Anulare act. Decizia nr. 665/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 665/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 11-04-2013 în dosarul nr. 6875/215/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr. 665
Ședința publică de la 11 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. G. - judecător
Judecător L. M.
Judecător L. L. B.
Grefier A. B.
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâtele A. D. și F. E. împotriva sentinței civile nr._/15.11.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, în contradictoriu cu reclamanta M. G., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta pârâtă A. D. personal și asistată de avocat B. A. și intimata reclamantă M. G., personal și asistată de avocat A. G., lipsă fiind intimata pârâtă F. E..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Avocat B. A., pentru recurentele pârâte A. D. și F. E., solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv declarații extrajudiciare de martori.
Avocat A. G., pentru intimata reclamantă M. G., arată că se opune la solicitarea formulată și solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar de intimata reclamant ca utile soluționării cauzei.
Avocat B. A., pentru recurentele pârâte A. D. și F. E., arată că se opune la proba cu înscrisuri formulată de intimata reclamantă, prin apărător.
Instanța respinge proba cu înscrisuri solicitată de recurentele pârâte, prin apărător, întrucât declarațiile extrajudiciare nu reprezintă înscrisuri în sensul art. 305 C.pr.civ. și încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de intimata reclamantă prin apărător, ca utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul pe recurs.
Avocat B. A., pentru recurentele pârâte A. D. și F. E., solicită instanței admiterea recursului, casarea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, întrucât prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului. Solicită să se observe că în ceea ce privește anularea primului contract, pârâtele nu se află în prezența unei erori obstacol, atât reclamanta cât și soțul acesteia dându-și consimțământul pentru încheierea unui contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere. În ceea ce privește al doilea contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, arată că nu trebuia să se dispună anularea acestuia întrucât reclamanta nu avea calitate procesuală, neputând solicita anularea unui contract în care nu este parte contractantă. În subsidiar, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței civile în sensul admiterii cererii reconvenționale. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat A. G., pentru intimata reclamantă M. G., solicită respingerea recursului și menținerea sentinței civile ca legală și temeinică. Arată că ambele motive invocate în motivele de recurs sunt nefondate. Cu obligarea recurentelor la cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
La data de 03.03.2011, reclamanta M. G. a chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâta A. D., pentru ca prin hotărârea judecătorească să se constate nulitatea absolută a actului juridic contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întretinere și să fie obligată pârâta să-i restituie bunurile vândute, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii reclamanta a arătat că, prin actul intitulat contract de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere, autentificat sub nr. 5633, din 30.10.2008 de Birou Notari Publici Asociati S. F. a încheiat un contract de vânzare cumpărare cu clauză de întretinere având în vedere faptul că era în vârstă și avea probleme de sănătate destul de grave care necesitau o îngrijire permanentă.
A susținut că prin încheierea acestui contract de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere dorea să aibă o bătrânețe liniștită și să aibă toate cele necesare traiului zilnic lucru care nu s-a întâmplat.
A arătat că deși în contract se prevedea acordarea de către cumpărătoare toate cele necesare respectiv, mâncare, curățenie, medicamente, îngrijire medicală corespunzătoare (rețete în fiecare lună de la medic, cumpărat medicamente pentru bolile cronice de care suferea, acest lucru nu s-a întâmplat, acestea fiind asigurate de vecinii miloși precum și de însoțitorul său desemnat de Primăria C..
A mai susținut că după moartea soțului său deși în contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere era stipulat că A. era obligată să se ocupe de înmormântare și de pomenirile creștinești acest lucru nu s-a întâmplat, astfel că atât cheltuielile făcute la înmormântare( cruce, sicriu, loc de veci, lucrurile necesare la pomană au fost suportate de ea precum si de alte persoane mai puțin A.. A arătat că dovada celor menționate o va face cu chitanțele cu care s-au achiziționat cele necesare atât la înmormântare precum și la pomenile ulterioare.
A solicitat să se constate că acest contract este nul pentru că lipsește un element constitutiv al contractului respectiv consimțământul întrucât acest contract nu reprezintă în totalitate voința sa si a soțului său . Astfel a arătat că ei au înțeles să încheie un contract de întreținere pentru ca pârâta să aibă grijă de ei, si că nu au solicitat nici un preț pentru încheierea acestui act. Au arătat că suma de_ lei mentionată în contract nu este reală si nici nu a fost plătită niciodată. Au precizat că la data încheierii contractului ea nu vedea întrucât era operată la ochi fiind ieșită de curând din spital si astfel nu a avut cunoștință că în cuprinsul actului era trecut si faptul că a primit împreună cu soțul său această sumă de bani. A menționat că actul l-a semnat la spital, unde era internat soțul său si că notarul nu i-a citit actul si nici nu a precizat în acesta că ea este nevăzătoare. Având în vedere vârsta soțului său precum și faptul că era internat la neurologie ( lucru consemnat si de notar în act) cu o boală destul de gravă nici soțul său nu a avut reprezentarea reală a ceea ce semnează. Consideră că notarul public avea obligația de a refuza îndeplinirea unui act notarial conform art. 51 lit.d din legea notarilor 36/1995.
A invocat dispozițiile art. 59 si a arătat că așa cum doctrina si practica judiciară susține că lipsa capacității de exercițiu semnifică lipsa unei condiții de valabilitate a actului juridic, în timp ce lipsa discernământului semnifică lipsa unei condiții de validitate a consimțământului. Prezența ori lipsa discernământului constituie o stare de fapt care poate fi dovedit cu orice mijloc de probă în timp capacitatea părților de a încheia un act juridic reprezintă o stare de drept.
A susținut că lipsa consimțământului duce la nulitatea absolută a actului juridic doar în cazul erorii obstacol, dacă lipsa consimțământului se datorează lipsei discernământului sancțiunea este nulitatea relativă a actului la eroarea obstacol, lipsa consimțământului .
Consideră că în speță sunt aplicabile dispozițiile art .954 C.civ referitoare la eroare, eroarea în general este o falsă imagine, o falsă cunoaștere și reprezentare a realității concrete pe care și-o face partea cu privire la încheierea unui act juridic, aceasta fiind de două feluri, respectiv eroare obstacol și eroarea viciu de consimțământ. De asemenea în speța de față consideră că nu are exprimat un consimțământ, dar dacă acesta nu este dat pentru ceea ce trebuie, este ca și cum nu ar exista, întrucât au avut convingerea eronată că încheie un contract de întreținere când în realitate ei au semnat un contract de vânzare cumpărare), așadar soții exprimă un consimțământ pentru încheierea unui act de întreținere care pe înscris nu există, dar în realitate pentru vânzare cumpărare ei nu exprimă nici un consimțământ.
