Fond funciar. Decizia nr. 652/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 652/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 10-04-2013 în dosarul nr. 1595/230/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 652/2013
Ședința publică de la 10 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. Steluța G.
Judecător I. G. P.
Judecător A. M. Tăruș
Grefier I. C.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta reclamantă S. C. împotriva sentintei civile nr. 868 pronunțată de Judecătoria Filiași la data de 6.11.2012 în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații L. M., V. C., F. G., C. L. DE APLICARE FOND FUNCIAR FILIAȘI, C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR D., D. E., intimata intervenientă M. M., având ca obiect fond funciar .
La apelul nominal făcut în ședința publică făcut în ordinea de pe listă a răspuns recurenta asistată de avocat E. G., avocat E. P. pentru intimata pârâtă L. M., intimatul pârât V. C., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la termenul anterior a fost prorogată proba cu înscrisurile depuse la dosar de către recurentă.
Instanța pune în discuția părților utilitatea probei cu înscrisurile depuse la dosar de recurentă la termenul anterior.
Pe proba cu înscrisuri, apărătorul convențional al recurentei, avocat E.G. solicită să se aibă în vedere înscrisurile depuse pentru doleanțele recurentei și lasă la aprecierea instanței administrarea acestei probe.
Avocat E.P. pentru intimata pârâtă L. M., învederează că se opune la administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar de recurentă la termenul anterior întrucât nu sunt utile soluționării cauzei.
În deliberare, instanța respinge proba cu înscrisurile depuse la termenul anterior ca nefiind utilă soluționării cauzei, după care
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, acordă cuvântul pe recurs.
Apărătorul convențional a recurentei,într-o teză principală, solicită admiterea recursului și trimiterea spre rejudecarea la instanța de fond ,cu cheltuieli de judecată.
Arată că instanța de fond a respins acțiunea ca lipsită de interes pentru că s-a făcut numai o adresă la C. L. de fond Funciar Filiași în sensul că recurenta nu a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate,ci numai sora sa M. M.,nu s-a comunicat copia cererii și pentru terenul de 400 mp. a fost solicitată proba cu interogatoriu și această probă s-a respins ca inutilă, nu s-au administrat alte probe, s-a statuat că terenul ar fi în punctul Dealul Viilor respectiv P. Săndiței,terenul figurează în Registrul Agricol fila 137 în punctul Dealul Viilor, s-a eliberat titlul de proprietate s-au făcut demersuri și s-a înregistrat cererea în anul 2006 de sora recurentei și nu s-a făcut nici o mențiune că ar fi lipsită de interes acțiunea,iar de la C. Județeană a fost depusă o Hotărâre prin care s-a respins contestația și nu se menționează dacă este vorba și de terenul din litigiu, probatoriul nefiind administrat suficient și depune concluzii scrise.
Recurenta, având cuvântul, arată că sora sa a trebuit să depună cerere pentru toate și în anul 2006 le-a păcălit,iar în 1990 intimata pârâtă L. M. a făcut construcția.
Apărătorul convențional al intimatei pârâte L. M., avocat E.P. solicită respingerea recursului și obligarea recurentei la cheltuieli de judecată.
Arată că pe terenul în litigiu s-a construit o casă și anexe gospodărești,reclamanta nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate așa cum rezultă din adresele Comisiei Locale nr._/2012,_/2012 cât și din decizia civilă nr. 1735/2008 pronunțată de Tribunalul D.,intră sub autoritate de lucru judecat, recurenta nu a obținut dreptul de proprietate pe motiv că nu a formulat cerere și nu are vocație la terenul din extravilan,cererea formulată în baza legii 247/2005 a fost formulată după 30 noiembrie și nu poate avea nici un efect,fiind formulată la circa un an de la termenul prevăzut de lege ,vina principală o are recurenta care nu a depus cerere este menționat de recurentă și în memoriul depus la dosar.
Intimatul pârât V. C., având cuvântul, solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 29.11.2011 pe rolul Judecătoriei Filiași sub nr._, reclamanta S. C. a chemat în judecată pârâții S. Anișoara, M. A. M., P. I., S. C. M., Cadiu S., P. S., S. I., L. G., M. M., S. I. A., S. S., S. E., L. M., V. C., F. G., C. L. de Fond Funciar Filiași și C. Județeană de Fond Funciar D., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să dispună nulitatea parțială a titlului de proprietate nr. 1031-_/21.04.1997 emis pe numele defunctului V. P. I., tatăl pârâtei L. M., pentru suprafața de 0,04 ha teren situat în T 83 P 153, precum și nulitatea parțială a actului de partaj voluntar autentificat sub nr. 304/04.02.2003 în ceea ce privește suprafața de 0,04 ha.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este sora pârâților Cadiu S., P. S., S. I., L. G., M. M. și mătușa pârâților S. Anișoara, M. A. M., P. I. și S. C. M., iar pârâții S. I. A., S. S. și S. E. sunt copii și soția supraviețuitoare ai fratelui său decedat, S. A..
De asemenea, reclamata a menționat că este verișoară primară cu pârâții L. M., V. C. și F. G..
A mai arătat reclamanta că pârâta L. M. are construită casa și anexele gospodărești pe o parte din terenul pe care îl solicită, susținând că acest teren trebuia să se regăsească în evidențele agricole la poziția de rol a autorului său, S. A. M. și nu la cea a defunctului V. P. I. .
Totodată, reclamanta a menționat că înțelegerea dintre aceasta și sora sa, M. M. a fost ca aceasta din urmă să formuleze cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în numele tuturor întrucât toți ceilalți frați nu locuiesc în localitate, însă aceasta a făcut cererea în nume personal și i s-a reconstituit dreptul de proprietate în calitate de moștenitoare a autorului S. M., fiind emis în acest sens TP nr. 1269/30.07.1997, care însă ulterior a fost anulat parțial cu privire la suprafața de teren intravilan de 1152 m.p. situată în T 12 P 5.
