P 6; sa se stabilească linia de hotar dintre terenurile proprietatea acestora și terenurile proprietatea paraților S. N. și Ș. I. și revendicarea suprafețelor de teren aflate în posesia nelegitimă a celor doi pârâți.
În ședința publică de la termenul de judecată din data de 02.07.2010, astfel cum rezultă din cuprinsul încheierii de la cea dată, la interpelarea instanței, reclamanții au arătat că prin petitul de la punctul III lit.e din precizarea la acțiune ce a fost depusă la data de 08.06.2010 înțeleg să solicite revendicare și grănițuire, iar prin petitul de la punctul III lit c. înțeleg să solicite rectificarea cărților funciare privind înscrierea drepturile de proprietate ale pârâților S. N. și Ș. I. asupra terenurilor.
Față de cele solicitate de reclamanți pârâta S. N. a invocat la data de 02.07.2010 excepția inadmisibilității acțiunii in grănițuire cu motivarea că cele două proprietăți nu sunt vecine, fiind amplasate pe raza comunelor Pielești, respectiv C., iar in condițiile in care s-ar constata că se suprapun, atunci s-ar aduce o modificare a liniei de hotar, fapt ce nu constituie atributul instanțelor judecătorești.
În ceea ce privește inadmisibilitatea acțiunii in grănițuire invocată de către pârâta S. N., instanța apreciind că motivele invocate antamează fondul cauzei și întrucât pentru a analiza raporturile existente între părți este necesară examinarea probelor ce urmează a fi administrate, in temeiul art. 137 alin.2 C.p.c a dispus unirea acestei excepției cu fondul cauzei.
La același termen de judecată, în temeiul art. 137 din Codul de procedură civilă, instanța cu respectarea principiului contradictorialității a pus in discuția părților excepția inadmisibilității petitelor de la punctul III lit. a și punctul III lit. e. din cererea precizatoare depusă de către reclamanți, cu privire la stabilirea liniei de hotar dintre cele două localități, invocate de către pârâtul C. L. al Comunei Pielești prin notele scrise depuse la dosar.
Prin sentința civilă nr._ din 18.10.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată, modificată, completată și precizată de reclamanții B. A. și S. D. în contradictoriu cu pârâții C. L. al Comunei Pielești, C. L. al Comunei Cîrcea, OCPI D., S. N. și S. I..
A fost respinsă cererea privind constatarea limitei de hotar între Unitatea Administrativ Teritorială . Administrativ Teritorială . reclamanți în contradictoriu cu pârâții C. L. al Comunei Pielești, C. L. al Comunei Cîrcea, OCPI D., ca inadmisibil.
În temeiul art. 246 Cod procedură civilă, ia act renunțarea la judecarea petitelor privind anularea parțială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 863/2004 și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 396/2008.
Dispune grănițuire, cu contribuția tuturor părților, a imobilelor pe care le dețin în proprietate, după cum urmează: între terenul proprietatea reclamanților pe latura de nord și terenul proprietatea paratei S. N. pe latura de sud în conformitatea cu limita teritorial administrativă dintre . Pielești stabilită prin Legea nr. 2/1968, reprezentată grafic prin harta cadastrală L-34-144-B a OCPI D., astfel cum este individualizată în anexa nr. 3 la raportul de expertiză tehnico-judiciară specialitatea topografie și cadastru, întocmit de expertul D. D., pe aliniament punctelor topografice A-B-C;între terenul proprietatea reclamanților pe latura de nord și terenul proprietatea paratului S. I. pe latura de sud în conformitatea cu limita teritorial administrativă dintre . Pielești stabilită prin Legea nr. 2/1968, reprezentată grafic prin harta cadastrală L-34-144-B a OCPI D., astfel cum este individualizată în anexa nr. 3 la raportul de expertiză tehnico-judiciară specialitatea topografie și cadastru, întocmit de expertul D. D., pe aliniament punctelor topografice C-D-E.
A fost obligată pârâta S. N. să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 3488 mp mp, astfel cum a fost identificată și delimitată prin anexa 3 la raportul de expertiza tehnico-judiciară, specialitatea topografie – cadastru, întocmit de expertul judiciar D. D., situat în ., P 6 între punctele B-C-4-2-1-B.
A fost obligat pârâtul Ș. I. să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 124 mp, astfel cum a fost identificată și delimitată prin anexa 3 la același raport de expertiza tehnico-judiciară, situat în ., P 6 între punctele 4-3-2-4.