Au arătat că ei au dorit întretinere si nu vânzare cumpărare, acordul lor a fost exprimat pentru primul si nicidecum pentru al doilea, astfel că poate spune că pentru actul de vânzare cumpărare încheiat din eroare nu există exprimat un consimțământ. A susținut că consimțământul este doar o parte integrantă din voința juridică, în conținutul acesteia din urmă face parte și cauza.
A menționat că notarul nu menționează că banii au fost dați în fața lui, lucru ce nu se putea realiza întrucât actele au fost semnate de soțul său și de către ea la spital și de pârâta A. la biroul notarului public, deci părțile din contract nu s-au întâlnit în fața notarului, lucru consemnat și de către acesta în încheierea de autentificare.
A mai precizat că pârâta A. nu a avut niciodată acești bani, cu atât mai mult să plătească prețul imobilului, aceasta fiind o persoană de condiție modestă, care lucra cu carte de muncă pentru un salariu foarte mic, și care nu avea alte proprietăți din vânzarea cărora să obțină acești bani. A arătat că în primele 3 luni după încheierea actului aceasta a locuit împreună cu ea și soțul său întrucât nu avea unde locui, acesta fiind și motivul pârâtei pentru care aceasta a încheiat acest contract.
A susținut că un alt motiv pentru care solicită anularea acestui act este acela că desi în cuprinsul acestuia era prevăzută obligația de a respecta dreptul de uzufruct până la moartea sa si a soțului său, acest lucru nu s-a întâmplat întrucât după moartea soțului a fost agresată de pârâta A. si de către fiica acesteia, vecinii chemând organele de poliție care după ce au citit actele prezentate de fiica pârâtei care susținea că mama ei i-a încheiat un act si că ea este proprietara casei unde locuiește au solicitat plecarea acesteia întrucât reclamanta are acte prin care are un drept de uzufruct până la moartea sa. A arătat că acest contract nu si-a îndeplinit scopul pentru care a fost încheiat respectiv întreținerea lor și nici nu i-a fost respectat dreptul de uzufruct si pentru că era nevăzătoare, iar soțul său cu probleme neurologice consideră că la încheierea actului era obligatorie prezenta unui martor neutru sau cel puțin conform Legii 17/2000 privind asistenta socială a persoanelor vârstnice trebuia să fie asistați de reprezentantul autorității tutelare. A solicitat să se observe că această persoană nu a fost prezentă si nici nu s-a comunicat un exemplar după acest act către Autoritatea Tutelară. A susținut că prezenta acestui reprezentant era obligatorie si că nu se lasă la latitudinea unor persoane vârstnice și bolnave dacă acesta să fie prezent sau nu, rolul acestuia fiind tocmai de a proteja interesele acestora.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art .948, 949, 950,953, 954, art. 966, art. 1900 C.civ.
În dovedirea acțiunii a arătat că înțelege să se folosească de interogatoriul pârâtei, de proba cu acte si de proba cu doi martori.
Reclamanta a depus la dosar copia contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 5633/30.10.2008 la BNP Asociati S. F. și dovada achitării taxei de timbru.
La data de 01.04.2011, pârâta A. D. a formulat întâmpinare prin care a solicitat ca pe baza probelor ce vor fi administrate să se respingă actiunea reclamantei și să fie obligată aceasta la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea întâmpinării a arătat că a fost chemată în judecată pentru anularea contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere 5633 din 30.10.2008.
Cu probele pe care le va administra a arătat că va dovedi că acțiunea reclamantei este neîntemeiată și trebuie respinsă.
Astfel că, a solicitat să se constate lipsa calității procesuale active întrucât contractul de vânzare cumpărare dintre ea si pârâtă a încetat odată cu încheierea contractului de vânzare cumpărare dintre ea si fiica sa F. E., întrucât a rămas fără pensie si se află în imposibilitatea de a mai întretine pe pârâtă, astfel că ea nu mai are nici o obligație față de pârâtă.
A arătat că recunoaște că nu a suportat cheltuielile de înmormântare si că nu s-a ocupat de acest eveniment, deoarece a fost alungată de către reclamantă dar, ulterior a achitat toate cheltuielile efectuate cu înmormântarea numitului M. F., numitului V. I. așa cum rezultă din chitanța de mână.
Consideră că notarul public nu a avut îndoieli cu privire la facultățile mintale ale vreuneia dintre părți, astfel încât aceștia si-au exercitat în mod valabil consimțământul având discernământul necesar la încheierea contractului.
A mai arătat faptul că reclamantei i-a fost respectat în totalitate dreptul de uzufruct, dar că aceasta pe fondul consumului frecvent de alcool provoacă deseori scandaluri, iar vecinii apelează la organele de politie.
A solicitat într-o teză subsidiară obligarea reclamantei să-i restituie suma de 80 000 Ron, bani pe care i-a dat reclamantei si soțului acesteia la încheierea contractului dintre ei.
A menționat că acești bani proveneau de la fiica sa care a lucrat în Italia mai mulți ani.
Pentru repunerea părților în situația anterioară, consideră că i se cuvine să primească înapoi toate cheltuielile efectuate inclusiv cele cu înmormântarea defunctului M. F..
În drept si-a întemeiat acțiunea pe dispozitiile art. 115-119 C.p.c.
A arătat că întelege să facă dovada cu acte si martori.
Pârâta a depus la dosar Încheierea nr._/2008 de carte Funciară si dovada comunicării acesteia, decizie asupra capacității de muncă nr 1368 din 18.08.2010, contract de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 5633/30.10.2008, chitanță sub semnătură privată și contract de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 2731/24.09.2009.
La dosar au fost depuse de către reclamantă acte medicale, decizie referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._/16.12.2009, contract individual de muncă_/2010, extras de cont ROL_, Dispoziția nr._ a Primarului Municipiului C., cerere de credit pentru nevoi personale, notificare emisă de Citibank EUROPE plc Dublin-Sucursala România, chitanța nr._-182-0039 din 01.07.2010, facturi de utilități emise de Romtelecom SA și acte medicale depuse la filele 65-88 din dosar.
