Grăniţuire. Sentința nr. 1005/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1005/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 14-05-2013 în dosarul nr. 1854/201/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 227/2013
Ședința publică de la 14 Mai 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE L. L. B.
Judecător D. G.
Grefier F. C. C.
Pe rol soluționarea apelului declarat de apelantul-reclamant L. A. împotriva sentinței civile nr. 1005/13.06.2012, pronunțată de Judecătoria Calafat, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți L. G. și L. M. C., având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru apelantul-reclamant L. A., reprezentant convențional, avocat O.-G. B., în baza împuternicirii avocațiale nr._/18.10.2012, emisă de Baroul D., pentru intimații-pârâți L. G. și L. M. C., reprezentant convențional, avocat F. C. Steluța, în baza împuternicirii avocațiale nr._/29.11.2012, emisă de Baroul D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință care a învederat instanței următoarele:
- s-a primit răspuns la adresa efectuată către Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară D..
La interpelarea instanței avocat O.-G. B., pentru apelantul-reclamant L. A. și avocat F. C. Steluța, pentru intimații-pârâți L. G. și L. M. C., arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Avocat O.-G. B., pentru apelantul-reclamant L. A., solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și schimbarea în tot a sentinței civile atacate în sensul admiterii cererii și stabilirii liniei de hotar așa cum a fost solicitată în acțiunea principală și precizată. Consideră ca fiind nelegală și netemeinică sentința atacată întrucât s-a respins acțiunea în grănițuire pe cale de excepție, ce nu a fost încadrată juridic corect de către instanță. Precizează că instanța a respins acțiunea în grănițuire refuzând în mod nejustificat să soluționeze cauza, mai ales că pârâții, prin întâmpinarea depusă au arătat că sunt de acord cu grănițuirea, respectiv stabilirea liniei de hotar, dar nu sunt de acord cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată. Învederează că nu există schițe parcelare, astfel cum rezultă și din răspunsul la adresă comunicat la dosar. Precizează că dimensiunile laturilor de sud și est ale terenului care a aparținut autorului, consemnate în schița de amplasament a Primăriei sunt diferite de cele constatate de expert cu ocazia efectuării măsurătorilor în teren. Comparând situația de fapt cu schița parcelară a întregii suprafețe a autorului emisă de Primăria Cetate, expertul a constatat că diferențele apărute între lungimile laturilor de sud ale terenului care a aparținut autorului se datorează faptului că din schița parcelară a întregii suprafețe a fost exclusă ca și desen latura de sud cuprinsă între punctele 17-16, deși această latură apare în schițele parcelare – desen, aflate la filele 21 și 59, cât și în PUZ. De asemenea, comparând situația de fapt cu schița parcelară a întregii suprafețe a autorului, emisă de Primăria Cetate, expertul a constatat că diferențele apărute între lungimile laturilor de est ale terenului care a aparținut autorului se datorează faptului că a fost exclusă ca și desen din schița parcelară de ansamblu, suprafața de 107 mp – punctele 7-14-15-12. Precizează că schița topografică a terenurilor deținute în fapt și îngrădite pe toate laturile de reclamant și pârâți, artă conform anexei 1 atașate raportului de expertiză. Precizează că a fost deviat gardul dintre pârâți și reclamant înspre reclamant. Învederează că lucrarea cadastrală a pârâților nu a fost întocmită pe baza schiței parcelare emise de Primăria Cetate și TDP nr. 14-_/1992. Precizează că pârâții ocupă suprafața de teren de 75 mp din proprietatea apelantului. Precizează că . martorii au declarat că există ca linie de hotar un nuc. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat F. C. Steluța, pentru intimații-pârâți L. G. și L. M. C., solicită respingerea apelului și menținerea ca fiind temeinică și legală hotărârea instanței de fond conform motivelor indicate în întâmpinare. Fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin acțiunea formulată în data de 08.06.2011, reclamantul L. A. a chemat în judecată pe pârâții L. G. și L. I. pentru ca prin hotărârea care se va pronunța să se stabilească linia de hotar dintre proprietățile părților situate de în ., care se compun din suprafețe de teren alăturate, învecinate în latura de V a proprietății reclamantului și respectiv latura de E a proprietății pârâtului, având suprafețele de 261 mp și respectiv 283mp și obligarea pârâților la cheltuieli de judecată.
