Partaj judiciar. Sentința nr. 4950/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4950/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 14-10-2013 în dosarul nr. 25283/215/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 411/2013
Ședința publică de la 14 Octombrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE L. A.
Judecător D. F. S.
Grefier E. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind apelul declarat de apelantul pârât N. A. I., împotriva sentinței civile nr. 4950 din 27.03.2013 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă B. L., având ca obiect partaj judiciar .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns ; apelantul pârât N. A. I., asistat de avocat V. D., intimata reclamantă B. L..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează
- pârâtul N. A. I., a formulat apel în termen, motivat, netimbrat; au fost comunicate motivele de apel către intimata reclamantă.
Instanța în complet de judecată format din Președinte – L. Alerxandru, Judecător – D. F. S. și Judecător – S. L. M., pune în discuție calificarea căii de atac.
Avocat D. V., precizează că apelul este calea de atac în raport de valoarea obiectului material al litigiului.
Instanța, califică calea de atac ca fiind apel, în raport de valoarea obiectului material al litigiului și complet de apel, format din Președinte – L. Alerxandru, Judecător – D. F. S., conform dispozițiilor art. 99 alin 3 din ROI., procedează la continuarea judecății.
Apelantul pârât N. A. I., învederează că înțelege să renunțe la calea de atac.
Instanța, pune în discuție excepția netimbrării apelului, în raport de dispozițiile art. 20 alin 3 din Legea 146/1997 și acordă cuvântul asupra acesteia.
Avocat D. V., arată că apelantul N. A. I., renunță la calea de atac.
Intimata reclamantă B. L., este de acord cu renunțarea la calea de atac.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului dedus judecății, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4950/2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul_ a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta B. L. împotriva pârâtului N. A. I..
S-a dispus ieșirea din indiviziune în cote de 1/2 .
A fost omologhat raportul de expertiză întocmit în cauză de expert M. I., specialitatea (topografie geodezie, cadastru ) astfel cum a fost completat și depus la dosar în data de 03.12.2012 în varianta 3 de lotizare, dispune ieșirea din indiviziune a părților și atribuie loturile în felul următor:
LOTUL NR. 1 s-a atribuit reclamantei B. L., care primește suprafața de teren de 173 mp delimitat în Anexa nr. 3 de punctele: 34-33-55-71-70-30-52-34, teren pe care este amplasată construcția C1 - locuință cu suprafața construită de 125 mp, proprietatea reclamantei, suprafața de teren liberă este de 48 mp, având ca vecinătăți: la N- . 34-33-55 pe distanța de 9,28 m, la E- N. A. pe distanța de 19,56 m între punctele 55-71-70, la S- N. A. pe distanța de 7,24 m între punctele 70-30-52, la V- D. F. și D. L. pe distanța de 22,67 m între punctele 52-34.
Total valoare bunuri atribuite=_ lei
LOTUL NR. 2 s-a atribuit pârâtului N. A. I., care primește suprafața de teren de 371 mp delimitat în Anexa nr. 3 de punctele: 55-32-18-59 -16-4-1-2-24-25-7-9-8-19-52-30-70-71-55, teren pe care sunt amplasate construcțiile C2- locuință cu suprafața construită de 86 mp, C3- anexă cu suprafața construită de 29 mp și C4- anexă cu suprafața construită de 13 mp, suprafața de teren liberă este de 243 mp, având ca vecinătăți: la N- B. L. pe distanța de 7,24 m între punctele 52-30-70, la E. B. E. pe distanța de 51,81 m între punctele 32-18-59-16-4-1, la S: S. M. pe distanța de 9,80 m între punctele 1-2-24 la V- D. F. și D. L. pe distanța de 34,44 m între punctele 24-25-7-9-8-19-52, B. L. pe distanța de 19,56 m între punctele 70-71-55 .
Total valoare bunuri atribuite= 172.515 lei
În vederea echilibrării loturilor pârâtul a fost obligat să plătească sultă reclamantei suma de 46.035 lei.
Au fost compensate în parte cheltuielile de judecată suportate de reclamantă și pârât, pârâtul fiind obligat să plătească reclamantei suma de 500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._, la data de 13.09.2011, reclamanta B. L. a chemat în judecată pârâții N. D. și N. I., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea și ieșirea din indiviziune a părților pentru terenul situat în C., ., în suprafață de 539 mp.
În motivare, reclamanta a arătat că a dobândit nuda proprietate asupra imobilului situat în C., ., prin sentința civilă nr. 5764/28.03.2011, imobil compus din 300 mp teren în indiviziune și construcție separată-încăperile dinspre stradă 1,2,3,4,5,6 (trei camere, bucătărie, baie, hol-la parter), 7-pivnița de la subsol și podul aferent acestora. Prin renunțarea notarială s-a făcut renunțare la dreptul de uzufruct de care vânzătorul M. V. Veve, reclamanta devenind proprietar cu depline drepturi.