La data de 10.05.2011, reclamanta a formulat cerere de completare a cadrului procesual prin introducerea în cauza si a numitei F. E. în calitate de intimată.
In fapt a arătat că ,prin acțiunea formulata a solicitat sa se constate nulitatea absoluta a contractului de vânzare cumpărare cu clauza de întreținere încheiat cu A. D. autentificat sub numărul 5633 din 30.10.2008 de Birou Notari Publici Asociați S. F. .
A susținut că în data de 7.04.2011 s-a depus la dosarul cauzei o întâmpinare prin care s-a invocat lipsa calității procesuale pasive întrucât printr-un alt contract s-a înstrăinat nuda proprietate a imobilului aflat in litigiu ,respectiv prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 2731/24.09.2009 de Notarul public D. T., A. D. înstrăinează nuda proprietate către fiica acesteia F. E. ,insa in același contract aceasta se obliga să se îngrijească de tot ce îi este necesar - medicamente, asistenta medicală, telefon, apa, curent electric, gaze, apa, canal, impozit, la deces să o înmormânteze, și să o pomenească, să nu o interneze într-un cămin de bătrâni și nici să nu aibă pretenție la pensia reclamantei. A precizat ca nu a știut până la data depunerii acestui contract la dosarul cauzei de existenta acestui act ,cu care nu a fost niciodată de acord si pe care nu l-a semnat. A menționat ca ea a dorit sa fie îngrijită și să primească toate cele necesare de la A. D. cu care a încheiat un act autentic si nu cu terțe persoane, ea neavând încheiat nici un act cu acestea .Este adevărat ca F. E. locuiește împreună cu ea și a acceptat aceasta situație întrucât era bătrână si complet oarbă si suferea din cauza singurătății, întrucât persoana care era desemnată de Primărie să aibă grija de ea nu putea sta în permanență cu ea având familie, iar F. E. nu avea condiții bune de locuit in casa mamei sale însă a precizat că aceasta nu numai că nu a fost recunoscătoare pentru ca o găzduit-o însă a fost și violentă. In susținerea celor mai sus menționate a arătat că înțelege să se folosească de sesizările făcute către polițistul de sector care a intervenit in cursul nenumăratelor conflicte pe care le-a avut cu aceasta persoană. A arătat ca a promovat chiar si o acțiune in evacuare împotriva acestei persoane care are calitatea de tolerat în locuința domiciliului său dosar aflat pe rolul Judecătoriei C. cu termen de judecata la 3.06.2011.
Consideră ca acest act încheiat între mamă și fiică este nelegal întrucât obligația de întreținere o are A. D. și că această obligație este o obligație intuitu persoanae și care nu putea fi transmisă către alte persoane decât cu acordul său și în forma autentică. A menționat că în situația de față sunt aplicabile dispozițiile art 973 cod civil care prevede că „convențiile n-au efect decât între părțile contractante„precum și dispozițiile art 1175 cod civil care prevăd ca,,actul secret care modifica un act public, nu poate avea putere decât între părțile contractante si succesorii lor universali ,un asemenea act nu poate avea nici un efect contra altor persoane„ Întrucât acest act nu a fost niciodată semnat de ea si nu si –a dat consimțământul cu privire la transferul obligației de intretinere consideră ca acest act este nul si nu poate produce efecte fata de ea ,în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 1094 cod civil care prevăd că„obligatia de a face nu se poate achita de alta persoana in contra voinței creditorului ,când acesta are interes ca debitorul s-o îndeplinească."
In baza principiului accesoriul urmează soarta principalului -accesorium sequitur principale -, condiția juridica a unui bun, a unui drept, a unui act, a unui fapt, a unei sancțiuni sau a unei activități, considerate ca principale, se extinde asupra altora, considerate accesorii in raport cu ele. Esența principiului si implicațiile sale sunt exprimate prin art. 17 C.proc.civ., potrivit căruia: «cererile accesorii si incidentele sunt in căderea instanței competente sa judece cererea principala». Astfel in virtutea acestui principiu a solicitat sa se constate ca actul juridic respectiv contractul de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 2731/24.09.2009 de Notarul Public D. T. este nul absolut si a solicitat repunerea părților în situația anterioară. Consideră că acest act reprezintă în fapt o donație deghizata între mamă si fiică cu scopul de a sustrage acest bun de la eventuala restituire către M. G.. A arătat că acest contract nu si-a îndeplinit rolul pentru care a fost încheiat respectiv degrevarea lui A. D. de obligația de întreținere întrucât nici fiica nu si-a îndeplinit obligațiile asumate prin acest contract lucru ce va fi demonstrat de martorii ce vor fi audiați in cauza.
In drept si-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 129,130,132 si art 114 Cod procedura civila .
In temeiul art. 242 alin 2 Cod procedura civila a solicitat judecarea cauzei si in lipsa sa .
La data de 16.06.2012, pârâta F. E., a formulat ,întâmpinare
împotriva acțiunii introduse de reclamanta M. G., și a solicitat respingerea ca neîntemeiată, pentru următoarele motive:
Reclamanta are dreptul de a se bucura de imobilul în care
locuiește,conform art. 517 C.civ,imobilul fiind însă în proprietatea acesteia de la data înstrăinării acestuia de către A. D..
A arătat că deși contractul de vânzare - cumpărare inițial a fost încheiat între reclamantă și A. D., ce nu a mai avut venituri, situație în care a fost nevoită să înstrăineze nuda proprietate pârâtei.
A susținut că A. D., în calitate de nud proprietar, a avut dreptul de a dispune de imobilul în care locuiește reclamanta, iar ea ca nou
proprietar respectă și va respecta drepturile uzufructuarei
dobândite prin contractul de vânzare - cumpărare încheiat între
reclamantă și A. D..
În consecință, reclamanta în calitate de uzufructuar nu se poate opune înstrăinării imobilului de către A. D., ei ca nou proprietar, în situația în care înțelege să se subroge în drepturile și obligațiile mamei sale față de reclamantă.
A susținut că obligațiile sale principale constau în a nu o stânjeni pe uzufructuară în exercitarea dreptului său și a-i asigura întreținerea în mod corespunzător.
În drept si-a întemeiat acțiunea pe dispoz. art. 115-118 C.proc.civ.