În fapt a motivat că este proprietarul imobilului situat în Cetate, ., situat în T19,P436, compus din suprafața de teren de 261mp și are ca vecinătăți:N-L. A., E-G. N., S-DE442, V-L. D., conform sentinței civile nr.1303/29.06.2009 a Judecătoriei calafat în urma partajării și ieșrii din indiviziune cu pârâții.
În drept invocă disp.art.584 C.civ.
A depus la dosarul cauzei: s.c. nr.1303/29.06.2009, încheierea din 08.01.201o, TDP nr.14-_ din 09.12.1992, certificat de deces L. I., certificat suplimentar de moștenitor, copie BI.
Pârâții au formulat întâmpinare prin care au arătat că sunt de acord cu grănițuirea, respectiv stabilirea liniei de hotar, dar nu sunt de acord cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt au motivat că prin s.c. nr.1303/29.06.2009 a Judecătoriei Calafat, care a avut ca obiect partaj succesoral, s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților. Reclamantul a construit pe suprafața de teren de 283 mp cu destinația curți-construcții, situat în T19,P433 un garaj fără autorizație de construcție, ce nu a făcut obiectul partajului. Din acest motiv nu vrea să respecte punctele de delimitare a proprietăților ci deviază linia de hotar, astfel încât acest garaj să rămână în posesia sa, încălcându-le dreptul de proprietate. Pârâții au efectuat cadastrul proprietății conform sentinței și planului parcelar al comunei.
În drept invocă prevederile art.115 C.p.c.
Au depus la dosarul cauzei planul de amplasament al imobilului, schița amplasament teren intravilan, certificat de nomenclatură stradală, Încheiere nr._ a OCPI, extras de carte funciară.
Reclamantul a formulat precizare la acțiune prin care arată că înțelege să solicite să se dispună grănițuirea inclusiv a suprafețelor de teren de 0,047mp din T19,P435 și suprafața de 0,0162 din T19,P436 care aparțin reclamantului formând întreaga curte conform sentinței nr.1303/29.06.2009 a Judecătoriei Calafat și suprafața de 0,0773 din tarlaua 19 . pârâților și se află în continuarea curții lor.
În cauză s-a efectuat raport de expertiză topografică de către expert M. G. P..
Prin sentința civilă nr. 1005/13.06.2012, pronunțată de Judecătoria Calafat, în dosarul nr._, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul L. A., în contradictoriu cu pârâții L. G. și L. M. C..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.1303 din 29.06.2009 pronunțată de Judecătoria Calafat în dosar nr._ s-a admis acțiunea de partaj formulată de reclamanții L. I., L. G. și L. M. în contradictoriu cu pârâtul L. A. și s-a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile rămase de pe urma autorilor: L. A., L. D. și L. M..
Cu privire la terenul intravilan ieșirea din indiviziune a fost dispusă astfel:
Lotul I – L. I. suprafața de 283 mp=1698mp – T19,P433 echivalent curți construcții; suprafața de 773mp=3092mp – T19,P434, echivalent viță de vie
Total=1056mp
Lotul nr.2 – L. A. suprafața de 470mp=1880mp-T19,P435 echivalent teren arabil;suprafața de 261mp=1566mp – T19,P436, echivalent curți construcții; suprafața de 162mp=648 – T19,P437 echivalent arabil intravilan
Total=893mp
Pârâții sunt moștenitorii autorului L. I.
Conform extrasului de carte funciară înregistrat sub nr._/25.08.2011 dreptul de proprietate pentru suprafața de teren de 1056 mp din acte și 1055 mp din măsurători a fost intabulat pe numele pârâților în cote de ½ fiecare.
Planul de amplasament întocmit de expert G. C. respectă întrutotul suprafața de teren de 1056 mp aflată în proprietatea pârâților. Faptul că expertul desemnat în cauză identifică în partea de N o suprafață de 95 mp de la proprietatea îngrădită de pârâți până la drum și o suprafață de teren de 107 mp de la proprietatea reclamantului până la drum nu are nici o relevanță întrucât aceste suprafețe nu sunt incluse în actele de proprietate ale acestora și dacă s-a ține seama de aceste suprafețe ar însemna să extindem fără nici un temei dreptul de proprietate al părților.