Cu privire la suprafața de teren de 0,04 ha, situată în punctul cunoscut sub denumirea de "Dealul Viilor ", reclamanta a susținut că acest teren a aparținut autorului ei, care a avut plantată vie iar în prezent pe această suprafață de teren sunt edificate construcții și este ocupat de gospodăria pârâtei L. M., fiind înscris în titlul de proprietate eliberat de pe urma defunctului V. P. I. .
A menționat reclamanta că anterior eliberării titlului de proprietate, s-a încheiat la notariat actul de partaj voluntar nr. 304/04.02.2003 între copii defunctului V. P. I. iar terenul în suprafață de 0,04 ha a fost trecut în lotul pârâtei L. M..
A mai arătat că acest act de partaj a avut la bază procesul verbal de punere în posesie, act premergător eliberării titlului de proprietate a cărui anulare parțială o solicită, situație în care dorește ca să fie exclusă suprafața de teren de 0,04 ha din totalul de 700 m.p., menționată în lotul pârâtei L. M..
Reclamanta a precizat că s-a interesat ce anume s-a întâmplat cu cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de numita M. M. și a formulat, la rândul său o astfel de cerere, însă ulterior li s-a spus că niciuna dintre acestea nu mai există.
A apreciat că este nedrept ca terenul ce a aparținut tatălui său să nu i se cuvină, în condițiile în care este ocupat de persoane neîndreptățite.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. III din legea 169/1997.
În dovedirea acțiunii, scutită de plata taxei de timbru, reclamanta a depus la dosar în copie: cartea sa de identitate, certificatul de naștere, TP nr. 1031-_/21.04.1997, actul de partaj voluntar autentificat prin încheierea nr. 304/04.02.2003 a BNP F. G. C., chitanța . nr._/11.09.2006 atestând plata impozitului pe teren de către moștenitorii defunctului S. A. M., TP nr. 1269-_/30.07.1997, decizia nr. 1735/29.09.2008 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, rezoluția dată de procuror la data de 22.11.2011 în cadrul dosarului nr. 909/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiași, referatul cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală dispusă de organele de poliție în cadrul aceluiași dosar, extras din registrul agricol cu poziția de rol a defunctului S. A. M. .
La data de 12.12.2011, pârâta L. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii promovată de reclamantă, ca nefondată și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
În cuprinsul întâmpinării formulate, pârâta a arătat că din motivarea acțiunii, fundamentată în drept în mod generic numai pe dispozițiile Legii 169/1997, s-ar desprinde concluzia că autorul defunct V. P. I. nu ar fi fost îndreptățit la suprafața de 400 m.p., cel îndreptățit fiind autorul reclamantei S. A. M., frate cu V. P. I.
A apreciat pârâta că acțiunea reclamantei este nefondată și lipsită de interes juridic.
A mai arătat că defunctul V. P. I. a avut 4 copii: I. I., V. C., F. G. și L. M., că numita I. I. a decedat în anul 1996 iar unica moștenitoare a acesteia este fiica sa, D. E..
De asemenea, a menționat că în urma decesului defunctului V. P. I., decedat la data de 04 decembrie 1991, a fost emis certificatul de moștenitor suplimentar nr. 18/01.02.2003, în cuprinsul căruia au fost menționați ca moștenitori ai defunctului: V. C., F. G., L. M. și D. E., ultima în calitate de nepoată de fiică a defunctului .
A mai arătat că ulterior, la data de 04 Februarie 2003, cei patru moștenitori au împărțit terenurile autorului V. P. I. prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 304/04.02.2003, moștenitoarea D. E. neavând nicio pretenție la suprafețele de teren împărțite și renunțând la sulta ce i se cuvenea.
Totodată a precizat că terenul extravilan în suprafață de 700 m.p. situat în T 83 P 153, ca de altfel și terenul extravilan în suprafață de 1300 m.p., aflat în prelungirea celui dintâi cad în lotul pârâtei L. M. și cu toate că terenul are categoria de folosință extravilan, pe suprafața de 700 m.p., pârâta are construită casa de locuit și anexele gospodărești, iar pe suprafața de 1300 m.p. are grădina.
Pârâta a menționat și faptul că cele două terenuri constituie un singur corp, fiind situate unul în prelungirea celuilalt, pe aceeași lățime, între De 2940 la est și De 2887 la vest, respectiv B. P. la nord și I. M. la sud, reclamanta solicitând anularea parțială a titlului numai în ceea ce privește terenul de 700 m.p. și numai pentru suprafața de 400 m.p., fără a specifica amplasamentul concret al terenului de 400 m.p., pe care dorește să-l desprindă din terenul pe care are casa și anexele gospodărești.
Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că înțelege să infirme susținerile reclamantei, învederând că terenul pe care are casa este extravilan și din câte cunoaște a aparținut autorului V. P. I., acestuia fiindu-i reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 2 ha și 2300 m.p. cu toate că în registrul agricol a figurat cu o suprafață mult mai mare, de 2,78 ha ( din care 0,17 ha arabil situat pe raza localității Florești ).
A mai arătat pârâta că reclamanta este fiica defunctului S. M., care a figurat cu rol distinct în registrul agricol și că, din cunoștințele pe care le are și terenul acestuia a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate însă singura care a solicitat terenul ce a aparținut acestui defunct a fost fiica sa, M. M., pe numele acesteia făcându-se reconstituirea dreptului de proprietate și fiind eliberat TDP nr. 1269-_/30.07.1997.