În scop probator reclamanta a solicitat, în dovedirea acțiunii, admiterea probei cu interogatoriul pârâtelor si a probei cu 2 martori fiind audiati martorii N. F. si Z. A., iar pârâta F. E. a solicitat admiterea probei cu interogatoriul reclamantei si a probei cu 2 martori, fiind audiați martorii A. M. si R. A., probe încuviintate de instantă la termenul de judecată de la 16.06.2011.
La data de 12.10.2011, reclamanta a depus un set de înscrisuri, constând în chitanțe de plată de la Compania de A. Oltenia SA, RCS-RDS, ., factură emisă de ., Protoieria C., ., Romtelecom SA, Cosmote și un articol din cotidianul Cuvântul Libertății.
La data de 14.11.2011 reclamanta M. G. a formulat precizare a cadrului procesual în sensul că înțelege să se judece cu A. D. și cu F. E. în calitate de intimate.
Referitor la contractul autentificat sub numărul 5633 din 30.10.2008 de Birou Notari Publici Asociați S. F. incheiat cu A. D. a menționat că temeiul legal al cererii sale este art. 954 alin 1 si 2,art 948,art 950, art 953, art 966, art 1900 Cod civil. Referitor la contractul de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 2731/24.09.2009 de Notarul public D. T. prin care A. D. înstrăinează nuda proprietate către fiica acesteia F. E. a menționat ca în situația de față sunt aplicabile dispozițiile art 129,130,132 și art 114 Cod procedura civilă, art 973c civil, 1175 Cod Civil, art 194 Cod civil.
La data de 18.11.2011 reclamanta M. G., a formulat cerere prin care a solicitat instanței să dispună emiterea unei adrese către Spitalul nr„3 C., - Secția neurologie - pentru a solicita conducerii spitalului să trimită, o adresă, prin care să se dovedească dacă: - soțul său pe nume M. F., la data de 30 octombrie 2008, era internat în spital și să se specifice și diagnosticul pentru care a fost internat, și dacă soțul său M. F., la data de 30 octombrie 2008 avea discernământ și era sănătos pentru a fi apt să semneze un act atât de important - denumit Contract de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere așa cum se dovedește în încheierea de autentificare nr.5633, din data de 30 octombrie 2008.
A arătat că a solicitat aceste date, deoarece ea este convinsă că soțul său era bolnav, și semnătura pentru acest contract A. D. a obținut-o în timp ce soțul său se afla sub tratament si că a fost de față cumpărătoarea A. D. și notarul, însă consimțământul său nu l-au avut - în acel moment, (deci ea nu a fost prezentă când soțul său a semnat ).
La data de 09.01.2012 pârâtele A. D. și F. E., au formulat note scrise prin care au solicitat respingerea acțiunii, pentru următoarele motive:
Reclamanta nu a precizat, deși acțiunea este formulată și completată de un avocat - dacă solicită nulitatea absolută ori anularea (nulitatea relativă) contractelor de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, între cele două fiind o diferență de regim juridic.
Au arătat că nulitatea absolută sancționează nerespectarea, la încheierea actului juridic civil, a unei dispoziții legale (imperative) care ocrotește un interes general obștesc.
Au susținut că în cauză, nu se ocrotește un interes general, obștesc, situație în care nu este aplicabilă sancțiunea nulității absolute. Nulitatea relativă sancționează nerespectarea, la încheierea actului juridic civil, a unei dispoziții legale (imperative) care ocrotește un interes particular sau individual (personal).
Regula prevăzută de art. 978 C.civ. este în sensul că actul trebuie interpretat mai mult ca să rămână valid, decât ca să piară, potrivit dictonului: actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat.
Consimțământul de a încheia contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere a existat atât la reclamantă cât și la defunctul său soț la momentul încheierii contractului. Prin încheierea contractelor de vânzare cumpărare reclamanta și soțul acesteia au păstrat dreptul de uzufruct pe toată perioada vieții lor.
Au arătat că în realitate, reclamanta se bucură pe deplin de dreptul de uzufruct având la dispoziție mai multe camere de locuit, precum și acces neîngrădit la bucătărie, baie, holuri, celelalte anexe, grădină și chiar la camera în care locuiesc împreună.
A mai arătat că reclamanta nu are calitate procesuală activă în a cere anularea contractului încheiat între ele pârâtele, întrucât nu este parte contractantă, situație în care invocă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, respectiv, a lipsei calității procesuale pasive a pârâtei F. E..
Au susținut că în cauză, alte persoane care au interese meschine, de a dobândi proprietatea asupra casei, o dezorientează cu promisiuni deșarte și i-au dau băuturi alcoolice pe care reclamanta le consumă cu plăcere, așa cum rezultă din declarațiile pe care le-a anexat la dosar .
Cu declarația numitului V. I., care poate fi audiat și în fața instanței judecătorești, arată că face dovada că a suportat împreună cheltuielile cu înmormântarea lui M. F., soțul reclamantei.
Mai mult decât atât, la încheierea contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere, încheiat între reclamantă și mama sa, aceasta împreună cu ea a dat reclamantei o sumă de bani, sumă pe care reclamanta nu ar avea de unde să o restituie în situația în care s-ar dispune anularea acelui contract, situație în care solicită instituirea unui drept de retenție asupra casei până la restituirea prețului, actualizat, pe care reclamanta i-l datorează.
De asemenea, a arătat că ele împreună au făcut pomenile după decesul soțului reclamantei și efectuează cu regularitate toate cheltuielile la furnizori ( gaze, apă, RDS, salubritate, etc.) pe reclamantă neinteresând-o decât consumul de alcool, de la care pornesc neînțelegerile și blestemele pe care le adresează în mod gratuit. Au arătat chiar dacă au doar nuda proprietate, se comportă ca buni proprietari, oferind și întreținere reclamantei, în măsura în care o acceptă.
Este de notorietate faptul că locul executării întreținerii este la domiciliul creditorului obligației și ca atare îngrijirea zilnică și personală este de natura contractului, fapt ce justifică prezența lor în domiciliul comun, evacuarea pe care o cere reclamanta în alte dosare fiind o greșeală a acesteia.
A precizat că tot ea, a plătit și asigurarea obligatorie a casei din care reclamanta cere evacuarea sa, fără să o mustre conștiința.
A susținut că până și copiilor ei minori le reproșează că nu au ce căuta în domiciliul comun, iar mâncarea pe care o dă reclamantei o aruncă la câinii din curte sau de pe stradă.
