Contestaţie la executare. Decizia nr. 1142/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1142/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 17-06-2013 în dosarul nr. 32246/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1142/2013
Ședința publică de la 17 Iunie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE S. L. M.
Judecător L. A.
Judecător D. F. S.
Grefier E. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurenta contestatoare S.N.T.F.M. C. MARFĂ SA, împotriva sentinței civile nr. 2865 din 22.02.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul D. P., având ca obiect contestație la executare .
La apelul nominal făcut în ședința publică
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează
- contestatoarea S.N.T.F.M. C. MARFĂ SA, a formulat recurs în termen, motivat, timbrat; au fost comunicate motivele de recurs către intimat .
- intimatul D. P., a depus prin Serviciul Registratură, întâmpinare ;
- se solicită judecarea cauzei în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 C.pr.civ.
Constatând dosarul în stare de judecată, instanța reține cauza în pronunțare .
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului civil dedus judecății, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2865/22.02.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul_ a fost anulată contestația formulată de contestatoarea S.N.T.F.M. C. Marfă SA-Sucursala Banat Oltenia în contradictoriu cu intimatul D. P..
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 03.12.2012 contestatoarea S. C. Marfă SA-Sucursala Banat Oltenia a formulat, în contradictoriu cu intimatul D. P., contestație la executare împotriva popririi înființate de către B. I. M., asupra conturilor societății contestatoare, în dosarul de executare 239/E/2012, solicitând admiterea contestației și anularea în parte a actelor de executare în ceea ce privește onorariul avocatului cuprins în cheltuielile de executare, în sensul de a diminua aceste cheltuieli sub valoarea de 500 lei, acordată de instanța de fond.
Motivând în fapt contestația, s-a arătat că prin sentința nr. 5368/19.09.2012 Tribunalul D. a admis acțiunea formulată de către D. P. și a obligat societatea contestatoare la plata către acesta, a diferenței dintre drepturile salariale calculate în raport de salariul de bază minim brut de 700 lei și drepturile efectiv plătite pe perioada 01.06._10 și a sporului pentru condiții speciale de muncă în cuantum de 25% din salariul de bază brut pentru perioada 01.06._10, sume actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective, dobânda legală, precum și 500 lei cheltuieli de judecată.
S-a mai arătat că, creditorul s-a adresat executorului judecătoresc solicitând punerea în executare a titlului executoriu constând în sentința nr. 5368/19.09.2012, fiind format dosarul de executare nr. 239/E/2012 iar la data de 14.11.2012 a fost emisă adresa de înființare poprire asupra conturilor societății contestatoare deschise la B. Post C., pentru acoperirea sumei de 18.083,92 lei. Din procesul verbal anexat adresei de înființare poprire rezultă că s-au stabilit cheltuieli de executare în sarcina debitoarei în cuantum de 4046,92 lei, din care onorariu avocat de 1350 lei.
S-a precizat că onorariul de 1350 lei este exagerat de mare față de efortul depus, nu este justificat, fiind disproporționat de mare și tendențios în raport cu natura pricinii, lipsa de complexitate a cauzei și munca îndeplinită de avocat, în condițiile în care angajamentul avocatului a constat în redactarea unei simple cereri către executorul judecătoresc.
De asemenea, s-a arătat că potrivit art. 274 alin.4 C.p.c., judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale ori ce câte ori se va constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat iar prin aplicarea acestui text de lege nu se intervine în contractul de asistență juridică încheiat între parte și avocat, ci doar se apreciază în ce măsură onorariul părții care câștigă procesul trebuie suportat de partea care a pierdut procesul.
S-a mai precizat că dacă la suma de 500 lei s-ar adăuga și onorariul avocatului perceput cu ocazia executării silite, onorariul avocatului se ridică de fapt la cuantumul total de 1850 lei, ori acest cuantum este exagerat de mare raportat la munca depusă de avocat atât în fața instanței de judecată cât și în cadrul procedurii de executare silită.
În drept, contestația a fost întemeiată pe disp. art. 399 și următoarele C.p.c.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 C.p.c.
La dosar s-au depus următoarele înscrisuri: sentința nr. 5368/19.09.2012 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, adresa de înființare poprire creanță nr. 239/E/2012 emisă de B. I. M., procesul verbal încheiat la data de 14.11.2012 de B. I. M..
La data de 23.01.2013 intimatul D. P. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.