De asemenea, a menționat că reclamanta nu a solicitat terenul autorului deși era acceptantă a succesiunii acestuia și deținea certificatul de moștenitor emis anterior anului 1990 pentru casă și terenul aferent în suprafață de 250 m.p., s-a judecat cu numita M. M. și a obținut nulitatea parțială a titlului de proprietate emis autorului S. M. dar numai în ceea ce privește suprafața intravilană de 1152 m.p. situată în T 15 P 5.
În aceste condiții, pârâta a apreciat că reclamanta nu a solicitat nici măcar terenul autorului sau/și implicit nici suprafața de 0,04 ha pentru care solicită nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate iar o eventuală nulitate a titlului de proprietate nu i-ar profita acesteia întrucât nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate și nici nu a urmat procedura prevăzută de art. 51 și următoarele din legea 18/1991.
De asemenea, reclamanta a apreciat că o reconstituire a dreptului de proprietate în beneficiul reclamantei pentru terenul în litigiu ar duce la o eludare a dispozițiilor lefii fondului funciar.
Astfel, pârâta a precizat că înțelege să invoce excepția peremtorie a lipsei de interes a reclamantei în promovarea acțiunii.
În acest sens, a menționat că a avea calitate procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății și deci, calitatea procesuală pasivă aparține celui față de care se poate realiza interesul reclamantei iar în speță, interesul reclamantei nu se poate realiza decât cu moștenitorii defunctului V. P. I. și cu cele două comisii de fond funciar.
A mai arătat pârâta că prin s.c. nr. 843/17.11.2011 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul nr._, s-a dispus rectificarea TDP nr. 1031-_/21.04.1997 a cărui anulare parțială se solicită, în sensul că s-a înlocuit T 12 P 6 și 7 cu T 12 P 1 – intravilan curți-construcții cu suprafața de 1050 m.p.
De asemenea, a menționat că actele premergătoare emiterii titlului de proprietate emis autorului V. P. I. se găsesc și în dosarul nr._ .
A apreciat pârâta că este necesar să se depună și TDP 1269-_/30.07.1997 emis pe numele defunctului S. M., actele premergătoare emiterii acestuia, precum și dosarul prin care s-a dispus anularea parțială a TDP nr. 1269-_, la care face referire inclusiv reclamanta în cererea de chemare în judecată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115 C.pr.civ. iar în susținerea întâmpinării formulate, pârâta a depus la dosar în copie: certificatul de moștenitor suplimentar nr. 18/01.02.2003 emis de BNP F. G. C., s.c. nr. 843/17.11.2011 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul nr._ .
La termenul din data de 13 Decembrie 2011, pârâta M. M. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii promovată de reclamantă.
În cuprinsul întâmpinării formulate, pârâta a arătat că reclamanta a mai formulat în cursul anului 2008 două acțiuni pentru anularea titlului de proprietate, acțiuni ce au format obiectele dosarelor nr._ și_, iar în cuprinsul sentințelor pronunțate în cadrul acestor dosare, s-a reținut că aceasta nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile ce au aparținut autorului S. M., decedat în anul 1987.
A susținut aceasta că titlul de proprietate a cărui anulare se solicită a fost emis în mod valabil și că nu există motive pentru a se dispune anularea sa.
La același termen de judecată, au formulat întâmpinare și pârâții F. G. și V. C., solicitând respingerea acțiunii promovată de reclamantă și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța, din oficiu, a dispus emiterea unei adrese către C. L. de Fond Funciar Filiași pentru a înainta la dosar în copie actele ce au stat la baza emiterii TP nr._/1997, precum și emiterea unei adrese către BNP F. G. C. pentru a înainta o copie a înscrisurilor ce au stat la baza întocmirii actului de partaj voluntar aflat la fila 7 dosar.
Răspunsul la adresa emisă către BNP F. G. C., a fost înaintat la dosar la data de 05.01.2012, fiind comunicate în copie: certificatul de moștenitor suplimentar nr. 18/2003 și procesul verbal de punere în posesie emis pe numele autorului V. P. I. .
La data de 13.01.2012, reclamanta a formulat răspuns la întâmpinarea pârâtei L. M., în cuprinsul căreia a precizat că acțiunea sa este fondată iar interesul este legitim.
A susținut reclamanta că pentru soluționarea excepției lipsei de interes este necesară administrarea de probatorii iar referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a arătat că este de acord cu aceasta în ceea ce-i privește pe pârâții S. Anișoara, M. A. M., P. irina, S. C. M., Cadiu S., P. S., S. I., L. G., M. M., S. I. A., S. S. și S. I..
A precizat că au calitate procesuală pasivă în cauză doar moștenitorii defunctului V. P.I., respectiv pârâții: L. M., V. C., F. G. și cele două comisii de fond funciar.
Răspunsul la adresa emisă către C. L. de Fond Funciar Filiași a fost înaintat la dosar pentru termenul din 17 Ianuarie 2012, fiind înaintate în copie: cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de autorul V. P. I., anexa de validare a acestuia, contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 23.01.1956 între numiții P. Gr. V. și autorul V. P. I., testamentul numitului V. P., declarațiile pe propria răspundere ale numiților Sugu I. și B. Nicolița, extras din registrul agricol cu poziția de rol a autorului V. P. I..
Prin încheierea de ședință din data de 17 ianuarie 2012, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților S. Anișoara, M. A. M., P. I., S. M., Cadiu S., P. S., S. I., L. G., M. M., S. I. A., S. S. și S. I. și dispune scoaterea acestora din cauză, având în vedere că aceștia nu figurează ca persoane îndreptățite la moștenirea defunctului V. I. în cuprinsul certificatului de moștenitor eliberat de pe urma acestuia și nici în cuprinsul titlului de proprietate ce a fost eliberat de pe urma autorului S. A. M..
S-a luat act de precizarea avocatei reclamantei, în sensul că înțelege să o cheme în judecată și pe numita D. E. și s-a dispus introducerea acesteia în cauză.