Acțiunea în grănițuire este acea acțiune prin care reclamantul pretinde ca, în contradictoriu cu pârâtul, instanța să determine prin semne exterioare întinderea celor două fonduri învecinate și își justifică rațiunea în cazul inexistenței unei delimitări între proprietăți, or, având în vedere schița cadastrală conform căreia s-a intabulat dreptul de proprietate al pârâților, instanța constată că linia de hotar dintre proprietățile părților este stabilită deja conform Încheierii de intabulare nr._ din 22.09.2011 a OCPI D., care nu a fost atacată, astfel încât instanța a respins acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul L. A., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În mod greșit a fost respinsă acțiunea în grănițuire pe cale de excepție având în vedere încheierea de intabulare nr._/22.09.2011 la OCPI D., excepție pe care instanța nu a încadrat-o juridic corect.
Dispozitivul sentinței este formulat greșit de vreme ce, când instanța este investită cu o acțiune în grănițuire, aceasta nu admite sau respinge cererea, ci stabilește linia de hotar.
Apelantul arată că pârâții, prin întâmpinarea depusă la dosar au arătat ca sunt de acord cu grănițuirea, respectiv, stabilirea liniei de hotar, dar că nu sunt de acord cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Potrivit art. 584 C.civ., grănițuirea este operația de delimitare prin semne exterioare a doua proprietăți învecinate care aparțin unor titulari diferiți. Dreptul și obligația de grănițuire este reciprocă și se încadrează în limitele normale de exercitare a dreptului de proprietate în raporturile de vecinătate.
Delimitarea limitelor dintre proprietăți se face de instanță pe calea acțiunii în grănițuire .Acțiunea în grănițuire este folosită atât în cazul inexistenței unei delimitări între proprietăți, dar și atunci când ele există, dar nu au fost stabilite prin înțelegerea părților sau prin hotărâre judecătoreasca și sunt contestate de părți
Instanța trebuia să țină seama și de transformările produse in configurația terenurilor din cauze care nu le sunt imputabile .
Instanța nu a ținut cont de cele două expertize efectuate în cauză, ambele fiindu-mi favorabile, având în vedere realitatea si ca se coroborează cu susținerile mele.
Apelantul arată că expertul să delimiteze cele trei parcele de teren intravilan aflate în proprietatea mea și de asemenea, cele două parcele aflate în proprietatea pârâților, parcele care sunt îngrădite pe toate laturile, atât de reclamantul cât și de pârâți.
Apelantul menționează că în situația în care în urma măsurătorilor va rezulta fizic o suprafață mai mare sau mai mică, aceasta să fie suportată proporțional de ambele proprietăți și de asemenea ca expertul să marcheze pe schița de plan toate construcțiile existente, cu măsurarea tuturor laturilor.
Așa cum reiese din expertiza întocmită de expert Muraretu Ghe. P., expertul a solicitat schițele parcelare care trebuiau emise pentru fiecare . către Primăria Cetate, ca acte obligatorii premergătoare emiterii titlului de proprietate, acestea nu au fost puse la dispoziția expertului. Schițele parcelare de amplasament nu sunt în concordanță cu PUZ-ul parcelelor P 433, 434,435,436,si 437, fapt care a determinat neînțelegerile între părți.
Din schița de amplasament a T19 P 433,434,435,436,437 aflată la fila 31 rezultă o suprafață totală de teren care a aparținut autorului L. Gh. D., în suprafața de 1949 mp, cu vecinătățile arătate în schiță și în expertiză
Suprafața totală identificată și individualizată de către expert între aceleași vecinătăți este de 1982 mp mai mult cu 33 mp, decât suprafața consemnată în TDP nr. 14-_/09.12.1992, emis autorului suprafața care are alte dimensiuni așa cum rezulta din raportul de expertiză.
Dimensiunile laturilor de sud și est ale terenului care a aparținut autorului, consemnate în schița de amplasament a Primăriei sunt diferite de cele constatate de expert cu ocazia efectuării măsurătorilor in teren.
Vecinătățile din titlu includ întreaga suprafața de 1982 mp și nu doar 1949 mp cât este trecut în act, astfel ca o individualizare a suprafeței de 1949 mp nu s-ar putea face decât în mod arbitrar, cu restrângerea suprafeței deținuta în fapt de una din laturi.
Comparând situația de fapt cu schița parcelară a întregii suprafețe a autorului emisa de Primăria Cetate,expertul a constatat ca diferențele apărute între lungimile laturilor de sud ale terenului care a aparținut autorului se datorează faptului că din schița parcelara a întregii suprafețe a fost exclusă ca și desen latura de sud cuprinsa intre punctele 17-16, deși aceasta latură apare în schițele parcelare desen ,aflate la filele 21 si 59, cât și în PUZ.