A invocat excepția netimbrării cererii de chemare în judecată, întrucât potrivit disp. art. 2 alin.2 din Legea 146/1997, debitoarea trebuia să achite taxă de timbru la valoarea contestată, aceea de 1850 lei.
A arătat că debitoarea contestatoare nu s-a conformat disp. art. 371 ind.1 C.p.c., potrivit cărora „obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe, sau printr-un alt titlu, se aduce la îndeplinire de bunăvoie”. Prin urmare, refuzul debitoarei de aducere la îndeplinire de bunăvoie a titlului executoriu a dus la suportarea din partea intimatului a unor cheltuieli suplimentare. Astfel, executarea creanței a presupus activitatea avocatului împuternicit constând în obținerea titlului executoriu, consultații acordate creditorului, întocmirea cererii de începere a executării silite, plata taxelor aferente, deplasări la biroul executorului judecătoresc, urmărirea procedurii de executare. Totodată, față de valoarea creanței, care este de 10 ori mai mare decât onorariul perceput, onorariul avocatului nu apare ca fiind disproporționat și nu încalcă Legea 51/1995.
A mai arătat că prevederile art. 274 alin.3 C.p.c. rămân inaplicabile în privința raportului juridic dintre client și avocatul său, acest raport fiind supus disp. art. 36 din legea 51/1995, potrivit căruia contractul dintre avocat și clientul său nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului.
A precizat că, contestatoarea invocă ca și temei de drept al solicitării sale art. 274 alin.4 C.p.c., articol care nu se regăsește în Codul de procedură civilă.
Criticile referitoare la onorariu se regăsesc la disp. art. 274 alin.3 C.p.c., care sunt aplicabile în faza judecării fondului în cauza dedusă judecății, deoarece în faza de executare silită se acordă alte servicii de executare diferite de fond. De asemenea, instanța nu poate interveni în relația dintre avocat și client și nu poate cenzura onorariul stabilit prin contractul de asistență juridică, cu atât mai mult cu cât textul de lege face referire la tabloul onorariilor minimale ale avocaților, tablou care nu există.
A mai precizat că în ceea ce privește contestarea onorariului de avocat solicitat și acordat de instanța de fond, această cerere este inadmisibilă, deoarece este o apărare de fond, iar debitoarea avea posibilitatea să formuleze recurs pentru acest motiv, iar prin reducerea onorariului i se încalcă dreptul de a-și recupera integral cheltuielile de judecată, pe care le-a făcut cu executarea silită, deși nu se află în culpă procesuală.
Potrivit Statutului profesiei de avocat, reclamațiile privind onorariile se soluționează de către decanul Baroului, deciziile acestuia putând fi atacate la Consiliul Baroului, iar apoi la Consiliul UNBR.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond a constatat și reținut că potrivit titlului executoriu reprezentat de sentința nr. 5368/2012 a Tribunalului D. –Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale pronunțată în dosarul nr._ contestatoarea pârâtă a fost obligată către intimatul creditor la plata sumei de 500 lei, cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
În prezenta contestație la executare se solicită ca instanța să anuleze în parte actele de executare în ceea ce privește onorariul avocatului de 1350 lei ,cuprins în cheltuielie de executare în sensul de a diminua aceste cheltuieli sub valoare de 500 lei dată de instanță în titlul executoriu .
Instanța de fond a reținut că la valoarea contestată de 1350 lei, taxa de timbru aferentă este de 119 lei.
Contestatoarea nu a depus taxa de timbru aferentă prezentei contestații la executare și având în vedere dispozițiile art.20 alin.3 din LG. 146/1997, instanța a anulat cererea ca netimbrată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea solicitând admiterea recursului, modificarea sentineți atacate în sensul respingerii excepției netimbrării.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a arătata că în mod greșit a admis instanța de fond excepția netimbrării întrucât pentru termenul din data de 22.02.2013 a fost citată fără obligația de a achita taxa de timbru, fiind astfel încălcate disp. Art. 18 legea 146/1997.
Mai mult la termenul din data de 23.01.2013 intimatul a depus întâmpinare care nu a fost comunicată reclamantei.
În drept au fost invocate disp. Art. 304 pct 7 și 9 Cpciv.
În conf cu disp. Art. 308 alin. 2 Cpciv, intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art. 3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este fondat:
Ambele motive de reformare invocate în motivele de recurs sunt întemeiate.