La data de 14.02.2012, pârâta M. M. a depus la dosar o cerere intitulată " întâmpinare cu caracter reconvențional", cerere ce a fost calificată de instanță drept cerere de intervenție și la care aceasta a anexat: extras din registrul agricol cu poziția de rol a autorului S. A. M..
La același termen de judecată, avocatul pârâtei L. M. a depus la dosar o cerere de probatorii, solicitând emiterea unei adrese către C. L. de Fond Funciar Filiași, pentru a înainta o copie a TDP nr. 1269-_/30.07.1997, eliberat pe numele defunctului S. M. și actele ce au stat la baza emiterii acestuia și interpelarea reclamantei cu privire la numărul dosarului în care s-a dispus anularea parțială a titlului de proprietate anterior enunțat, pentru a se dispune atașarea acestuia.
În cuprinsul acestei cereri, pârâta a arătat că a invocat excepția lipsei de interes a reclamantei în formularea acțiunii întrucât aceasta nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate și nici contestație pentru terenurile ce au aparținut autorului S. M., situație în care cererea sa privind anularea titlului de proprietate pentru suprafața de 400 m.p., teren extravilan situat în T 83 P 153 este lipsită de interes întrucât o eventuală nulitate nu ar profita acesteia.
La termenul din data de 13 Martie 2012, instanța a apreciat că pentru punerea în discuție a admisibilității cererii de intervenție formulată de numita M. M. este necesar a cunoaște dacă aceasta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma autorului SusaiA. M., sens în care a dispus emiterea unei adrese către C. L. de Fond Funciar Filiași pentru a furniza informații legate de acest aspect.
Prin adresa nr. 5126/03.04.2012 ( fila 118 dosar ), comisia locală pârâtă a comunicat faptul că intervenienta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, înregistrată sub nr. 1448/20.03.1991, după autorul S. A. M. iar ulterior a formulat și contestație împotriva modului de soluționare a acestei cereri, contestație ce a fost înregistrată sub nr. 138/18.06.1991.
A precizat aceasta că atât cererea dar și contestația au fost înaintate Comisiei Județene de Fond Funciar D..
La termenul din data de 03 Aprilie 2012, instanța a admis în principiu, cererea de intervenție formulată de numita M. M. și a dispus introducerea acesteia în cauză în calitate de intervenientă în nume propriu.
La același termen de judecată, instanța a încuviințat cererea de probatorii formulată de av. G. E., și a dispus atașarea la prezenta cauză a dosarului nr._ și emiterea unei adrese către C. Județeană de Fond Funciar D., pentru a comunica modul de soluționare a contestației formulată de intervenintă, referitor la felul în care a fost soluționată cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de aceasta.
Din oficiu, instanța a dispus și emiterea unei adrese cu același conținut și către C. L. de Fond Funciar Filiași.
A fost prorogată pronunțarea asupra cererii formulate de av. P. E. pentru emiterea unei adrese către C. L. de Fond Funciar Filiași în vederea înaintării unei copii a titlului de proprietate emis pe numele defunctului S. M., după observarea înscrisurilor existente în cadrul dosarului nr._ .
Răspunsul la adresa emisă către C. Județeană de Fond Funciar D. a fost înaintat la dosar la data de 27.04.2012, fiind comunicată copia HCJ D. nr. 18 F-290/12.09.1991 prin care a fost respinsă contestația intervenientei.
Prin adresa nr. 5932/07.05.2012, C. L. de Fond Funciar Filiași a comunicat faptul că în urma contestației formulate, intervenienta M. M. a fost validată cu suprafața de 2,27 ha în anexa 3 poziția 70 .
Prin încheierea de ședință din data de 08 Mai 2012, instanța considerând că pentru soluționarea excepției lipsei de interes a reclamantei în promovarea prezentei acțiuni este necesară administrarea acelorași probatorii, ca și pe fondul cauzei, a dispus unirea acesteia cu fondul cauzei.
De asemenea considerând că este necesar a cunoaște înscrisurile ce au stat la baza emiterii titlului de proprietate emis de pe urma defunctului S. M., inclusiv cererile de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de moștenitorii acestuia, instanța a dispus emiterea în acest sens a unei adrese către C. L. de Fond Funciar Filiași .
Pentru celeritate s-a dispus și emiterea unei adrese către Biroul Notarului Public F. G. C. pentru a înainta o copie certificată a dosarului notarial în care a fost emis actul de partaj voluntar autentificat prin încheierea nr. 304/04.02.2003.
Răspunsul la adresa emisă către BNP J. G. C. a fost înaintat la dosar la data de 23 Mai 2012 iar prin adresa nr. 7178/28.05.2012, C. L. de Fond Funciar Filiași a înaintat la dosar în copie: anexa de validare a autorului S. A. M. cu suprafața de 2,45 ha, extras din registrul agricol cu poziția de rol a acestuia, TP nr.1269-_/30.07.1997 și a comunicat faptul că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de moștenitorii acestuia a fost înaintată împreună cu contestația nr. 138/18.06.1991, Comisiei Județene de Fond Funciar D..
La termenul din data de 29 Mai 2012, instanța apreciind că pentru soluționarea cauzei este necesar a obține informații suplimentare cu privire la terenul în litigiu, a dispus emiterea unei adrese către C. L. de Fond Funciar Filiași pentru a comunica dacă reclamanta sau intervenienta au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,04 ha situată în punctul „Dealul Viilor „, T 83 P 153, care a fost înscris în cuprinsul titlului de proprietate nr. 1031-_/21.04.1997, la poziția cărui autor a figurat în registrele agricole înscris acest teren, dacă acesta face parte integrantă din suprafața de 700 m.p., având ca vecinătăți: N- B. P; E – Văduca I., S- I. M. și V – DE 2940 și a înainta la dosar și o copie contestației nr. 138/18.06.1991.