Apelantul precizează că expertul a constatat că diferențele apărute între lungimile laturilor de est ale terenului care a aparținut autorului se datorează faptului ca a fost exclusa ca si desen din schița parcelara de ansamblu, suprafața de 107 mp - punctele 7-14-15-12.
Schița topografică a terenurilor deținute în fapt și îngrădite pe toate laturile de reclamant și pârâți, arată conform anexei 1 atașată raportului de expertiză.
Apelantul menționează că lucrarea cadastrală a pârâților nu a fost întocmită pe baza schiței parcelare emise de Primăria Cetate și a titlului de proprietate nr. 14-_/1992 și pârâții ocupă suprafața de teren de 75 mp din proprietatea reclamantului, materializată pe schița anexa 2, la raportul de expertiza efectuat de expert Muraretu P., cuprinsa intre punctele 25-1-2-19-18-25.
Solicită admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței civile atacate în sensul admiterii cererii și stabilirii liniei de hotar.
La data de 29 noiembrie 2012, intimații L. G. și L. M. C., solicitând respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind temeinică și legală.
Prima instanță a făcut o analiză corectă a datelor existente la dosarul cauzei, reținând că intimații au intabulat în Cartea Funciară dreptul de proprietate, pentru suprafața de teren de 1056 mp din acte, 1055 mp din măsurători, teren situat în ., jud. D., așa cum rezultă în extrasul de C.F. nr._/25.08.2011.
Din măsurători a rezultat o suprafață mai mică cu l mp față de actul de proprietate, respectiv . a Judecătoriei Calafat. Instanța a reținut că planul de amplasament întocmit de expertul Gh. Ciusanu respectă întrutotul suprafața de teren de 1056 mp aflată în proprietatea intimaților-pârâți iar faptul că identifică în partea de nord o suprafața pe 95 mp de la proprietatea îngrădită de pârâți pană la drum ( noi spunând ca acest teren este ai Primăriei Cetate) și o suprafața de 107 mp de la proprietatea reclamantului până la drum, nu are nici o relevanță, întrucât aceste suprafețe nu sunt incluse în actele de proprietate ale părților în litigiu, deci în mod corect s-a statuat de către instanță că dacă s-ar ține seama de aceste suprafețe ar însemna să se extindă fără nici un temei dreptul de proprietate al părților. Terenul nu le aparține, ci este proprietatea comunei Cetate, deci nu poate fi avută în vedere la stabilirea graniței dintre proprietăți.
In cauza, instanta a administrat proba testimoniala, fiind audiati martorii Ghila G. si L. I., declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei.
Analizând sentința civilă apelată, prin prisma motivelor de apel, dar și în temeiul disp. art. 292 C.p.c., tribunalul constată că apelul formulat este fondat urmand a fi admis pentru următoarele considerente:
Prima instanta, prin sentinta civila apelata a respins actiunea in granituire promovata de apelantul reclamant L. A. in contradictoriu cu intimatii parati L. G. si L. M. C., retinand ca linia de hotar dintre proprietatile partilor este stabilita conform incheierii de intabulare nr._/22.09.2011 a OCPI D. prin care paratii intimati si-au intabulat dreptul de proprietate asupra imobilelor dobandite in urma sentintei civile de partaj nr 1303/29.06.2009 a Judecatoriei Calafat.
Tribunalul retine insa ca in mod gresit prima instanta a pronuntat aceasta hotarare, chiar si in situatia in care ar fi apreciat ca linia de hotar dintre proprietatile partilor ar fi stabilita déjà conform actelor acestora de proprietate pe aliniamentul actual.
Nefondate sunt insa criticile apelantului in sensul ca prima instanta ar fi respins actiunea in baza unei exceptii fara a se mentiona de catre apelant care este aceasta exceptie, insa oricum, din analiza sentintei civile apelate rezulta ca prima instanta a analizat actiunea in granituire dedusa judecatii pe fond, iar nu in baza vreunei exceptii.
Astfel, granituirea reprezinta o operatiune de delimitare prin semne exterioare a doua proprietati vecine ce apartin unor titulari diferiti. In caz de conflict intre acesti titulari, prin actiunea in granituire se urmareste determinarea, prin hotarare judecatoreasca, a limitelor dintre proprietati si stabilirea traseului real pe care trebuie sa il urmeze titularul.
Ca atare, actiunea in granituire este acea actiune prin care reclamantul pretinde ca, in contradictoriu cu paratul, instanta sa determine, prin semne exterioare, intanderea celor doua fonduri invecinate.