A fost respinsă cererea de rectificare a înscrierilor nr. 635 și nr. 636 de Carte Funciară, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Referitor la inadmisibilitatea petitului de la punctul III lit. e., având în vedere că prin ultima precizare a acțiunii făcută de către reclamanți la acest termen de judecată, se arată că prin acest petit se urmărește rectificarea cărților funciare, instanța a constatat că pentru analizarea temeiniciei acestei excepții este nevoie de administrare de probatorii, motiv pentru care a dispus unirea excepției cu fondul cauzei în conformitate cu dispozițiile art. 137 al.2 C.p.c.
Referitor la inadmisibilitatea petitului de la punctul III lit .a din cererea precizatoare depusă de către reclamanți, cu privire la stabilirea liniei de hotar dintre cele două localități instanța a dispus admiterea acesteia reținând următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 215/2001, privind administrația publică locală ,, delimitarea teritorială a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor se stabilește prin lege ; orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege și numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii.,,
Totodată, Legea nr. 7/1996, modificată prin OUG 64/2010, prin art. 10 alin. 2, stabilește că ,,Lucrările tehnice de cadastru se realizează utilizându-se reprezentarea grafică a limitelor unităților administrativ-teritoriale, precum și a limitelor intravilanelor, deținute de oficiile teritoriale. Hotarele unităților administrativ-teritoriale sunt delimitate și marcate de către comisia de delimitare, stabilită în acest scop prin ordin al prefectului. Delimitarea unităților administrativ-teritoriale se face prin materializarea la teren a limitelor recunoscute de către acestea, în condițiile legii. Regulamentul de organizare și funcționare a comisiilor de delimitare se aprobă prin ordin al ministrului administrației și internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.,, Iar în alineatul 3) al aceluiași articol se prevede că ,,Modificarea limitelor teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale privește înființarea, reînființarea sau reorganizarea unităților administrativ-teritoriale, care se organizează potrivit legii,,.
Așadar, examinând cauza în raport de investirea făcută, față de dispozițiile legale menționate - care prevăd că stabilirea limitelor de hotar dintre Unitățile Administrativ Teritoriale este atributul puterii legislative, iar operațiunile de delimitare se efectuează doarde către comisia de delimitare, stabilită în acest scop prin ordin al prefectului, în temeiul Regulamentul de organizare și funcționare a comisiilor de delimitare aprobat prin ordin al ministrului administrației și internelor, astfel, cererea reclamanților privind constatarea limitei de hotar între . Pielești este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare.
În cauza au fost administrate proba cu înscrisuri, depuse la dosar de către părți precum și proba cu expertiza tehnico-judiciară specialitatea topografie și cadastru, raportul fiind întocmit de expertul D. D..
Referitor la petitele privind anularea parțială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 863/2004 și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 396/2008, având în vedere manifestarea de voință a reclamanților, instanța în temeiul art. 246 Cod procedură civilă urmează să ia act renunțarea la judecarea acestor cereri.
În ceea ce privește fondul cauzei deduse judecății, analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarea situație de fapt:
Referitor la capătul principal al cererii de chemare în judecată, instanța reține că în conformitate cu dispozițiile art. 584 și art. 600 Cod civil, care constituie temeiul juridic în materia grănițuirii „orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa; cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate”.
Astfel, instanța a reținut că grănițuirea, în sensul textului citat, constituie o operație de determinare, prin semne exterioare și vizibile a limitelor dintre două proprietăți limitrofe, pentru a se ști limitele fondului asupra căruia poartă dreptul de folosință al proprietarilor celor două fonduri.
Grănițuirea poate avea loc atât în situația în care nu există semne vizibile ale liniei de hotar, care trebuie să separeu două proprietăți limitrofe, cât și în situația în care există între proprietăți învecinate semne exterioare de delimitare, totuși acestea sunt contestate de părți sau există îndoieli că ar fi amplasate pe traseul hotarului dintre proprietăți, stabilit prin voința părților sau pe cale judiciară.
În aceste condiții, instanța a constatat că pentru a fi admisibilă o acțiune în grănițuire trebuie ca proprietățile, fie ele chiar clădiri, să fie limitrofe, să existe între ele un spațiu și să existe îndoială asupra hotarelor, instanța având rolul de a rezolva contestațiile și pretențiile părților, cu caracter revendicativ și ținând seama de transformările produse în configurația terenurilor din cauze neimputabile părților, în scopul folosirii utile a proprietății.