A arătat că aceeași atitudine, necorespunzătoare, a avut-o reclamanta anterior, evacuând propriul nepot, precum și un taximetrist și chiar un polițist, niciunul nefiindu-i pe plac.
A precizat că mama sa a fost însoțitoarea reclamantei inițial, pentru ca mai apoi, fară un motiv întemeiat și fară să-i spună, a înlocuit-o în mod nefiresc cu altă persoană, care îi oferă băuturi alcoolice, atitudine cunoscută de toți vecinii.
A arătat că rămâne ca instanța să aprecieze, cine generează stări de nemulțumire și cine se face vinovat de starea actuală și că la un așa comportament al reclamantei, le este greu să o înțeleagă și să o întrețină, necoborându-se la nivelul său de comportament.
Față de situația prezentată (deși mai există alte motive) și probatoriile existente la dosarul cauzei au solicitat respingerea acțiunii.
La data de 10.05.2012, pârâta A. D. a formulat precizare la cererea reconventională prin care a menționat că cheltuielile de înmormântare si pomenile ulterioare efectuate de către aceasta cu ocazia decesului numitului M. F. se ridică la suma de 10.000 lei si a depus cerere de acordarea ajutorului public judiciar.
Prin încheierea de ședință dată în Camera de Consiliu la data de 17.05.2012 instanța a admis cererea formulată de pârâta A. D. si a încuviințat ajutorul public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru de 3411 lei și a timbrului judiciar de 5 lei pentru valoarea de 90.000 lei.
Reclamanta prin apărător, a solicitat suplimentarea probatoriului cu 1 martor în ceea ce privește suma de bani menționată în cererea reconvențională. Pârâtele prin apărător au solicitat să fie încuviințată proba cu 1 martor în contraprobă.
Instanța a încuviințat cererea de suplimentare a probatoriului la termenul de judecată de la 21.06.2012, fiind audiați martorii S. E. și pentru pârâte și S. A. pentru reclamantă.
Prin sentința civilă nr._/15.11.2012 pronunțată de Judecătoria C. a fost admisă acțiunea civilă precizată formulată de reclamanta M. G. în contradictoriu cu pârâtele A. D. și F. E..
S-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr.5633/30.10.2008 BNP Ș. F..
S-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 2731/24.09.2009 BNP D. T..
Au fost obligate pârâtele către reclamantă la 4439 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că la data de 30.10.2008 a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 5633la BNP Asociați Ș. F. prin care M. F. și M. G. au vândut pârâtei A. D., imobilul situat în C., ., fost nr. 47 D, județul D., iar cumpărătoarea s-a obligat să-i îngrijească cu cele necesare traiului pe tot timpul vieții lor și să suporte cheltuielile de înmormântare și pomenirile creștinești.
Prețul de vânzare-cumpărare menționat în acest contract este în sumă de 80.000 lei, fiind menționat și faptul că vânzătorii întreținuți l-au primit în întregime de la cumpărătoarea întreținătoare " azi, data autentificării prezentului înscris".
Din probele administrate în cauză a reținut că, actul contestat a fost întocmit și semnat de vânzătorii întreținuți la spital unde se afla internat M. F. cu probleme de sănătate, iar reclamanta era nevăzătoare.
S-a făcut dovada că nu s-a adus la cunoștință reclamantei și soțului acesteia conținutul actului încheiat și în cuprinsul acestuia nu se precizează locul unde s-a dat suma de bani de 80.000 lei, menționându-se în contract că prețul a fost achitat " azi, data autentificării prezentului înscris".
Această mențiune se coroborează cu recunoașterea pârâtei A. D. la interogatoriu care la întrebarea nr. 7, recunoaște că această sumă de bani nu a fost dată nici la spital și nici în fața notarului, precum și cu declarațiile martorilor S. A. propusă de reclamantă care a declarat că reclamanta s-a plâns și la ea dar și la vecini că nu a primit nici o sumă de bani, că A. D. nu avea posibilități să procure această sumă de 80.000 lei, în acea perioadă nu avea nici o sursă de venit, iar F. E. era plecată în Italia, dar nu cunoaște dacă aceasta îi trimitea sau nu bani mamei sale și că în acea perioadă ,A. D. se descurca foarte greu din punct de vedere financiar, iar martora S. E., propusă de pârâte a declarat cu privire la suma de 80.000 lei că a văzut menționată în contract această sumă și nu cunoaște și nici A. D. nu i-a spus dacă această sumă de bani a fost primită de către soții M. și nu cunoaște dacă F. E. a trimis bani mamei sale, dar cunoaște că la data încheierii actului, A. D. avea venituri din pensie.
Din răspunsurile părților la interogatoriu, precum și din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că, reclamanta împreună cu soțul său, fiind în vârstă și având probleme de sănătate au urmărit încheierea unui contract de întreținere urmărind să aibă toate cele necesare traiului zilnic și de aceea au căutat o persoană care să-i îngrijească, fără însă a dori să –și vândă imobilul în care locuiau.
S-a constatat astfel că la încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 5633/30.10.2008 BNP Asociați Ș. F., atât reclamanta cât și soțul său au fost în eroare cu privire la natura juridică a actului încheiat în sensul că au crezut că încheie un contract simplu de întreținere, dar în realitate au încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere în care s-a stipulat inclusiv faptul că au primit suma de 80.000 lei, astfel fiind vorba de eroare, falsa reprezentare a realității la încheierea unui act civil.
Codul civil consacră art. 954 reglementării acestui viciu de consimțământ dispunându-se că " Eroarea nu produce nulitate decât când cade asupra substanței obiectului convenției".
În cazul erorii obstacol ( numită și distructivă de voință ) falsa reprezentare cade fie asupra naturii actului ce se încheie –error in negotio –( o parte crede că încheie un anumit act juridic, iar cealaltă parte are credința, greșită, că încheie un alt act juridic) ,fie asupra identității obiectului- error in corpore ( o parte crede că tratează cu privire la un anumit bun, pe când cealaltă parte are în vedere alt bun).
În cazul erorii obstacol asupra naturii actului ce se încheie, sancțiunea care intervine este nulitatea absolută a actului ( deoarece nu s-a format acordul de voință).
Se constată astfel lipsa totală a consimțământului reclamantei și al soțului său la încheierea actului juridic, cauză care atrage nulitatea absolută a acestuia ca sancțiune care lipsește actul juridic de efectele contrare normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă.