Actiunea in granituire isi justifica ratiunea atat in cazul inexistentei unei delimitari intre proprietati, cat si in situatia in care astfel de semne exista, dar nu au fost stabilite prin intelegerea partilor sau prin hotarare judecatoreasca si sunt contestate de parti.
Aceasta este situatia in cauza de fata, linia de hotar dintre proprietatile partilor fiind contestata de catre acestea si solicitata a fi stabilita pe aliniamente diferite de catre reclamant si parati.
Astfel, in urma sentintei civile de partaj nr 1303/29.06.2009 a Judecatoriei Calafat pronuntata in dosarul nr_ , reclamantul apelant L. A. este proprietarul suprafetelor de 261 mp teren intravilan curti constructii situat in T 19, P 436, 470 mp teren intravilan arabil situat in T 19, P 435 si 162 mp teren intravilan arabil situat in T 19, P 437 pe raza comunei Cetate, jud D., iar paratii L. G. si L. M. C., ca mostenitori ai autorului L. I., conform certificatului de mostenitor nr 38/25.06.2010, sunt proprietarii suprafetelor de 283 mp teren intravilan curti constructii situat in T 19, P 433 si 773 mp teren intravilan arabil situate in T 19, P 434 pe raza aceleiasi comune.
In urma expertizei tehnice specialitatea topografie intocmite de dl expert Muraretu P. a rezultat ca in fapt suprafata de teren detinuta de reclamantul apelant este de 907 mp in T 19, P 435, 436 si 437, iar cea detinuta de parati este de 1075 mp in T 19, P 433 si 434 pe raza comunei Cetate, jud D., in total o suprafata de 1982 mp fata de 1949 mp cat apare in tiotlul de proprietate nr_/1992 emis pe numnele autorului L. D..
Ca aceasta este intreaga suprafata de teren detinuta de fapt de catre parti, respectiv aceea de 1982 mp rezulta din analiza vecinatatilor acestor suprafete de teren mentionate in acest titlu de proprietate.
Astfel, verificand aceste vecinatati reiese ca la nord intreaga suprafata de teren detinuta de autorul L. D. in T 19 se invecineaza cu drumul Ds 85, iar la sud cu drumul Ds 442 (actual . rezulta de altfel si din schita parcelara intocmita de Primaria Cetate pentru suprafata de teren detinuta de parti in T 19, P 433, 434, 435, 436 si 437, schita aflata la fila 31 din dosarul primei instante.
In aceste conditii, este evident ca intreaga suprafata de teren detinuta de parti in T 19 este situate intre cele doua drumuri, masurand in fapt mai mult cu 33 mp decat in titlul de proprietate.
Ca aceasta suprafata este situata intre cele doua drumuri rezulta inclusiv din documentatia cadastrala a paratilor intimati aflata la fila 29 din dosarul primei instante.
Faptul ca in aceasta documentatie cadastrala intocmita la solicitarea paratilor in vederea intabularii dreptului lor de proprietate in cartea funciara linia de hotar dintre proprietatile partilor este trasata pe aliniamentul punctelor 12-13-52-25-1 conform acestei documentatii (f 29), numerotarea fiind preluata si in schita anexa raportului de expertiza intocmit de dl expert Muraretu P. nu inseamna ca aceasta este aliniamentul care respecta actele de proprietate ale partilor, intabularea in cartea funciara a dreptului de proprietate al paratilor in baza acestei documentatii cadastrale neavand relevanta asupra graniturii corecte a fondurilor invecinate.
Raportand concluziile raportului de expertiza intocmit in cauza de dl expert Muraretu P. la schitele parcelare aflate la filele 21, 31 si 59 din dosarul primei instante, tribunalul retine ca, desi scriptic suprafata de teren detinuta de parti in T 19 este de 1949 mp, in fapt aceasta masoara 1982 mp, iar aceasta diferenta rezulta din intocmirea defectuoasa a schitei aflate la f 31 in care nu mai este cuprinsa suprafata de teren delimitata de punctele 17-16 din schita anexa raportului de expertiza, desi aceasta suprafata este cuprinsa in schitele aflate la filele 21 si 59 din dosar.