În cauza de față, având în vedere probele administrate în cauză, respectiv proba cu înscrisuri și proba cu expertiză tehnică judiciară, terenurile din litigiu sunt fonduri limitrofe, reclamanții contestând împrejurarea că pârâții au depășit limitele de hotar .
În aceste condiții acțiunea în grănițuire formulată de reclamanți este admisibilă, motiv pentru care invocarea de către pârâta S. N. a inadmisibilității acțiunii în grănițuire cu motivarea că terenurile sunt limitrofe este neîntemeiată.
În ceea ce privește temeinicia acțiunii în grănițuire, din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1966/2008, de BNP P. O., instanța constată că reclamanții au cumpărat terenul de la numiții O. C. I. și C. P., care la rândul său l-au dobândit prin cumpărare în cote de 6/10 pentru S. D. și 4/10 pentru B. A.,conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1966/2007 teren care este intabulat în C F a localității C. nr. 1578 cu nr. de cadastral provizoriu 1625.
Terenul ce a făcut obiectul contractului menționat este un teren extravilan în suprafață de_ mp situat în ., T 140, P 6, cu vecinătățile :N- hotarul comunei Pielești, E-P7 A. E., S-DE 248(HC 249), V-P 5 M. A..
Referitor la terenurile proprietatea pârâților S. N. și Ș. I. din cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 863/20.05.2004 de BNP Cernobai E. ( fila 222) pârâta S. N. a dobândit prin cumpărarea terenul în suprafață de 1500 mp situat în comuna Pielești, ., P 5 județul D., cu următoarele vecinătăți: N-CN 352/1, E- A. M., S-hotar Coșoveni, V- N. M., cu nr. cadastral provizoriu 859, înscris în CF 635 a localității Pielești.
Iar, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 396/2008 pârâtul Ș. I. a devenit proprietarul terenului în suprafață de_ mp situat în comuna Pielești, ., P 6 județul D., cu nr. cadastral 860, înscris în CF nr. 636 a localității Pielești, înstrăinător fiind parata S. N. .
Din concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară efectuată în cauză rezultă că hotarul comun al proprietății reclamanților și cel al paraților trebuie să fie pe aliniamentul hotarului unităților administrativ teritoriale, având în vedere că din actele de proprietate ale părților rezultată ca limite de hotar D.e. și canal .
În ceea ce privește limita teritorial administrativă dintre . Pielești stabilită prin Legea nr. 2/1968, reprezentată grafic prin harta cadastrală L-34-144-B a OCPI D., din cuprinsul raportului de expertiză ,astfel cum este individualizată în anexa nr. 3 la raportul de expertiză tehnico-judiciară specialitatea topografie și cadastru, a rezultat că, aceasta este pe aliniament punctelor topografice A-B-C-D-E.
Totodată expertul a constatat o suprapunere a terenurilor proprietara reclamanților cu terenul proprietatea pârâtei S. N. după cum urmează, S2 de 69 mp delimitată în planul anexa 3 de pct.58-60-C-B și S 2 de 3 488 mp delimitată între pct.B-C-4-2-1-B.S-a reținut de către expert o suprapunere și între terenul reclamanților și cel al paratului Ș. I. în suprafață de 124 mp, delimitată între pct. 4-3-2-4. Aceste din urmă împrejurări constatate de către expert se coroborează și cu constatările OCPI ce se regăsesc în cuprinsul referatului întocmit.
Având în vedere această probă hotărâtoare, instanța a pronunțat o hotărâre în grănițuire și va dispune grănițuire, cu contribuția tuturor părților, a imobilelor pe care le dețin în proprietate, după cum urmează: între terenul proprietatea reclamanților pe latura de nord și terenul proprietatea paratei S. N. pe latura de sud în conformitatea cu limita teritorial admnistrativă dintre . Pielești stabilită prin Legea nr. 2/1968, reprezentată grafic prin harta cadastrală L-34-144-B a OCPI D., astfel cum este individualizată în anexa nr. 3 la raportul de expertiză tehnico-judiciară specialitatea topografie și cadastru, întocmit de expertul D. D., pe aliniament punctelor topografice A-B-C;
- între terenul proprietatea reclamanților pe latura de nord și terenul proprietatea paratului S. I. pe latura de sud în conformitatea cu limita teritorial administrativă dintre . Pielești stabilită prin Legea nr. 2/1968, reprezentată grafic prin harta cadastrală L-34-144-B a OCPI D., astfel cum este individualizată în anexa nr. 3 la raportul de expertiză tehnico-judiciară specialitatea topografie și cadastru, întocmit de expertul D. D., pe aliniament punctelor topografice C-D-E.