Astfel, critica apelantului pârât privind neacordarea unui termen de judecată pentru a lua cunoștință de întâmpinare, este în măsură să conducă la casarea deciziei, în condițiile art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă.
Astfel, dispozițiile legale care reglementează instituția întâmpinării (art. 115-118 Cod procedură civilă), spre deosebire, de exemplu, de cele în materia cererii de chemare în judecată, nu prevăd obligativitatea comunicării acestui act procedural, ceea ce presupune ca partea interesată (în speță, apelantul pârât) să procedeze la propriile demersuri pentru a lua cunoștință de apărările formulate în scris de către intimați. În concluzie, potrivit legislației naționale, întâmpinarea nu se comunică și, prin urmare, nici nu se acordă termen pentru a se lua cunoștință de acest act procedural.
Din perspectiva dreptului la un proces echitabil, însă, astfel cum este reglementat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în materie de cereri scrise, pentru asigurarea unui tratament egal între părți, toate cererile trebuie comunicate părților din litigiu, pentru ca acestea să-și poată exercita, în mod efectiv, dreptul la apărare în legătură cu aspectele relevate în cuprinsul acestora.
Cum Convenția Europeană a Drepturilor Omului se aplică prioritar față de dreptul intern, în caz de conflict între acestea, potrivit art. 20 alin. (2) din Constituția României, este fără dubiu că instanța de fond ar fi trebuit să procedeze la comunicarea întâmpinării
Motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.5 Cod procedură civilă, care vizează casarea deciziei pentru nereguli procedurale săvârșite de instanța de fond și în care se încadrează critica recurentului, condiționează incidența cazului de casare respectiv de existența unei vătămări produse părții respective, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea hotărârii, în condițiile art. 105 alin. (2) din același cod.
O asemenea vătămare s-a produs în ceea ce-o privește pe contestatoare întrucât în cuprinsul întâmpinării a fost invocată excepția netimbrării care a și fost admisă prin sentința recurată, iar contestatoarea nu a avut posibilitatea de a-și formula apărări în raport de aceasta.
Ca atare, recurenta nu a avut posibilitatea reală de a-și exercita, în mod corespunzător, dreptul la apărare în legătură cu susținerile intimatului exprimate în întâmpinare.
În ceea ce privește critica referitoare la aplicarea sancțiunii anulării fără ca anterior să i se fi stabilit obligația achitării taxelor judiciare de timbru, deși recurenta a invocat motivul de modificare prevăzut de disp. Art. 304 pct 9 Cpciv, Tribunalul consideră că, fiind în discuție aplicarea unor norme procedurale sediul materiei este și în acest caz art. 304 pct 5 cpciv, care include global toate încălcările normelor procedurale în afara celor prevăzute expres în motivele de recurs anterioare, precum și nesocotirea unor principii fundamentale a căror nerespectare nu se încadrează în alte motive de recurs.
Astfel, potrivit art. 18 alin. 1 Lg 146/1997 determinarea cuantumului taxei de timbru se face de către instanța de judecată, iar conf art. 29 alin.2 din Normele metodologice de aplicare a legii, prestatorul serviciului taxabil este obligat să comunice în scris plătitorului cuantumul taxei judiciare de timbru.
Întrucât contestația a fost anulată ca netimbrată fără ca instanța să fi comunicat contestatoarei obligația de a achita taxa de timbru (îndreptățind-o pe aceasta să aprecieze că beneficiază de scutirea prevăzută de disp. Art. 15 lit a teza finală Lg 146/1997) iar, urmare a neregularităților arătate, împrejurările de fapt și cele de drept ale pricinii au rămas nestabilite, se impune în temeiul disp. Art. 312 pct 5 Cpciv, admiterea recursului, casarea sentinței atacate cu trimiterea cauzei la prima instanță pentru rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite recursul declarat de recurenta contestatoare S.N.T.F.M. C. MARFĂ SA, împotriva sentinței civile nr. 2865 din 22.02.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul D. P. .
Casează sentința civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 17 Iunie 2013
Președinte, S. L. M. | Judecător, L. A. | Judecător, D. F. S. |
Grefier, E. B. |
Red LA/2ex/20.06.2013
E.B. 18 Iunie 2013
J fond A G.
| ← Reziliere contract. Decizia nr. 2205/2013. Tribunalul DOLJ | Pretenţii. Decizia nr. 931/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