Răspunsul la această adresă a fost depus la dosar la termenul din data de 19 Iunie 2012 ( filele 166-171), comunicându-se faptul că terenul în suprafață de 0,04 ha se regăsește în suprafața de 700 m.p. din TDP 1031/21.04.1997, însă reconstituirea dreptului de proprietate la nivelul orașului Filiași nu s-a făcut pe vechile amplasamente.
La data de 20.06.2012, pârâta L. M., prin avocatul ales a depus la dosar o cerere în cuprinsul căreia a solicitat ca pârâta C. L. de Fond Funciar Filiași să precizeze în mod expres dacă reclamanta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după autorul S. M., iar în caz afirmativ să înainteze copia acestei cereri.
Referitor la intervenienta M. M., pârâta a solicitat emiterea unei adrese către C. Județeană de Fond Funciar D. pentru a înainta o copie a contestației formulată de aceasta, precum și interpelarea intervenientei dacă contestația formulată a purtat inclusiv asupra terenului de 400 m.p., situat în T 83 P 153 și dacă împotriva modului de soluționare a contestației a formulat plângere la judecătorie.
Prin încheierea de ședință din data de 03 Iulie 2012, a fost încuviințată această cerere și s-a dispus emiterea adreselor către cele două comisii pârâte, precum și citarea intervenientei, cu mențiunea de a se prezenta la interogatoriu.
Prin adresa nr. 9586/14.08.2012, C. Județeană de Fond Funciar D. a comunicat faptul că prin HCJ nr. 18 F-290/12.09.1991 a fost respinsă contestația formulată de numita M. M. iar la nivelul Comisiei Județene de Fond Funciar D. nu există o evidență a contestațiilor formulate de cetățeni conform legilor fondului funciar.
Prin adresa nr._/17.09.2012, C. L. de Fond Funciar Filiași a comunicat faptul că reclamanta nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după autorul S. A. M..
Prin adresa nr._/29.10.2012, comisia locală pârâtă a completat acest răspuns menționând faptul că numai intervenienta M. M. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după acest autor, cerere ce a fost înregistrată sub nr. 1448/20.03.1991 și care a fost înaintată împreună cu contestația formulată de aceasta, Comisiei Județene de Fond Funciar D. .
La termenul din data de 30 Octombrie 2012, instanța luând act că atât din cuprinsul cererii de chemare în judecată dar și al înscrisurilor înaintate la dosar, reiese că atât autorul intervenientei M. M. și reclamantei dar și cel al pârâtei au figurat în registrul agricol cu aceeași suprafață de vie, de 0,04 ha însă autorul S. M. a figurat cu această suprafață de vie în punctul "Dealul Viilor", iar autorul V. I. în punctul " Podul lui Săndiță", din oficiu, a interpelat intervenienta și pârâta L. M. cu privire la acest aspect, învederându-se instanței, prin interogatoriul luat acestora că este vorba de același punct topografic, cunoscut sub ambele denumiri.
La același termen de judecată instanța a respins proba cu interogatoriul, apreciind-o ca inutilă, precum și cererea formulată de av. P. E. privind emiterea unei adrese către C. Județeană de Fond Funciar D. pentru a înainta o copie a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de intervenientă, dar și a contestației formulată de aceasta, întrucât din cuprinsul răspunsurilor formulate la adresele emise de instanță a rezultat că aceste înscrisuri nu se regăsesc în arhiva niciuneia dintre aceste instituții.
Prin sentința civilă nr.868/06.11.2012 pronunțată de Judecătoria Filiași a fost admisă excepția lipsei de interes în formularea acțiunii de către reclamantă.
A fost respinsă acțiunea principală având ca obiect " litigiu funciar" formulată de reclamanta S. C., împotriva pârâților L. M., V. C., domiciliat în loc. Filiași, .. 95, jud. D., F. G., D. E., C. L. de Fond Funciar Filiași, C. Județeană de Fond Funciar D. și în contradictoriu cu intervenienta M. M., ca fiind lipsită de interes.
A fost respinsă cererea de intervenție principală formulată de intervenienta M. M..
Au fost obligate în solidar reclamanta și intervenienta, la plata sumei de 900 lei, cheltuieli de judecată către pârâta L. M..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 111 C.pr.civ." Partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului."
Din examinarea înscrisurilor depuse la dosar s-a reținut că la data de 21.04.1997 a fost emis TP nr. 1031-_/21.04.1997 pe numele autorului V. P. I., pentru suprafața de teren de 2 ha și 2300 m.p. situat pe raza orașului Filiași, jud. D. iar la data de 30.07.1997 a fost eliberat titlul de proprietate nr. 1269-_ pe numele intervenientei M. M. M., în calitate de moștenitoare a autorului S. A. M..
Defunctul V. P. I. a avut 4 copii: I. I., V. C., F. G. și L. M., numita I. I. a decedat în anul 1996 iar unica moștenitoare a acesteia este fiica sa, pârâta D. E..
În urma decesului defunctului V. P. I., decedat la data de 04 decembrie 1991, a fost emis certificatul de moștenitor suplimentar nr. 18/01.02.2003, în cuprinsul căruia au fost menționați ca moștenitori ai defunctului: V. C., F. G., L. M. și D. E., ultima în calitate de nepoată de fiică a defunctului .
Ulterior, la data de 04 Februarie 2003, cei patru moștenitori au împărțit terenurile autorului V. P. I. prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 304/04.02.2003.
Reclamanta este fiica defunctului S. M., care a figurat cu rol distinct în registrul agricol. De asemenea, intervenienta M. M. este fiica defunctului S. M. . Pârâta L. M. este fiica defunctului V. I. . Defuncții V. I. și S. M. au fost frați și au avut rol agricol distinct, fiecare figurând cu suprafața de 0,04 ha vie, conform filei din registrul agricol aflat la dosar, în același punct topografic, însă în registrul agricol la unul figurează " Dealul Viilor ", iar la altul " Podul lui Săndiță", ambele toponime fiind denumirea aceluiași loc, aspect ce rezultă din interogatoriul luat intervenientei și pârâtei L. M. la termenul din 30 Octombrie 2012.
