Legea 10/2001. Sentința nr. 153/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 153/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 11-10-2013 în dosarul nr. 10953/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
Sentința nr. 153/2013
Ședința de la 11 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. L. Z.
Grefier G. D.
Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe reclamantul V. B. P. și pe pârâtul P. M.. C., având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședința a răspuns reclamantul asistat de avocat Nederic P., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind pârâtul.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut cauzei de către că dosarul a fost repus pe rol pt. a se pune în discuție excepția tardivității cererii.
Instanța pune în discuție excepția tardivității cererii, dat fiind că s-a pus în discuție cererea de repunere în termen a formulării acțiunii în temeiul Lg. nr. 10/2001.
Avocat Nederic P. pt. reclamant solicită respingerea excepției și repunerea în termenul prevăzut de Lg. nr. 10/2001, fără cheltuieli de judecată și depune concluzii scrise.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față:
La data de 21 iunie 2013, reclamantul V. B. P. a formulat contestație în anulare împotriva dispoziției nr._/26.02.2013 emisă de P. Municipiului C., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligat pârâtul la restituirea sau acordarea de despăgubiri bănești pentru imobilul preluat de Statul Român de la mama reclamantului, V. E., imobil situat în C., ..10, județul D., compus din teren în suprafață de 380 m.p. și o construcție de 39,59 mp. trecute în proprietatea statului conform Decretului de expropriere nr.441/1986, imobil înscris în Anexa 8, la poziția 5.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că dispoziția atacată a fost soluționată nefavorabilă, deoarece termenul limită prevăzut de lege până la care avea posibilitatea să formuleze notificarea era data de 14.02.2002.
Solicită să se dispună repunerea în termenul prevăzut de Legea nr.10/2001 cu privire la data la care se pot solicita restituirea proprietății sau acordarea de despăgubiri, iar pe fond solicită admiterea contestației și obligarea Primarului Municipiului C. să emită dispoziția de restituire a imobilului, în situația în care acesta poate fi restituit în natură sau de acordare a despăgubirilor în condițiile legii în situația în care imobilul nu mai poate fi restituit în natură.
Reclamantul menționează că mama sa, V. E., decedată la data de 06.09.1986 a deținut în proprietate până în anul 1986 imobilul situat în C., ..10, județul D. compus din teren în suprafață de 389 m.p. și o construcție de 39,50 m.p., trecute în proprietatea statului conform Decretului de expropriere nr.441/1986, imobil înscris în Anexa 8.
Imobilul a fost expropriat fără ca statul român să plătească proprietarului vreo despăgubire raportată la valoarea imobilului preluat, însă statul, la data decesului mamei sale a acordat reclamantului și familiei sale un apartament în chirie situat în C., ., județul D., în care reclamntul locuiește în prezent în calitate de chiriaș.
Mai arată că a fost deposedat de Statul Român de un imobil proprietatea mamei reclamantului, stat care i-a asigurat în schimbul unei chirii o locuință din Fondul locativ de Stat, locuință de care în prezent nu mai poate beneficia deoarece adevărații proprietari ai imobilului cer evacuarea sa.
Reclamantul a notificat P. Municipiul C., în pârâtul a comunicat că cererea a fost soluționată nefavorabil, deoarece a depășit cu mult termenul prevăzut de Legea nr.10/2001.
Reclamantul arată că este îndreptățit să primească despăgubiri pentru imobilul expropriat.
Solicită admiterea acțiunii, să se dispună repunerea în termenul prevăzut de legea nr.10/2001 cu privire la data la care poate solicita restituirea proprietății sau acordarea de despăgubiri, iar pe fond solicită admiterea contestației și obligarea pârâtului să emită dispoziția de restituire a imobilului, în situația în care acesta poate fi restituit în natură, sau acordarea de despăgubiri în condițiile în care imobilul nu mai poate fi restituit în natură.
În drept, invocă dispozițiile Legii nr.10/2001 completată de legea nr.247/2005.
La dosarul cauzei a depus înscrisurile aflate la filele 5-23.
In sedinta din data de 27.09.2013, reclamantul a precizat ca motivul repunerii in termen este inexistenta interesului in perioada in care a curs termenul de decadere prevazut de Legea 10/2001, intrucit la momentul respectiv reclamantul detinea un imobil in care sa locuiasca si nu avea interes sa promoveze cerere prin care sa isi aduca in patrimoniu un alt imobil.
In solutionarea cererii s-a administrat proba cu inscrisurile depuse in cauza.
Analizind cererea din prisma motivelor invocate si a probelor administrate, instanta retine urmatoarele:
Reclamantul a formulat notificare in temeiul Legii 10/2001, la data de 12.02.2013.
In cuprinsul cererii de chemare in judecata, s-a solicitat repunerea reclamantului in termenul de formulare a notificarii motivind inexistenta interesului in perioada in care a curs termenul de decadere prevazut de Legea 10/2001, intrucit la momentul respectiv reclamantul detinea un imobil in care sa locuiasca si nu avea interes sa promoveze cerere prin care sa isi aduca in patrimoniu un alt imobil.
Cererea de repunere în termen, se referă la posibilitatea pe care instanța o are, atunci când constată ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul legal de decadere a fost depășit, de a efectua o repunere în termenul de acțiune.
Legea nu enumeră cazurile în care poate fi acordată repunerea în termen, lăsând organelor de jurisdicție libertatea de apreciere a împrejurărilor invocate de reclamant, limitele acestei libertăți rezultând din formula utilizată de legiuitor cauze temeinic justificate", care subliniază de altfel caracterul excepțional al acestei instituții.
Împrejurările succeptibile de a justifica repunerea în termen sunt numai împiedicări relative, având caracter de obstacol numai pentru reclamant și pentru cei care s-ar afla în aceleași condiții cu acesta, dar nu și pentru orice reclamant diligent.
Repunerea în termen nu poate fi acordată atunci când titularul dreptului la acțiune era în măsură să înlăture cauza care a împiedicat introducerea în termen a acțiunii, dar nu a făcut-o din culpa sa.
Or in speta, motivul invocat de reclamant constind in lipsa interesului, nu exclude culpa acestuia in neexercitarea dreptului de a formula notificarea in termenul prevazut de lege.
F. de cele invederate, instanta retinind ca nu sunt intrunite conditiile al.1 teza II al art 103 C., urmeaza sa rsepinga cererea de repunere in termen.
Retinind ca cererea de restituire formulata in temeiul Legii 10/2001a fost formulata la data de 12.02.2013, cu mult dupa expirarea termenului in care avea posibilitatea de a solicita dreptul de reconstituire, Tribunalul retine tardivitatea formularii acesteia.
In consecinta, urmeaza sa admita exceptia tardivitatii si sa respinga cererea ca tardiv formulata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
:
Respinge cererea de repunere în termen, ca neîntemeiată.
Admite excepția tardivității cererii.
Respinge cererea ca tardiv formulată reclamantul V. B. P., domiciliat în C.,..37, județul D., în contradictoriu cu pârâtul P. M.. C., cu sediul în C., ., nr.7, județul D..
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința de la 11 Octombrie 2013.
Președinte, R. L. Z. | ||
Grefier, G. D. |
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 36/2013. Tribunalul DOLJ | Fond funciar. Decizia nr. 1123/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