Cu privire la contractul de vânzare –cumpărare nr. 2731/ 24.09.2009 BNP D. T., instanța a constatat nulitatea absolută a acestuia având în vedere următoarele considerente:
Obligația de întreținere a reclamantei o avea A. D. conform contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 5633/30.10.2008, acest act fiind încheiat intuitu persoanae, dar pentru persoana pârâtei A. D. și această obligație nu putea fi transmisă către alte persoane decât cu acordul reclamantei și în formă autentică, pârâta F. E. neputându-se subroga în drepturile și obligațiile mamei sale față de reclamantă.
Astfel, în situația de față sunt aplicabile dispozițiile art. 973 C.civil care prevăd că " convențiile nu au efect decât între părțile contractante".
Întrucât acest contract nu a fost niciodată semnat de reclamantă și nu și-a dat consimțământul cu privire la transferul obligației de întreținere, acest act nu poate să producă efecte față de reclamantă, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 1094 C.civil care prevăd că " obligația de a face nu se poate achita de altă persoană în contra voinței creditorului când acesta are interes ca debitorul s-o îndeplinească ".
In baza principiului accesoriul urmează soarta principalului -accesorium sequitur principale -, condiția juridica a unui bun, a unui drept, a unui act, a unui fapt, a unei sancțiuni sau a unei activități, considerate ca principale, se extinde asupra altora, considerate accesorii in raport cu ele. Esența principiului si implicațiile sale sunt exprimate prin art. 17 C.proc.civ., potrivit căruia: «cererile accesorii si incidentale sunt in căderea instanței competente sa judece cererea principala». Astfel in virtutea acestui principiu se constată ca actul juridic, respectiv contractul de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 2731/24.09.2009 de Notarul Public D. T. este nul absolut.
Față de aceste considerente având în vedere nulitatea absolută care intervine ca sancțiune a contractelor de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificate sub nr. 5633/30.10.2008 și sub nr. 2731/24.09.2009 BNP D. T. și regulile în care se exprimă regimul juridic al nulității absolute: nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are interes, acțiunea în nulitate absolută este imprescriptibilă, nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmare, instanța a apreciat că reclamanta are calitatea procesuală activă în raport de obiectul cauzei, de motivele de fapt și de drept menționate în acțiunea completată și pârâta F. E. are calitate procesuală pasivă și în consecință a respins ca neîntemeiate excepțiile lipsei calității procesuale a reclamantei și a pârâtei invocate de pârâta A. D. și F. E. în întâmpinarea formulată la 01.04.2011 și în notele scrise depuse la 09.01.2012.
A fost respins capătul de cerere formulat reconvențional prin întâmpinarea formulată de pârâta A. D. depusă la 01.04.2011 cu privire la repunerea părților în situația anterioară privind obligarea reclamantei să-i restituie suma de 80.000 lei întrucât în cauză s-a făcut dovada că această sumă de bani nu a fost dată reclamantei și nici soțului acesteia și va respinge cererea de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor efectuate cu înmormântarea defunctului M. F. ca nedovedită.
Pentru considerentele menționate mai sus instanța a respins și cererea de instituire a dreptului de retenție asupra casei până la restituirea prețului actualizat formulată în notele de ședință depuse la 09.01.2012, instanța reținând că pârâtele nu au făcut dovada că reclamanta le datorează prețul de 80.000 lei.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtele A. D. și F. E., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivare, se arată că sentința recurată s-a dat cu aplicarea greșită a legii, întrucât în cauză, în ceea ce privește anularea primului contract, nu sunt în prezența unei erori obstacol, atât reclamanta cât și soțul acesteia, M. F., și-au dat consimțământul pentru încheierea unui contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, astfel încât în mod greșit instanța a reținut că cei doi au fost în eroare cu privire la natura juridică a actului încheiat. Reclamanta și soțul ei, în prezent decedat, au fost de acord cu încheierea contractului, exprimându-și voința în mod liber, fără a fi constrânși în vreun fel. Chiar M. G. a recunoscut că prin încheierea acestui contract cu clauză de întreținere dorea să aibă o bătrânețe liniștită, precum și toate cele necesare traiului zilnic.
Arată că nu are relevanță împrejurarea că semnarea contractului a avut loc în spital, deoarece afecțiunile de care reclamanta și soțul acesteia sufereau nu erau de natură a afecta raționamentul celor doi; reclamanta și soțul ei urmăreau să încheie un contract, astfel încât să fie îngrijiți în permanență de cineva, având astfel tot ce este necesar traiului zilnic.
În ceea ce privește suma de 80.000 lei, aceasta a fost achitată la domiciliul reclamantei, fiind prezent și F. M., fiul pârâtei A. D. iar depoziția martorei S. A., una subiectivă de altfel, nu poate face dovada că această sumă nu a fost plătită, având în vedere și numeroasele litigii, relații de dușmănie ce există între ei.
În ceea ce privește al doilea contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, recurenții arată că nu trebuia să se dispună anularea acestuia întrucât, pe de o parte, reclamanta nu avea calitate procesuală, neputând solicita anularea unui contract în care nu este parte contractantă, actul juridic respectiv fiind încheiat între A. D. și F. E.. Pe de altă parte, în hotărâre se precizează că obligațiile din primul contract sunt intuitu personae, motiv pentru care nu puteau fi transmise decât cu acordul reclamantei și în formă autentică. Cel de-al doilea contract a fost încheiat în formă autentică, iar în ceea ce privește a doua cerință, recurenții apreciază că nu se impunea consimțământul reclamantei M. G. la încheierea contractului dintre A. D. și F. E., deoarece nu au fost lezate drepturile reclamantei, obligația de întreținere fiind executată în continuare.
La data de 22.03.2013 intimata M. G. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței.
În motivare arată că a fost în eroare cu privire la natura juridică a actului încheiat, atât intimata cât și soțul ei au dorit să încheie un simplu contract de întreținere deoarece fiind în vârstă și bolnavi doreau să aibă alături o persoană care să-i îngrijească cu toate cele necesare traiului zilnic. Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.5633/30.10.2008 a fost încheiat la spital unde soțul său se afla internat cu grave probleme de sănătate, iar intimata suferise o operație la ochi și nu vedea, iar notarul nu le-a citit cuprinsul actului.