In plus, schita aflata la fila 31 din dosar care atesta existenta suprafetei de 1949 mp in T 19 nu este cea primara care a stat la baza titlului de proprietate emis pe numele autorului L. D., demersurile facute in calea de atac a apelului in vederea obtinerii schitelor parcelare ce au stat la baza titlului de proprietate ramanand fara rezultat, aceste schite nemaigasindu-se nici la Comisia Locala Cetate si nici la OCPI D..
Prin urmare, nici documentatia cadastrala a paratilor nu a avut in vedere aceste schite primare, iar in situatia in care inclusiv in aceasta documentatie suprafata de teren de 1056 mp detinuta de parati in T 19, P 434 si 433 este cuprinsa intre cele doua drumuri Ds 85 si Ds 442 nu se explica cum in aceasta documentatie suprafata de teren detinuta de parati apare ca fiind de 1055 mp cat timp linia de hotar este stabilita pe aliniamentul punctelor 12-13-52-25-1, dat fiind faptul ca in aceasta situatie, prin raportare la suprafata de teren masurata de expert, terenul detinut de parati cu dimensiunile si vecinatatile din documentatia cadastrala ar trebui sa masoare mai mult.
Ca aceasta suprafata detinuta de parati conform documentatiei cadastrale sa masoare doar 1055 mp trebuia sa se invecineze la nord cu teren primarie, astfel cum sustin intimatii in intampinarea depusa in apel in sensul ca terenul de 95 mp identificat de expert si delimitat de punctele 6-7-12-11 nu le-a apartinut niciodata, fiind in proprietatea primariei.
Or, conform titlului de proprietate emis pe numele autorului L. D., nicio suprafata din T 19 nu se invecineaza pe vreo latura cu teren rezerva primarie.
In aceasta situatie, relevata de expert la solicitarea paratilor in anexa 2 la raportul de expertiza, suprafata de teren detinuta de parati ar fi de 1150 mp in T 19, P 433 si 534, dat fiind ca la suprafata de 1055 mp (astfel cum a fost identificata de expert in anexa 2 la fel ca si in documentatia cadastrala) s-ar adauga si suprafata de 95 mp delimitata de punctele 6-7-12-11, aceasta pentru respectarea vecinatatilor din titlu de proprietate, respective la nor Ds 85.
Pentru ca paratii sa detina doar cei 1055 mp conform documentatiei cadastrale si anexei nr 2 la raportul de expertiza ar fi necesar ca vecinatatea din partea de nord sa fie teren rezerva a primariei, or, in titlul de proprietate vecinatatea nordica a suprafetelor de teren din T 19 apare ca fiind Ds 85.
Pentru toate aceste considerente si pentru respectarea actelor de proprietate ale partilor, tribunalul apreciaza ca linia de hotar dintre proprietatile acestora trebuie sa fie cea delimitata de punctele 7-12-13-52-25-18-19-2, in aceasta varianta suprafetele de teren detinute de parti respectand (cu mici diferente datorate masuratorilor in timp) sentinta civila de partaj nr 1303/29.06.2009 a Judecatoriei Calafat raportat la titlul de proprietate emis autorului L. D..
Prin urmare, vazand dispozitiile art 296 C. rap la art. 584 din vechiul C.civ., aplicabile in baza principiului tempus regit actum si pentru a pune capat situatiei conflictuale dintre parti, tribunalul va admite apelul dedus judecatii, va schimba sentinta civila apelata si va stabili linia de hotar pe aliniamentul punctelor 7-12-13-52-25-18-19-2 conform schitei anexa la raportul de expertiza intocmit in cauza de dl expert Muraretu P. (anexa 1 la acest raport).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul-reclamant L. A., domiciliat în com.Cetate, ., împotriva sentinței civile nr. 1005/13.06.2012, pronunțată de Judecătoria Calafat, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți L. G. și L. M. C., domiciliați în C., cartier Valea Roșie, ., ..
Schimbă sentința civilă nr. 1005/13.06.2012 a Judecătoriei Calafat în sensul că admite acțiunea și stabilește linia de hotar între proprietățile părților pe aliniamentul punctelor 7-12-13-52-25-18-19-2 din schița anexă la raportul de expertiză întocmit de dl. expert M. P. (anexa 1) și care face parte integrantă din prezenta.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare
Pronunțată în ședința publică de la 14 Mai 2013.
Președinte, L. L. B. | Judecător, D. G. | |
Grefier, F. C. C. |
Red.jud.L.L.B./22.05.2013
Tehn.F.M./5 ex.
Jud.fond: A.G.B.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 17/2013. Tribunalul DOLJ | Fond funciar. Decizia nr. 1490/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