Întrucât în conformitate cu dispoz. art. 584 C.civil „…cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate” de părțile litigante, instanța a făcut aplicarea acestui text.
Cu privire la cererea în revendicare, formulată de reclamanți, instanța a reținut că, acțiunea în revendicare este, potrivit art. 480 și următoarele Cod Civil, este o acțiune reală, petitorie, prin care proprietarul neposesor revendică bunul său de la posesorul neproprietar.
Pentru admisibilitatea acțiunii reclamanții trebuie să probeze, conform art. 1169 Cod Civil, atât dreptul sau de proprietate asupra bunului, cât și faptul posesiei sau detenției nelegitime exercitată de pârât.
Referitor la prima cerință a acțiunii în revendicare – reclamanții să fie proprietarii bunului revendicat, din examinarea probelor administrate instanța a reținut că această cerință este îndeplinită, întrucât reclamanții sunt proprietari ai suprafețelor de teren revendicate, conform actului juridic translativ de proprietate menționat mai sus.
Astfel, reclamanții au reușit să facă dovada primei condiții de admisibilitate a cererii în revendicare, în sarcina cărora incumbă această probă conform art. 1169 cod civil și art. 129 alin. 1, teza finală, C..
Față de cele ce preced, instanța a constatat că ne aflăm în situația în care doar reclamanții posedă titlu de la o terță persoană, iar pârâții nu posedă nici un titlu, întrucât documentația cadastrală nu poate suplini un titlu de proprietate. Aceasta a fost întocmită eronat ca urmare a operațiunilor topo-cadastrale efectuate pe baza planului parcelar al Consiliului L. al Comunei Pielești, fără a se ține seama de limitele reale individualizate în actele de proprietate ale paraților.
Cu privire la cea de-a doua cerință a acțiunii în revendicare respectiv, faptul posesiei sau detenției nelegitime exercitate de către pârâți, deși din raportul de expertiză tehnică judiciară rezultă că niciuna dintre părți nu a folosit terenul, instanța constată că și această cerință este îndeplinită având în vedere împrejurarea că folosința pârâților rezultă din faptul că operațiunile topo-cadastrale au fost efectuate asupra terenului din litigiu la indicarea acestora. Astfel ,neexercitarea unor lucrări asupra terenului din litigiu conform destinației acestuia de către pârâți nu are relevanță .
În concluzie, față de cele de mai sus, și având în vedere dispozițiile art. 483, 484 Cod civil, instanța urmează să admită cererea reclamanților și să dispună obligarea pârâtei S. N. să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 3488 mp mp, astfel cum a fost identificată și delimitată prin anexa 3 la raportul de expertiza tehnico-judiciară, specialitatea topografie – cadastru, întocmit de expertul judiciar D. D., situat în ., P 6 între punctele B-C-4-2-1-B. Iar pârâtul Ș. I. a fost obligat să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 124 mp, astfel cum a fost identificată și delimitată prin anexa 3 la același raport de expertiza tehnico-judiciară, situat în ., P 6 între punctele 4-3-2-4.
În ceea ce privește petitul privind rectificarea înscrierilor nr. 635 și nr. 636 de Carte Funciară, acesta a fost respins ca neîntemeiat .
Argumentele instanței față de acest petit au în vedere dispozițiile art. 36 din Legea nr. 7/1996, conform cărora ,, orice persoana interesata poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciara, daca printr-o hotărâre judecătorească definitiva si irevocabila s-a constatat ca: înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil, dreptul înscris a fost greșit calificat, nu mai sunt întrunite condițiile de existenta a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea, înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanta cu situația reală actuală a imobilului.” Astfel, întrucât înscrierile în CF în cauza de față s-au efectuat în temeiul unor documentații cadastrale executate necorespunzător, rectificarea acestor înscrieri se poate face doar ca urmare a anulării documentației care a stat la baza acestora și întocmirea unor noi acte cadastrale corespunzătoare situației reale a terenurilor. Or, în cauza de față instanța nu a fost investită cu un astfel de petit, iar potrivit art. 129 alineat 6 din codul de procedură civilă ,, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.”
