Legea 10/2001. Sentința nr. 15/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 15/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 01-02-2013 în dosarul nr. 15692/63/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 15/2013
Ședința publică de la 01 Februarie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - D. O. - judecător
Grefier - G. D.
Pe rol, pronunțarea în cauza civilă privind pe reclamanta B. C., cu domiciliul ales în mun. C., .. 1, ., județul D. și pe pârâții P. M.. C., P. M.. C., cu sediul în mun. C., ., nr. 7, jud. D., având ca obiect Legea nr. 10/2001.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 25.01.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru azi, 01.02.2013.
TRIBUNALUL
Asupra acțiunii civile de față:
La data de 21.09.2012, reclamanta B. C. a solicitat în contradictoriu cu pârâții P. mun. C. și P. mun. C. anularea dispoziției nr._ din 06.05.2011 emisă de P. mun. C., menținerea dispozițiilor nr. 5661/10.07.2002 și nr. 3197/30.01.2006 emise de aceeași autoritate publică.
În motivare, arată că mama sa a deținut imobilul compus din teren și construcție, situat în mun. C., ., nr. 56, de care a fost expropriată, fiind preluat de stat; autoarea sa, C. C. a formulat în baza Legii nr. 10/2001 notificare înregistrată sub nr. 620/N/2001, în urma căreia prin dispoziția nr. 5661/10.07.2002 i-a fost admisă cererea și i s-a propus acordarea de despăgubiri pentru imobilul situat la adresa mai sus menționată, întrucât era imposibil de restituit în natură; mama sa a negociat cu Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 valoarea imobilului, ajungându-se la valoarea propusă de subcomisie de_ lei.
Ulterior, dosarul a fost înaintat Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, fiind înregistrat sub nr._/CC și, întrucât se tergiversa soluționarea sa, reclamanta a formulat cererea la Curtea de Apel C. pentru ca aceasta să emită și să comunice decizia privind titlul de despăgubire pentru imobilul notificat
În cadrul acestui dosar, la termenul din 18 septembrie 2012, primăria a înaintat o adresă însoțită de mai multe documente, printre care și dispoziția nr. 3197/30.01.2006, prin care s-a dispus acordarea de despăgubiri pentru imobilul notificat, dar și dispoziția nr._/06.05.2011, prin care se respingea cererea formulată de mama sa, C. C., motivat de faptul că această cerere nu face obiectul Legii nr. 10/2001.
Reclamanta precizează că aceasta din urmă dispoziție nu i-a fost comunicată, fiind în imposibilitate de a o prezenta instanței, întrucât actele înaintate de P. C. la dosarul Curții de Apel C. nu au fost în mai multe exemplare pentru a-i fi comunicate, astfel că solicită instanței să dispună obligarea pârâtei să înainteze întreg dosarul de notificare nr. 620/N/2001.
Arată că dispoziția nr._/06.05.2011 este nelegală și netemeinică, întrucât prin două dispoziții anterioare s-a recunoscut calitatea mamei sale de persoană îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii, dispoziții ce au produs efecte juridice, astfel că organul administrativ emitent nu avea posibilitatea de a invoca propriile hotărâri; dispoziția a fost dată cu încălcarea competenței Comisiei centrale pentru acordarea despăgubirile care nu avea posibilitatea legală de a se pronunța cu privire la dispoziția anterioară.
Astfel, a fost privată de dreptul de proprietate după ce validitatea titlului său a fost confirmată într-o procedură administrativă anterioară.
La termenul din 25.01.2013, instanța a invocat din oficiu excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei mun. C..
Analizând cererea formulată în raport de înscrisurile aflate la dosar și dispozițiile legale incidente, instanța reține următoarele considerente de fapt și de drept:
În ceea ce privește excepția invocată din oficiu, tribunalul constată că "primăria" este doar o structură funcțională a autorității publice locale executive, conform art. 77 din Legea nr. 215/2001, deci nu este o autoritate publică, situație în care nu are personalitate juridică, neputând sta în judecată ca subiect de drepturi și obligații.
Din acest motiv, văzând prevederile art. 41 alin. 1 C.pr.civ și observând că acest pârât nu are folosința drepturilor civile pentru a fi parte în proces, urmează a fi admisă excepția în baza art. 137 alin. 1 C.proc.civ și anulată cererea formulată în contradictoriu cu P. mun. C. pentru lipsa capacității procesuale de folosință.
Pe fond, în ceea ce privește cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul P. mun. C., tribunalul reține că, prin contractul de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 8276/05.12.1979, autoarea reclamantei, C. C., a cumpărat de la numita M. E. o casă din cărămidă, compusă dintr-o cameră, bucătărie și magazie, acoperită cu țiglă, situată în C., ., nr. 56, amplasată pe un teren în suprafață de 180 mp care a trecut în proprietatea statului în virtutea art. 30 din Legea nr. 58/1974.
Imobilul casă a fost expropriat în baza Decretului nr. 38/30.01.1986, astfel cum rezultă din procesul-verbal încheiat la 26.01.1987 de I.J.G.C.L. D., de la proprietarul C. C..