Intimata nu a invocat niciodată lipsa discernământului la încheierea actului ci doar faptul că au fost în eroare cu privire la actul pe care l-au încheiat, aceasta împreună cu soțul său crezând că încheie un simplu contract de întreținere, în realitate semnând un contract de vânzare-cumpărare prin care și-au semnat condamnarea la o bătrânețe tristă și plină de greutăți.
Cu privire la suma de bani, astfel cum rezultă din declarația martorei propusă de recurentele-pârâte, S. E., aceasta a arătat că nu știe și nici A. D. nu i-a spus dacă această sumă de bani a fost primită de soții M., în acea perioadă F. E. fiind plecată în Italia și nu știe dacă a trimis bani mamei sale și inclusiv A. D. recunoaște la interogatoriu că suma de bani menționată în contract nu s-a plătit niciodată.
Cu privire la contractul de vânzare-cumpărare încheiat între cele două recurente-pârâte consideră că se impunea anularea acestuia atât în baza principiului accesorium sequitur principale, cât și pentru faptul că intimata nu și-a dat consimțământul pentru transferul obligației de întreținere, această obligație fiind intuitu persoane dar pentru persoana recurentei-pârâte A. D., iar aceasta nu putea transfera către o altă persoană această obligație fără acordul său, ea fiind cea care trebuia să hotărască de cine să fie îngrijită. Deși A. D. a transferat obligația de întreținere în sarcina fiicei sale, aceasta nu doar că nu și-a îndeplinit această obligație, dar a devenit violentă față de intimată și i-a îngrădit dreptul de uzufruct, motiv pentru care a solicitat instanței și a obținut evacuarea ei.
Analizând recursul, în raport de motivele invocate și de dispozițiile legale incidente în cauză, cu luarea în considerare a dispozițiilor art. 304 ind. 1 C.pr.civ., tribunalul constată că acesta este întemeiat.
Astfel, se reține că, prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 5633/30.10.2008 la BNP Ș. F., M. F. și M. G. au vândut recurentei-pârâte A. D. imobilul situat în C., ., fost nr. 47 D, jud. D., prețul vânzării fiind în sumă de 80.000 lei, iar cumpărătoarea obligându-se să întrețină și să îngrijească pe vânzători, cu toate cele necesare traiului zilnic pe tot timpul vieții (hrană, curățenie, îmbrăcăminte, medicamente, asistență medicală etc.) și să suporte cheltuielile de înmormântare și pomenirile creștinești. Vânzătorii și-au rezervat dreptul de uzufruct viager.
Prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 2731/24.09.2009, recurenta-pârâtă A. D. a transmis către recurenta-pârâtă F. E. nuda proprietate a imobilului, stabilindu-se un preț de 5200 lei, iar cumpărătoarea obligându-se să îngrijească și să întrețină cu tot ce este necesar traiului zilnic pe intimata-reclamantă.
In acțiunea cu care a investit prima instanța, intimata-reclamantă M. G. invoca eroarea obstacol în sensul ca, la momentul incheierii contractului din anul 2008, vânzătorii au crezut ca încheie un contract de întreținere si nu unul de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere, solicitând constatarea nulității absolute a acestuia, iar prin precizarea depusă la data de 10.05.2011, reclamanta a solicitat și constatarea nulității absolute a contractului ulterior.
Potrivit mentiunilor inserate in primul contract, partile au citit actul, fiind de acord cu continutul lui, iar vanzatorii au primit pretul vanzarii 80.000 lei la data autentificarii actului.
Este neîndoielnic că între părți a intervenit un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, act juridic ce are un caracter aleatoriu, tribunalul constatând că din cuprinsul actului rezultă că obligația principală a dobânditoarei bunului este reprezentată de prestarea întreținerii, dar s-a stipulat și o sumă de bani reprezentând prețul imobilului înstrăinat.
Tribunalul constată de asemenea temeinicia susținerilor recurentelor potrivit carora atât reclamanta, cât și soțul acesteia și-au dat consimțământul pentru încheierea unui contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, astfel că în mod greșit prima instanță a reținut că aceștia au fost în eroare cu privire la natura actului încheiat, având în vedere urmatoarele considerente:
Art. 1171 Cciv, aplicabil in baza principiului aplicarii legii civile in timp, defineste inscrisul autentic ca fiind actul facut cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public, care are dreptul de a functiona in locul in care actul este facut.
Potrivit prevederilor art. 12, lit b din Legea nr. 36/1995, in forma in vigoare la momentul incheierii actului, notarul public autentifica inscrisurile. Astfel, actul a carui desfiintare se tinde a se obtine prin prezenta actiune este un inscris autentic care, potrivit art. 1173 Cciv face dovada deplina, pana la inscrierea in fals, in privinta dispozitiilor si conventiilor pe care le constata.
Este adevarat ca prezumtia de validitate a actului autentic si dovada pe care aceasta o face pana la momentul defaimarii sale sunt asigurate in privinta constatarilor personale ale agentului instrumentator.
Din acest punct de vedere, in privinta consimtamantului se poate face dovada nevalabilitatii exprimarii sale, intrucat agentul instrumentator nu poate constata daca vointa exprimata a partilor a fost sau nu afectata de vreo cauza de nulitate.
Eroarea asupra naturii actului invocata de reclamant nu este insa un viciu de consimtamant pentru ca, in sensul art. 954 Cciv, eroarea constituie viciu de consimtamant atunci cand consta in falsa reprezentare asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului sau asupra persoanei cocontractante.
In speta, eroarea invocata are caracter de obstacol in calea realizarii acordului de vointa si echivaleaza cu lipsa consimtamantului la incheierea actului in forma autentica de catre notar. Or, aceasta cauza de nulitate-eroarea asupra naturii actului-nu poate fi primita atunci cand este invocata in legatura cu un act autentic, pentru ca aceasta ar insemna ca, in fata notarului, partea sa nu-si fi exprimat consimtamantul cu privire la conventia constatata de acesta prin inscris autentic.
Potrivit art. 92, al 1 din Lg 36/1995 (in forma in vigoare la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare cu clauză de întreținere atacat) pentru a lua consimtamântul partilor, dupa citirea actului, notarul public le va intreba pe acestea daca au inteles continutul acestuia si daca cele cuprinse in act exprima vointa lor. O alta regula importanta o reprezinta cea prev in art. 80 alin. 1 din actul normativ anterior mentionat, potrivit caruia notarul public are obligatia sa desluseasca raporturile reale dintre parti cu privire la actul pe care vor sa il incheie, sa verifice daca scopul pe care-l urmaresc este in conformitate cu legea si sa le dea indrumarile necesare asupra efectelor lui juridice.