A luat act că nu se solicită de către reclamanți obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel (calea de atac, intitulată "recurs" de părți, a fost calificată drept apel la termenul din 5 noiembrie 2012, față de existența capătului de cerere în grănițuire), pârâții S. N. și Ș. I., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea apelurilor se arată, în esență, că pârâții și-au dovedit dreptul de proprietate, care este opozabil erga omnes și este preferabil dreptului reclamanților, fiind intabulat în anul 2005, că reclamanții nu au contestat dreptul subiectiv al pârâților, ci configurația terenului și că suprapunerea de terenuri nu poate conduce la admiterea cererii în revendicare imobiliară, o asemenea soluție neputând avea la bază eventualele erori ale Comisiei Locale Pielești, constând în punerea în posesie și emiterea unui titlu de proprietate ce excede limitelor administrativ-teritoriale ale localității; situația litigioasă își are sorgintea în operațiunile greșite de reconstituire a dreptului de proprietate, și nu în ocuparea abuzivă a terenului; cererea de grănițuire trebuia respinsă, în condițiile în care cele două proprietăți nu sunt limitrofe, ci între ele există hotarul teritorial-administrativ dintre . Pielești, astfel încât prin admiterea acțiunii s-ar aduce o modificare a limitelor teritoriale ale celor două comune, fapt ce nu constituie atributul instanțelor judecătorești; în cauză nu s-a făcut dovada modificării liniei de hotar existente la data la care părțile au dobândit proprietatea fiecărui teren, astfel încât nu sunt incidente dispozițiile art.584 C. civ.
Intimații-reclamanți B. A. și S. D. au formulat întâmpinare, arătând că terenurile în litigiu sunt limitrofe, că hotarul comun trebuie să fie aliniamentul hotarului unităților administrativ-teritoriale și că pârâții nu posedă nici un titlu pentru terenurile în litigiu, chiar dacă în documentațiile cadastrale apar aceste suprafețe.
În ceea ce privește apelul declarat de pârâtul Ș. I., Tribunalul va face aplicarea art.20, alin.3 din Legea nr.146/1997 și îl va anula ca netimbrat, dat fiind că acest apelant nu și-a îndeplinit obligația legală de a achita taxa de timbru datorată, în sumă de 53 lei, deși a fost citat cu această mențiune.
Apelul declarat de pârâta S. N. va fi respins ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Tribunalul constată că prima instanță a analizat în mod judicios probele administrate și a aplicat în mod corect dispozițiile legale incidente, pronunțând o hotărâre temeinică și legală.
Chiar dacă în speță nu se pune problema unei ocupațiuni abuzive a terenului în accepțiunea clasică a acestei sintagme, cu alte cuvinte a unei acțiuni concrete de deposedare efectuate de proprietarul vecin, suprapunerea de terenuri reflectată de documentațiile cadastrale ce au stat la baza înscrierilor în cartea funciară a generat o situație litigioasă susceptibilă de rezolvare în cadrul legal conferit de dispozițiile art.480 și 584 din vechiul Cod civil.
Atât apelanta-pârâtă S. N., cât și intimații reclamanți au în patrimoniul lor un drept de proprietate (dobândit în baza contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr.863/2004 și 1966/2008, conform celor expuse în considerentele sentinței apelate) ce se raportează la un anumit obiect material, la o suprafață de teren aflată pe raza teritorială a unei localități – Pielești, respectiv Cîrcea.
În speță nu se pune problema stabilirii unui drept prioritar, preferențial al uneia dintre părțile litigante, întrucât nu este vorba despre drepturi ce emană de la același autor ori poartă asupra aceluiași bun individual determinat, în integralitatea sa (suprapunerea de terenuri este doar parțială pe porțiunea în litigiu identificată de expert); dimpotrivă, situația litigioasă dedusă judecății reclamă a se stabili dacă fiecare dintre proprietarii vecini stăpânește terenul în limitele fizice corecte ale proprietății sale sau dacă stăpânește un teren ce constituie obiectul material al proprietății învecinate.
Este neîntemeiată susținerea apelantei conform căreia dreptul său de proprietate asupra terenului în litigiu este opozabil erga omnes, fiind înscris în cartea funciară înainte de înscrierea dreptului intimaților reclamanți, deoarece potrivit art.32 lit.a din Legea nr.7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară, "efectul de opozabilitate al înscrierilor este inoperant cu referire la" "suprafața terenurilor, destinația, categoria de folosință, valoarea sau alte asemenea aspecte". În consecință, nici unui proprietar tabular nu-i este permis să se prevaleze de efectul de opozabilitate erga omnes al dreptului său ce a făcut obiectul unei înscrieri în cartea funciară atunci când pe calea unei acțiuni în justiție îndreptate împotriva lui se reclamă faptul că nu stăpânește terenul în limitele corecte ale configurației sale, instanța de judecată fiind datoare să verifice starea de fapt pe baza probatoriului cauzei.