În concluzie ambii autori au avut suprafața de 0,04 ha vie iar din interogatoriul luat celor două părți amintite anterior, rezultă că între cele două suprafețe de vie se mai afla doar un teren, tot vie ce aparținea unei surori a acestora.
Instanța a constatat că după autorul S. M. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate intervenienta M. M., pe numele acesteia făcându-se reconstituirea dreptului de proprietate și fiind eliberat TDP nr. 1269-_/30.07.1997, fiind de presupus că a solicitat și suprafața de 0,04 ha vie ce apare în registrul său agricol .
S-a constatat însă că reclamanta nu a formulat nicio cererea de reconstituire a dreptului de proprietate după autorul S. M.. Afirmațiile acesteia că a dat mandat surorii sale., M. M., să formuleze cerere și în numele său nu sunt dovedite în cauză ci, dimpotrivă se constată că între M. M. și reclamantă ( și ceilalți moștenitori ai lui S. M. ) au avut loc procese funciare pentru terenul acestuia, situație ce naște prezumția contrară existenței unui mandat, de vreme ce părțile sunt în relații conflictuale.
Pentru via defunctului V. P. I. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate acesta, eliberându-se titlul de proprietate a cărui anulare se solicită aflat la fila 6 dosar, iar ca urmare a decesului său, prin partajul încheiat voluntar de moștenitorii acestuia, via a revenit în patrimoniul pârâtei L. M..
De altfel, din probele administrate în cauză, respectiv recunoașterile părților, în cererea de chemare în judecată și întâmpinări, rezultă în mod necontestat că pe terenul în litigiu și-a construit casa și anexele gospodărești pârâta L. M. Față de starea de fapt reținută, instanța va dezlega cererile ce fac obiectul prezentului dosar, după cum urmează:
Privitor la cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S. C., este clar că aceasta nu a cerut prin nicio cerere terenul autorului său S. M., singura care a formulat o asemenea cererea fiind intervenienta M. M.. Cum potrivit Legii 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate se face doar la cererea celor interesați, adresată Comisiei Locale, este evident că neformulând o asemenea cerere către comisia locală, reclamanta nu justifică un interes nici prin promovarea acțiunii, pentru că în lipsa unei cereri anterioare adresată comisiei amintite, chiar și în cazul în care i sar admite acțiunea, demersul său juridic ar rămâne fără nici un folos practic, în sensul că nu va putea benefici de reconstituirea dreptului de proprietate
Ca atare, instanța a respins acțiunea principală va fiind lipsită de interes.
Privitor la apărarea reclamantei că în cauze similare, s-a constatat interesul de către aceeași instanță, chiar și în lipsa unei cereri, sens în care s-a invocat speța U., s.c. nr. 93/2010 pronunțată în dosarul nr._, este evidentă eroarea în care se află apărătorul reclamantei întrucât în acea cauză se eliberase un titlu de proprietate de pe urma unui bunic, doar pe numele unuia dintre nepoți deși nici acesta și nici ceilalți nepoți nu formulaseră cerere.
În speța amintită, instanța a constatat că nu există nici un fel de cerere de reconstituire, titlul fiind emis din inițiativa comisiei locale, nefiind aceeași situație în speța de față.
Privitor la cererea de intervenție formulată de intervenienta M. M., prin care solicită același teren pe care are edificată gospodăria pârâta L. M., fiind lămurit faptul că aceasta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, însă cererea sa de intervenție este neîntemeiată pentru două motive:
1. Pe terenul solicitat atât de reclamantă, cât și de intervenientă se constată că are edificată gospodăria pârâta L. M., care a moștenit acest teren de la tatăl său, V. I., membru cooperator conform registrului agricol, pârâta devenind astfel în temeiul dispozițiilor art. 23 și 24 din legea 18/1991, proprietar de drept asupra terenului aferent locuinței, dreptul său născut din lege fiind preferabil oricărei alte cereri formulată în baza legilor fondului funciar.
2. Este neîntemeiată afirmația că terenul a aparținut defunctului S. M., de vreme ce se constată că și defunctul V. I., autorul pârâtei a avut teren în același loc, în suprafață de 0,04 ha vie, loc cunoscut sub numele de " Podul lui Săndiță " sau " Dealul Viilor ". Este astfel de prezumat că pârâta a construit casa de locuit pe terenul tatălui său V. I. și nu pe cel al defunctului S. M..
Față de aceste considerente, instanța a respins ca lipsită de interes acțiunea principală și ca neîntemeiată cererea de intervenție, titlul de proprietate emis pe numele defunctului V. I. fiind legal și temeinic întocmit.
În cauză nu sunt incidente motive de nulitate a acestuia, ca urmare a încălcării unor norme imperative ale legilor fondului funciar, nefiind astfel îndeplinită ipoteza prevederilor art. III din Legea 169/1997.
În temeiul art. 274 C.pr.civ., în solidar reclamanta și intervenienta, au fost obligate la plata sumei de 900 lei, cheltuieli de judecată către pârâta L. M., cheltuieli constând în onorariu avocat.
Împotriva sentinței civile nr. 868 pronunțată de Judecătoria Filiași la data de 6.11.2012, a declarat recurs reclamanta S. C. prin care a solicitat casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În esență, recurenta a arătat că în mod greșit i-a fost respinsă acțiunea în temeiul excepției lipsei de interes invocată de pârâta L. M.; a arătat că interesul său este unul legitim, născut și actual și că cererea de reconstituire a formulat-o după ce și-a dat seama că sora M. M. a formulat cerere numai în nume propriu. În cadrul procesului de partaj succesoral intervenienta M. M. a cunoscut că terenul de 400 mp din T83, P153, este terenul ce a aparținut tatălui părților și face parte din cei 700 mp atribuiți în lotul pârâtei L. M.. În acest sens, numai expertiză topografică putea identifica terenul și în baza tuturor înscrisurilor și probelor coroborate se putea vedea clar că interesul său este legitim și pe cale de consecință acțiunea este întemeiată.