Reclamanta a mai arătat că în aceeași curte care totalizează circa 600 mp, sunt proprietari și pârâții N. D. și N. I. asupra terenului în suprafață de 300 mp în indiviziune cu ea și un corp de clădire separat de 104,25 mp, cumpărate în 1981 de la M. C. și M. G.-M.. Pârâții au realizat în anul 2000 cadastrul întregului imobil în vederea întabulării dreptului lor de proprietate iar înscrierea s-a făcut în Cartea Funciară sub nr. 9526 pentru teren în indiviziune și nr. 9526/1 pentru C 2. La acea dată pe lângă corpurile de casă fiecare coproprietar mai deținea și câte o magazie în spatele curții.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe disp. art. 728 C. civ. și art. 673/1-673/14 C.p.civ.
În susținerea acțiunii, reclamanta a depus la dosar următoarele înscrisuri:sentința civilă nr. 5764/28.03.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._/215/2010, declarația autentificată sub nr. 1880/03.06.2011 de BNP C. G., memoriu tehnic, dispoziția de achitare a taxei de timbru și timbru judiciar.
La data de 20.03.2012, N. A. I. a depus la dosar precizări prin care a arătat că este proprietarul imobilului situat în C., . (actualmente nr. 17) din 29.03.2001 conform actului de vânzare-cumpărare nr. 278/29.03.2001, terenul fiind înregistrat în cotă indiviză.
În susținerea cererii, pârâtul a depus la dosar contractul de vânzare-cumpărare nr. 278/29.03.2001 și copia cărții sale de identitate.
La data de 21.03.2012, reclamanta a depus la dosar cerere prin care a solicitat introducerea în cauză a numitului N. A. I..
În scop probatoriu reclamanta a solicitat și instanța a încuviințat proba testimonială, proba cu înscrisuri și proba cu expertiză tehnică, ulterior fiind audiat martorul C. A., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar, și depus la dosar raportul de expertiză întocmit de expert I. M..
La data de 20.06.2012, pârâtul N. A. I. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
Pârâtul a arătat că nu este de acord cu modificarea acțiunii reclamantei după prima zi de înfățișare și nu dorește să preia procesul în starea în care se află, fiind discutate și încuviințate cererile de probatorii.În situația în care instanța va trece peste toate acestea, pârâtul a solicitat probe în apărare, respectiv proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu, proba cu martori și proba cu expertiză.
Pârâtul a invocat excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea acțiunii întrucât la sfârșitul anului 2011 au convenit să-i cumpere reclamantei cota de ½ din imobilul în indiviziune însă aceasta nu a fost de acord cu întocmirea unui înscris autentic de vânzare-cumpărare.
La data de 20.06.2012, reclamanta a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de expert I. M. iar la data de 04.10.2012 expertul a depus la dosar completare la raportul de expertiză.
Analizând materialul probator administrat în cauză instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 5764/28.03.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._/215/2010 reclamanta B. L. a dobândit nuda proprietate asupra imobilului din C., . ( fost nr. 19), jud. D., compus din teren în suprafață indiviză de 300 mp și construcție- încăperile nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 și podul aferent acestora .
Prin declarația autentificată sub nr. 1880 / 08.06.2011 autentificată de BNP C. G. numitul M. V.- Veve a renunțat la dreptul de uzufruct asupra imobilului anterior menționat, reclamanta dobândit astfel și atributul dreptului de folosință asupra acestui imobil.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 278/29.03.2001 pârâtul N. A. I. a cumpărat imobilul situat în C., . ( actualmnete nr. 17), jud. D., compus din teren în suprafață indiviză de 300 mp și o casă din cărămidă cu demisol și parter.
Potrivit dispozițiilor art. 728 C.civ. ( în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată) „ nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune „ -
Instanța de fond a reținut că părțile sunt în indiviziune cu privire la suprafața de teren de 600 mp din acte, 544 mp din măsurători C., . ( fost nr. 19), jud. D..
În cauză a fost administrată proba cu expertiză tehnică specialitatea topografie, raportul de expertiză fiind întocmit de expert M. I., la care atât instanța din oficiu cât și părțile au formulat obiecțiuni, la care expertul a răspuns prin completarea la raport depus în data de 03.12.2012.
Expertul a identificat și evaluat imobilul- teren, stabilind că acesta are o valoare de 252.960 lei și a propus variantele de lotizare.
La formarea și atribuirea loturilor, instanța a ținut seama de criteriile prev. de art. 6739 Cod procedură civilă, respectiv de mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia, de natura bunurilor și de posesie.