Este irelevant faptul că suprapunerea de terenuri ar fi fost determinată de o greșită punere în posesie a autorului apelantei, săvârșită de Comisia Locală Pielești de aplicare a Legii fondului funciar, această împrejurare de fapt neputând paraliza temeinicia acțiunii în revendicare exercitată de intimații reclamanți și nefiindu-le imputabilă lor.
Totodată, faptul că, în urma pronunțării soluției de admitere a acțiunii în revendicare și grănițuire în prezentul proces civil, apelanta pârâtă este evinsă de o porțiune din terenul dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.863/2004, este o chestiune ce nu face obiectul prezentelor dezbateri judiciare, instanța neputând face altceva decât să constate că suprafața de teren de 3488 mp, identificată de expert, este proprietatea intimaților-reclamanți și este situată pe teritoriul administrativ al comunei Cîrcea.
Nefondate sunt și criticile ce vizează modul de rezolvare a capătului de cerere în grănițuire, dat fiind că în speță erau aplicabile dispozițiile art.584 din vechiul Cod civil, câtă vreme reclamanții și pârâta își contestă reciproc limitele fizice ale proprietăților, astfel încât se impune stabilirea aliniamentului dintre cele două proprietăți printr-o hotărâre judecătorească.
Din schița anexă nr.3 la raportul de expertiză efectuat de expertul D. D. (fila 335, dosar Judecătorie) se observă că terenurile sunt limitrofe, chiar dacă terenul apelantei se găsește pe raza . intimaților-reclamanți pe raza . zona respectivă linia de hotar dintre cele două terenuri învecinate coincide cu linia de hotar dintre cele două unități administrativ-teritoriale, grănițuirea proprietăților putându-se realiza, fără impedimente de fapt ori de drept, pe aliniamentul propus de expert și validat de prima instanță.
Este neîntemeiată susținerea potrivit căreia prin validarea acestui aliniament al liniei de hotar s-ar modifica însuși hotarul dintre cele două unități administrativ teritoriale; în realitate, așa cum se poate observa din schițele anexă la expertiză, actuala configurație a terenului apelantei nesocotește tocmai limita teritorială a localității Pielești, în care trebuie să se încadreze suprafața respectivă, porțiunea de 3488 mp în litigiu situându-se pe raza teritorială a localității Cîrcea.
Față de cele ce preced, în temeiul art.296 C.pr.civ, apelul va fi respins ca nefondat.
În temeiul art.274 C.pr.civ, fiecare dintre cei doi apelanți va fi obligat către intimații reclamanți la plata a câte 1/2 din cheltuielile de judecată efectuate în apel, reprezentând onorariul de avocat, Tribunalul optând pentru această rezolvare a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată în considerarea faptului că între apelanți nu există raporturi de solidaritate procesuală pasivă, ei având proprietăți învecinate cu cea a reclamanților, însă distincte.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat apelul declarat de apelantul-pârât S. I., cu domiciliul în C., ., județul D. și domiciliul procesual ales în C., Bariera Vîlcii, nr.23, județul D., împotriva sentinței civile nr._ din 18.10.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți B. A.,cu domiciliul în C., ., .. 15, județul D., S. D., cu domiciliul în C., ., ., județul D. și intimații pârâți C. L. AL COMUNEI C., C. L. AL COMUNEI PIELEȘTI și O. DE C. și PUBLICITATE IMOBILIARĂ D., cu sediul în C., .. 4, județul D..
Respinge apelul declarat de apelanta-pârâtă S. N., în prezent deținută în Penitenciarul de Maximă Siguranță C., județul D., împotriva aceleiași sentințe.
Obligă pe fiecare dintre apelanți la câte 650 lei cheltuieli de judecată către intimații reclamanți B. A. și S. D..
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Ianuarie 2013.
Președinte, S. L. M. | Judecător, M. N. | |
Grefier, E. B. |
Red.jud.S.L.M.
Tehn.S.V./8 ex.
Jud.fond-R.S.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 504/2013. Tribunalul DOLJ | Reziliere contract. Sentința nr. 6121/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