Exercitarea acestor atributii inseamna, de fapt, ca notarul public constata personal consimtamantul partii la incheierea actului, potrivit naturii juridice inscrise in acesta.
Mentiunea in legatura cu indeplinirea acestei obligatii de catre notar există in continutul actului atacat, partile declarand ca au citit actul și ca au consimțit la autentificarea acestuia.
Aceasta mentiune poate fi combatuta doar prin proba falsului, intrucat este constatarea personala a notarului public ca partile s-au prezentat si si-au exprimat consimtamantul la autentificarea inscrisului constatator al conventiei de vanzare cumparare si nu a altei conventii -de întreținere- cum a pretins reclamanta.
Nu are relevanță faptul că la momentul încheierii contractului de vanzare-cumparare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 5633/30.10.2008 soțul reclamantei era internat în spital, având în vedere că atât acesta cât și reclamanta și-au dat consimțământul în fața notarului public, care s-a deplasat la spital în acest scop, astfel cum reiese din mențiunile cuprinse în încheierea de autentificare a actului.
Astfel, concluzia primei instanțe în sensul că nu li s-a adus la cunoștință reclamantei și soțului acesteia conținutul actului încheiat este greșită.
Prin urmare, atât reclamanta cât și soțul acesteia au cunoscut natura actului încheiat, iar pentru neplata eventuală a sumei stabilite de părți ca preț, sancțiunea este rezoluțiunea actului și nu nulitatea acestuia.
De altfel concluzia primei instanțe în sensul că reclamanta și soțul acesteia au dorit încheierea unui contract de întreținere urmărind să aibă toate cele necesare traiului zilnic și de aceea au căutat o persoană care să-i îngrijească, fără însă a dori să-și vândă imobilul în care locuiau este greșită având în vedere că, prin contractul de întreținere una dintre părți înstrăinează un bun sau plătește o sumă de bani (capital), iar cealaltă parte se obligă să-i asigure întreținerea în natură (de regulă, hrană, îmbrăcăminte, îngrijiri medicale etc.) pe timpul cât va trăi, iar după moarte s-o înmormânteze.
Deci, atât prin contractul de întreținere, cât și prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere se transmite din patrimoniul întreținutului în patrimoniul întreținătorului dreptul de proprietate asupra unui bun (sau întreținutul plătește întreținătorului o sumă de bani), ambele contracte fiind cu titlu oneros.
Ori, prin concluzia la care a ajuns prima instanță, în sensul că reclamanta și soțul său nu au dorit să vândă (de fapt, să înstrăineze) imobilul, contractul a dobândit titlu gratuit, ceea ce nu este posibil, având în vedere că, așa cum s-a arătat anterior, atât contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, cât și cel de întreținere au caracter oneros.
Este adevărat că, în interpretarea clauzelor unui contract, trebuie sa se dea prioritate vointei interne, reale a partilor, numai ca, in speta aceasta vointa interna nu poate fi dovedita cu declaratiile martorilor, peste ceea ce s-a consemnat în înscrisul autentic și reprezintă constatările personale ale notarului public – respectiv citirea de către părți a actului și consimțirea la încheierea lui..
Prin urmare, sustinerea reclamantei ca aceasta și soțul ei s-au aflat in eroare cu privire la natura juridica a actului incheiat nu poate fi retinuta de instanta cu atat mai mult cu cat reclamanta și soțul acesteia nu sufereau de vreo boala care sa le afecteze discernamantul, iar susținerea reclamantei în sensul că la momentul încheierii actului era nevăzătoare nu este dovedită în cauză, actele medicale fiind ulterioare.
Asadar, vointa interna a partilor s-a exteriorizat prin exprimarea consimtamnatului la incheierea unui anumit contract, si, in masura in care aceasta nu corespundea vointei întreținuților, aceștia aveau posibilitatea sa se inscrie in fals si sa faca dovada ca nu si-au exprimat consimtamantul la incheierea contractului de vanzare cumparare cu clauză de întreținere (ci a unuia de întreținere) sau ca nu au dat citire continutului actului si astfel, consimtamantul lor a fost exprimat in considerarea altor clauze ale contractului.
Concluzionand, tribunalul retine ca, in fapt, pretinzand ca au fost in eroare asupra naturii actului, reclamanta a invocat nu un viciu de consimtamant-admisibil chiar si in situatia actelor autentice. Or, fata de regimul juridic al actelor autentice si forta probanta in privinta constatarilor notarilor, o astfel de cauza de nulitate, in masura in care nu s-a defaimat inscrisul ca fals, nu poate fi primita.
În privința contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2731/24.09.2009 de BNP D. T., tribunalul apreciază că în mod greșit prima instanță a constatat nulitatea acestuia ca urmare a nesemnării sale de către intimata-reclamantă.
Astfel, este adevărat că actul inițial s-a încheiat în considerarea debitoarei obligației de întreținere, contractul fiind intuitu personae, iar pentru schimbarea debitorului întreținerii era necesar acordul creditoarei, însă acest aspect nu este de natură a atrage nulitatea contractului încheiat ulterior, acesta nefiind opozabil creditoarei. Față de aceasta din urmă, câtă vreme nu și-a dat consimțământul la schimbarea debitoarei, continuă să-și producă efecte primul contract, creditoarea, în situația unei eventuale neexecutări a obligației de întreținere, putând optând între a cere executarea contractului sau rezoluțiunea acestuia pentru neexecutare.
Prin urmare, tribunalul constată că recursul este întemeiat, astfel că, în baza art. 312 alin. 1 C.pr.civ., îl va admite, urmând a modifica sentința recurată în sensul respingerii acțiunii acțiunii precizate ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtele A. D. și F. E. împotriva sentinței civile nr._/15.11.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, în contradictoriu cu reclamanta M. G..
Modifică sentința civilă nr._/15.11.2012 a Judecătoriei C., în sensul că respinge acțiunea precizată ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Aprilie 2013.
Președinte, D. G. | Judecător, L. M. | Judecător, L. L. B. |
Grefier, A. B. |
Red.jud.D.G.
Tehn.S.V./3 ex.
Jud.fond-Fl.D.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 920/2013. Tribunalul DOLJ | Acţiune în constatare. Decizia nr. 131/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