Instanța de fond a reținut din probele administrate în cauză că reclamanta nu folosește terenul din spatele construcției pârâtului, motiv pentru care așa cum a propus și expertul și reclamanta nu a avut de formulat obiecțiuni în acest sens, această suprafață de teren pe care sunt amplasate construcțiile C2- locuință, cu suprafața de 86 mp C3- anexă cu suprafața de 29 mp și C4- anexă cu suprafața construită de 13 mp aparținând pârâtului va fi atribuită acestuia.
Solicitarea reclamantei de a i se atribui pârâtului o alee de acces către stradă doar de 1,05 m lățime practicabilă cu pasul nu a putut fi avută în vedere de instanță atâta timp cât pe de o parte pârâtul deține în proprietate autoturism, iar în prezent nu poate avea acces cu acesta către imobilul său, iar pe de altă parte scopul ieșirii din indiviziune îl reprezintă evitarea creării unor servituții de trecere în favoarea părților, care să îndreptățească pe proprietarul fondului aservit și să oblige pe proprietarul fondului dominant la plata de despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului de către proprietarul fondului aservit .
În speță, instanța de fond a constatat din completarea la raportul de expertiză ( fila 110) că accesul din . loturi se face pe o distanță de 5,14 mp, iar prin împărțirea în mod egal a acestei căii de acces s-ar asigura și pârâtului posibilitatea de a avea acces cu autoturismul către fondul său și evitarea creării unei servituții de trecere.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept instanța de fond a admis în parte acțiunea, a dispus ieșirea din indiviziune în cote de ½, a omologat raportul de expertiză întocmit în cauză de expert M. I., specialitatea (topografie geodezie, cadastru ) astfel cum a fost completat și depus la dosar în data de 03.12.2012 în varianta 3 de lotizare, a dispus ieșirea din indiviziune a părților și a atribuit loturile.
În temeiul art. 276 Cod procedură civilă, au fost compensate în parte cheltuielile de judecată suportate de către părți, pârâtul fiind obligat să plătească reclamantei suma de 500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Intimata deși legal citată nu a formulat întâmpinare și nu u solicitat administrarea de probe în apărare.
În cauză a fost invocată excepția netimbrării.
Stabilind ordinea soluționării aspectelor puse în dezbaterea contradictorie a părților, Tribunalul apreciază că verificarea actului de dispoziție al apelantului de renunțare la judecarea căii de atac se poate realiza doar dacă instanța de control judiciar a fost legal investită prin satisfacerea obligației de achitare a taxelor judiciare de timbru datorate.
Cum în speță apelantul nu și-a îndeplinit această obligație procedurală, Tribunalul, analizand cu prioritate exceptia procedurala derivata din corecta investire a instantei prin neplata taxelor de timbru si a timbrului judiciar legal datorate si calculate conform art. 11 Lg 146/1997 si respectiv art. 3 alin.2 OG 32/1995, urmeaza sa dea efect dispozitiilor sanctionatorii cuprinse in textul art. 20 alin. 3 Lg 147/1997 si art. 35 Normele metodologice pt aplicarea legii taxelor legale de timbru, dispozitii care sanctioneaza cu nulitatea cererea nelegal timbrata.
Astfel, Tribunalul constată că, potrivit art.11 alin.1 rap la art. 2 din Legea nr.146/1997 apelantul reclamant trebuia să achite o taxa judiciara de timbru de_ lei.
De asemenea, timbrul judiciar care trebuia achitat era de 5 lei, conform O.G. nr.32/1995, modificată și completată.
Potrivit art.35 alin.1 din O.M.J. nr.760/1999, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar conformt alin.2 în cazul în care taxa nu a fost plătită în cuantumul legal în momentul înregistrării acțiunii, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. Alineatul 5 al aceluiași articol stipulează că neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii. De asemenea art.9 alin.2 din O.G. nr.32/1995 prevede că, în cazul neachitării timbrului judiciar corespunzător cererii, se va proceda conform prevederilor legale referitoare la taxa de timbru.
Tribunalul constată că, deși apelantul reclamant a fost citat cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru și timbru judiciar in cuantumul anterior menționat nu s-a conformat obligației stabilite în sarcina sa.
Prin urmare, instanța va admite excepția invocată și în temeiul art.296 Cpciv va păstra în tot sentința apelată, anulând apelul ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția netimbrării.
Anulează apelul declarat de apelantul pârât N. A. I., împotriva sentinței civile nr. 4950 din 27.03.2013 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă B. L. ca netimbrat.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Octombrie 2013
Președinte, L. A. | Judecător, D. F. S. | |
Grefier, E. B. |
Red LA/4 ex/17.10.2013
E.B. 15 Octombrie 2013
J Fond M G Z.
| ← Rezoluţiune contract. Sentința nr. 2710/2013. Tribunalul DOLJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1551/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