În temeiul Legii nr. 10/2001, persoana îndreptățită C. C., decedată ulterior la data de 11.10.2005, a formulat notificarea nr. 620/N/2001, adresată Primăriei C. având ca obiect terenul aferent casei din C., ., nr. 56, care fusese expropriată prin Decretul nr. 38/1986.
Prin dispozițiile nr. 5661/10.07.2002 și nr. 3197/30.01.2006, P. M.. C. a propus acordarea despăgubirilor în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 în favoarea lui C. C. pentru imobilul notificat sub nr. 620/N/2001, imposibil de restituit în natură.
Dispozițiile menționate anterior nu au fost contestate, au intrat în circuitul civil, dar cu toate acestea primarul a emis o altă dispoziție, nr._/06.05.2011, prin care modifică dispozițiile anterioare în sensul că respinge cererea de restituire în natură sau prin echivalent, pentru considerentul că nu face obiectul Legii nr. 10/2001.
Ultima dispoziție a avut la bază adresa nr._/CC/02.03.2011 emisă de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, prin care s-a restituit Primăriei C. dosarul de notificare, pe considerentul că defuncta C. C. a dobândit în proprietate în anul 1979 doar construcția care i-a fost expropriată, iar terenul a trecut în proprietatea statului.
Tribunalul mai reține că procedura de restituire prevăzută de Legea nr. 10/2001 începe prin înaintarea unei notificări de către persoana interesată, iar după depunerea actelor de proprietate cerute de lege, unitatea căreia notificarea i-a fost adresată are obligația de a emite dispoziția/decizia prin care fie admite solicitarea, fie o respinge.
De la data când dispoziția/decizia a ajuns la cunoștința persoanei îndreptățite unitatea care a emis-o s-a desesizat, îndeplinindu-și obligația stabilită prin art. 26 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 de a răspunde notificării ce i-a fost adresată.
Aceasta presupune că unitatea nu mai poate reveni la dispoziția/decizia dată, prin emiterea unui nou act, cu o soluție diferită, pentru că legea nu îi dă posibilitatea de a analiza aceeași cerere (notificare) de mai multe ori.
Potrivit teoriei de drept comun a irevocabilității actelor juridice, inclusiv a actelor administrative jurisdicționale, odată ce un act a fost emis, el nu mai poate fi retractat de către partea emitentă, ci poate fi desființat doar prin intermediul instanței judecătorești.
Dispoziția emisă de primar, ca reprezentant al autorității publice locale deținătoare a imobilului, este un act juridic civil, așa cum este stabilit prin art. 25 din Legea nr. 10/2001, produce efecte în planul dreptului de proprietate, născând drepturi cu caracter patrimonial pentru cel ce a formulat notificarea, atunci când ea este admisă.
Toate aceste caracteristici ale dispoziției duc la concluzia că ea are caracter irevocabil, în sensul că nu poate fi retractată de către organul emitent după ce a fost comunicată și a ajuns la cunoștința persoanei îndreptățite.
Același caracter îl are și dispoziția prin care s-a stabilit dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, deoarece solicitantul are posibilitatea de a urma procedura de stabilire și plată a despăgubirilor și a se adresa organelor administrative competente sau instanței de judecată.
După emiterea dispozițiilor anterioare, primarul mun. C. nu mai avea posibilitatea de a emite o nouă dispoziție, cu o soluție diferită, față de aceeași notificare.
Concluzia care se impune este aceea că, prin dispoziția contestată, s-au încălcat principiul drepturilor câștigate și cel al irevocabilității actelor juridice, ceea ce o îndreptățește pe reclamantă să o conteste.
Pentru aceste motive, în baza art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, tribunalul va admite cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul P. M.. C. și va dispune anularea dispoziției nr._/06.05.2011, astfel că, pe cale de consecință, își va produce în continuare efectele dispoziția anterioară, nr. 3197/30.01.2006.
Se va respinge cererea accesorie formulată de reclamantă privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată, întrucât în cauză nu s-au depus înscrisuri doceditoare din care să rezulte că această parte a suportat astfel de cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei P. mun. C., invocată din oficiu și, în consecință,
Anulează cererea formulată în contradictoriu cu P. mun. C., pentru lipsa capacității procesuale de folosință.
Admite cererea formulată de reclamanta B. C., cu domiciliul ales în mun. C., .. 1, ., județul D. în contradictoriu cu pârâtul P. MUNICIPIULUI C., cu sediul în mun. C., ., nr. 7, jud. D..
Anulează dispoziția nr._/06.05.2011 emisă de P. mun. C. în dosarul de notificare nr. 620/N/2001.
Respinge cererea accesorie privind cheltuielile de judecată, formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Februarie 2013.
Președinte, D. O. | ||
Grefier, G. D. |
Red.jud.D.O.
Tehn.S.V./5 ex.
20.02.2013
| ← Contestaţie la executare. Hotărâre din 01-04-2013, Tribunalul... | Validare poprire. Decizia nr. 299/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