În continuare, recurenta a arătat că nu s-a stabilit fără dubiu că s-a formulat cerere pentru acest teren, instanța s-a limitat numai la răspunsurile primite de la C. L.; au fost depuse cereri iar tatăl defunct figurează în registrul agricol la fila nr.137 cu suprafața de teren de 0,04 ha în punctul "Dealul viilor". Recurenta a arătat de asemenea, că a achitat taxele și impozitele aferente și nu poate fi vorba de lipsă de interes.
Recursul nu a fost întemeiat în drept.
Anexat recursului, a fost depus un set de înscrisuri, filele 3 – 8.
Intimata L. M. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
A arătat că în mod corect instanța de fond a admis excepția lipsei de interes a reclamantei în ceea ce privește cererea sa privind constatarea nulității absolute parțiale a TP nr.1031-_/21.04.1997 emis pe numele defunctului tată V. P.I. pentru suprafața de 0,04 ha teren situat în T83, P153, precum și a actului subsecvent de partaj voluntar. Reclamanta nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate aspect ce rezultă atât din adresele Comisiei Locale Filiași cu nr._/17.09.2012 și nr._/29.10.2012, cât și din decizia civilă nr.1735/29.09.2008 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ intrată sub autoritate de lucru judecat. Cererea de reconstituire formulată de reclamantă și înregistrată sub nr._/12.09.2006 nu poate produce nici un fel de consecințe juridice, câtă vreme potrivit art.33 din Legea nr.1/2001 cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate puteau fi depuse la comisiile de fond funciar până la data de 30.11.2005, natura juridică a acestui termen fiind aceea a unui termen de decădere.
Intimata a arătat de asemenea, că susținerea recurentei în sensul că numai în baza unei expertize topografice prin care s-ar fi identificat terenul, se putea observa interesul legitim, nu are nici un suport legal. Expertiza topo este inutilă în condițiile în care cererea reclamantei nu respectă condițiile pentru care aceasta poate fi parte în proces. Sunt nefondate și susținerile recurentei privind plata taxelor și impozitelor pentru terenul în litigiu.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor recurentei și în raport cu prevederile legale incidente, incluzând art.3041 C.proc.civ, Tribunalul reține următoarele aspecte:
Deși codul de procedură civilă de la 1865 nu enunță condiția interesului în materia acțiunii civile, ci doar în unele situații particulare, literatura de specialitate a fost unanimă în a recunoaște că interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie să fie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil. Activitatea judiciară nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui interes de către persoana care solicită instanței de judecată soluționarea unei cereri.
Astfel cum remarca E. Heroveanu :"ceea ce caracterizează, din punct de vedere procedural, interesul de a uza de acțiune în justiție e principiul necesității practice a acțiunii și a autonomiei dreptului la acțiune, adică ideea că dacă cel interesat n-ar recurge la oficiul organelor jurisdicționale, s-ar expune prin aceasta la un prejudiciu inevitabil. Prin finalitatea sa, interesul se a acționa se află într-o evidentă conexiune cu dreptul subiectiv, fără a se confunda însă cu acesta.
În speță, recurenta-reclamantă a solicitat prin acțiunea introductivă constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate nr. 1031 –_/ 21.04.1997 emis pe numele defunctului V. P.I., tatăl pârâtei L. M. pentru suprafața de 0,04 ha teren extravilan situat în T83, P153, orașul Filiași, județul D., pretinzând că acest teren a aparținut tatălui său, defunctul S. A.M. care a avut plantată vie.
Reclamanta însă, nu a formulat cerere de reconstituire pentru terenurile ce au aparținut autorului său, S. M..
Rezultă această împrejurare din răspunsul la relațiile solicitate de prima instanță, în acest sens, Primăria orașului Filiași comunicând prin adresa nr.5126/03.04.2012 (f 18) că doar intervenienta M. M. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată sub nr.1448/20.03.1991 după autorul S. A.M. și apoi contestație, înregistrată sub nr.138/ 18.06.1991 înaintată la C. Județeană – soluționată prin sentința civilă nr.3986/15.04.1992 pronunțată în dosarul nr._/1991. De asemenea, prin adresa nr. 8448/18.06.2012 (fila 166), Primăria orașului Filiași a reiterat aceleași precizări pentru ca mai apoi, prin adresa nr._/17.09.2012 să menționeze în mod expres că recurenta-reclamantă S. C. nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după autorul S. C. și nici după autorul S. A.M.. (f 187).
De altfel, aceste aspecte au fost învederate și cu prilejul soluționării unei
alte acțiuni anterioare ce a fost obiectul dosarului nr._ prin care recurenta-reclamantă alături de alți reclamanți solicita inițial anularea TP nr.1269-_/30.04.1997 eliberat de C. Județeană intervenientei M. M.M. de pe urma autoarei S. A.M.. Ulterior în același dosar acțiunea a fost precizată în sensul anulării titlului de proprietate doar în ceea ce privește suprafața de teren intravilan de 1152 mp din T12, P5 și soluționată favorabil, considerându-se prin decizia nr.1735/29.09.2008 a Tribunalului D. că terenul intravilan nu putea face obiectul aplicării Legii nr.18/1991 întrucât nu se afla la dispoziția Comisiei Locale, dreptul de proprietate asupra acestuia existând în virtutea devoluțiunii succesorale legale.
Chiar dacă nu s-au făcut statuări de natură a fi valorificate sub forma puterii de lucru judecat cu privire la valabilitatea titlului de proprietate pentru restul suprafeței prin raportare la titularii cererilor de reconstituire în prezenta cauză, totuși se are în vedere că inclusiv în cauza respectivă, anterior modificării acțiunii, relațiile de la C. L. de Fond funciar Filiași menționau același aspect privind lipsa formulării unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate de către reclamantă, printre care și recurenta-reclamantă S. C. după defunctului S. A.M..
De altfel, nici recurenta reclamantă nu contestă că cererea de reconstituire de pe urma defunctului S. A.M. a fost formulată doar de M. M., iar cererea ulterioară emiterii titlului de proprietate, respectiv cererea înregistrată sub nr._/12.09.2006 formulată de o altă persoană, respectiv sora sa, Cadiu S. la care face trimitere în motivele de recurs nu ar mai putea avea eficiență juridică sub aspectul recunoașterii unei îndreptățiri a reclamantei la terenul ce ar aparține autorului său, câtă vreme a fost formulată cu depășirea termenului legal.
Din prevederile art.8 alin.3 din Legea nr.18/1991 republicată, rezultă că stabilirea dreptului de proprietate se face în condițiile legii, la cerere. Prin urmare, pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile Legii nr.18/1991 este necesară formularea unei cereri și înregistrarea ei, conform art. 9 alin.3 din lege, la Primăria localității în a cărei rază teritorială se află terenul - în prima fază de aplicare a legii fondului funciar - data de 31.12.1998, personal sau prin poștă, cu confirmare de primire, sub sancțiunea decăderii din termen.
Potrivit art.11 alin.1 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor aprobate prin H.G. nr.890/2005, cu modificările și completările ulterioare, cererea se formulează de către fiecare persoană îndreptățită, personal sau prin mandatar. Când sunt mai mulți moștenitori, cererea se poate face și în comun, fiind semnată de fiecare dintre ei.
Recurenta-reclamantă nu a făcut dovada existenței unui mandat tacit dat intervenientei M. M. pentru depunerea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, instanța de fond considerând în mod corect că existența unor procese funciare pentru terenul rămas de pe urma autorului S. M. între Mnada M. și ceilalți moștenitori ai acestuia naște prezumția contrară existenței unui mandat, de vreme ce părțile s-au aflat în relații conflictuale.
Practica judiciară constantă este în sensul că "beneficiază de reconstituirea dreptului de proprietate numai persoanele care au formulat cerere individuală sau în comun cu ceilalți moștenitori, ori aceștia au împuternicit pe unul dintre ei să facă cerere pe seama lor-mandat tacit sau scris"- Curtea de Apel București, decizia civilă nr.1443/1996.
Așadar, în lipsa formulării unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul ce a aparținut autorului S. M., în mod corect, instanța de fond a dat eficiență excepției lipsei de interes a reclamantei în promovarea acțiunii pentru că oricum, chiar în ipoteza anulării parțiale a titlului de proprietate emis de pe urma defunctului V. I. ca urmare a constatării că suprafața de 0,04 ha s-ar fi aflat în registrul agricol al autorului S. M., această împrejurare nu genera un folos practic pentru recurenta-reclamantă, de natură a justifica interesul demersului său juridic; chiar dacă s-ar fi anulat titlul de proprietate contestat, reclamanta recurentă nu ar fi devenit proprietara terenului înscris în acțiune. În acest sens, în mod legal instanța de fond a apreciat că în lipsa unei cereri de reconstituire, reclamanta nu justifică interes pentru promovarea acțiunii.
Nu pot fi primite nici criticile recurentei privind faptul că o expertiză topografică ar fi putut justifica interesul său legitim în promovarea acțiunii întrucât probele nu îndeplinesc condițiile de admisibilitate prevăzute de art.167 C.proc.civ, fiind inutilă într-o cauză caracterizată prin lipsa interesului în promovarea acțiunii.
Principiul rolului activ al judecătorului nu trebuie interpretat în sensul că orice probă solicitată de o parte trebuie să fie admisă și administrată de instanță, aceasta fiind suverană în aprecierea pertinenței, concludenței și utilității probelor.
Sunt nefondate și susținerile recurentei prin plata taxelor și impozitelor aferente, în lipsa oricăror dovezi în acest sens.
Pe cale de consecință, având în vedere considerentele de fapt și de drept mai sus menționate, Tribunalul, în baza art.312 C.proc.civ va respinge ca nefondat recursul declarat, menținând ca legală și temeinică hotărârea atacată.
În ceea ce privește acordarea cheltuielilor de judecată, Tribunalul va reține că dreptul la un proces echitabil incluse în conținutul său o lichidare corespunzătoare a cheltuielilor de judecată, iar potrivit art.274 alin.1 C.proc.civ, partea care cade în pretenții va fi obligată la cerere să plătească cheltuielile de judecată.
Așadar, va fi obligată recurenta la plata către intimata L. M. a sumei de 800 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în faza procesuală a recursului, dovedite prin chitanța nr.191/09.01.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă S. C. împotriva sentinței civile nr. 868 pronunțată de Judecătoria Filiași la data de 6.11.2012 în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații L. M., V. C., F. G., C. L. DE APLICARE FOND FUNCIAR FILIAȘI, C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR D., D. E. și intimata intervenientă M. M..
Obligă recurenta la plata către intimata L. M. a sumei de 800 lei reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Aprilie 2013.
Președinte, R. Steluța G. | Judecător, I. G. P. | Judecător, A. M. Tăruș |
Grefier, I. C. |
Red.jud.I.G.P.
16.04.2013
Tehn.S.V./2 ex.
Jud.fond-C.G.
| ← Grăniţuire. Sentința nr. 1408/2013. Tribunalul DOLJ | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 266/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
