Pretenţii. Decizia nr. 1940/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1940/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 14-11-2013 în dosarul nr. 31335/215/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr. 1940
Ședința publică de la 14 Noiembrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. G. - judecător
Judecător A. P.
Judecător L. L. B.
Grefier A. B.
Pe rol, judecarea recursului declarat de recurenta pârâtă D. S. G., împotriva sentinței civile nr. 8701 pronunțată la data de 03.06.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă R. C., D. S. A., D. S. V., D. S. L., D. S. L. și D. S. A., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic R. A. M., pentru intimata pârâtă R. C., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termen, netimbrat și nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă. De asemenea, învederează că s-a depus la dosarul cauzei, prin Serviciul registratură, cerere de amânare formulată de recurenta pârâtă D. S. G., prin apărător A. O., prin care solicită instanței un termen de judecată fiind în imposibilitate de a se prezenta pe motiv de sănătate.
Instanța pune in discutia partilor rectificarea citativului, în sensul că intimații pârâți D. S. A., D. S. V., D. S. L., D. S. L. și D. S. A. nu au calitate de părți în prezentul recurs, întrucât prima instanță, prin sentința civilă nr. 8701/03.06.2013, a respins acțiunea formulata impotriva acestora ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, neexistand critici pe acest aspect.
Intimata, prin consilier juridic, arata ca este de acord.
Instanta dispune rectificarea citativului, în sensul că intimații pârâți D. S. A., D. S. V., D. S. L., D. S. L. și D. S. A. nu au calitate de părți în prezentul recurs, întrucât prima instanță, prin sentința civilă nr. 8701/03.06.2013, a respins acțiunea formulata impotriva acestora ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, neexistand critici pe acest aspect.
Instanta pune in discutia partilor cererea de amanare formulata de avocat A. O., pentru recurenta pârâtă D. S. G. .
Intimata, prin consilier juridic, arata ca este de acord cu cererea de amanare.
Instanta, fata de prevederile art 156 C., respinge cererea de amanare, avand in vedere ca nu este dovedita in cauza și, din oficiu, invocă excepția netimbrării recursului.
Consilier juridic R. A. M., pentru intimata pârâtă R. C., arată că lasă la aprecierea instanței.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 16.11.2011, sub nr._ /2012, reclamanta R. C. a chemat în judecată pe pârâții D. S. G., D. S. A., D. S. V., D. S. L. și D. S. A., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să fie obligați pârâții la plata sumei de 1593,18 lei reprezentând contravaloare chirie și penalități de întârziere pentru perioada parțial decembrie 2009 – mai 2010, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în baza contractului de închiriere nr.2384/20.11.1999, încheiat în temeiul O.G. 40/1999 și Legea nr.114/1996 pârâții au ocupat locuința situată în C., cartier 1 Mai, .>
Având în vedere că locuința ocupată de pârâți este supusă regimului juridic reglementat de legislația în materie locativă, contractul de închiriere deținut de pârâți a fost prelungit de drept pe perioade succesive de 5 ani, conform OUG nr.8/2004 și OUG 44/2009.
A menționat în continuare reclamanta că, obiectul contractului de închiriere nr.2384/20.11.1999 îl constituie folosința spațiului cu destinație de locuință, situat în C., cartier 1 Mai, ., D., în schimbul unei chirii lunare de 126,72 lei + TVA legal(conform H.G. nr.310/2007), chirie care urma să fie corelată anual cu indicele de inflație.
Reclamanta a arătat că pârâții nu au achitat chiria aferentă pe perioada parțial decembrie 2009 – mai 2010, iar pentru neplata în termen s-au perceput penalități de 0,5% pe zi de întârziere(așa cum prevede art.6 din contractul de închiriere), ajungându-se la suma totală de 1593,18 lei, din care suma de 796,59 lei reprezentând chirie, iar suma de 796,59 lei reprezentând penalități de întârziere.
A arătat în continuare reclamanta că pentru neplata la termen a debitului în sumă de 796,59 lei s-au calculat penalități de întârziere datorate la luna septembrie 2011 în cuantum de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere, ajungându-se la un total al penalizărilor de 2059,31 lei, cuantum care a fost limitat la suma de 796,59 lei datorită faptului că penalizările nu pot depăși totalul chiriei conform prevederilor legale în vigoare în materia legislației locative.
S-a susținut de asemenea, că, nivelul chiriei a fost stabilit în funcție de prevederile art.30 din OUG 40/1999, modificată de H.G. nr.310/2007, iar penalizările de întârziere au fost calculate în conformitate cu prevederile Normelor Metodologice de aplicare a legii nr.114/1996.
Deși pârâții au fost somați prin adresa nr._/2011, aceștia nu au achitat nici până în prezent chiria.
În drept, a invocat dispozițiile Legii 114/1996, OUG 40/1999, OUG 44/2009, HG 310/2007, contractul părților și art. 969 V.C.CIV.
La dosar s-au depus în copie următoarele înscrisuri: somație, modul de calcul al penalităților de întârziere, borderou, convocare la conciliere directă, contract de închiriere nr.2384/1999, fișa de calcul, proces-verbal de predare-primire a locuinței, Hotărârea nr.14/1995, Hotărârea nr.168/2010, tabel cu locuințele aflate în administrarea reclamantei.
La data de 13.02.2012, pârâții au depus la dosar întâmpinare prin care au învederat faptul că prin chitanța nr._/21.04.2010 s-a achitat contravaloare chirie martie 2009-aprilie 2010 în cuantum de 2100 lei, iar prin chitanța nr._/07.05.2010 s-a achitat contravaloare chirie mai 2010 în cuantum de 150 lei, astfel încât debitul este achitat în întregime.
Întrucât debitul este achitat acesta nu poate purta penalități.
Au solicitat respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
La întâmpinare au fost atașate în copie chitanțele nr._/21.04.2010 și nr._/07.05.2010.
La data de 13.03.2012 reclamanta a formulat o precizare la acțiune, prin care a arătat că pârâții nu au achitat debitul în sumă de 1593,18 lei care face obiectul prezentei acțiuni.
Ordinele de plată depuse de pârâți odată cu întâmpinarea vizează plata unor debite restante anterioare perioadei pentru care au fost acționați în judecată, cu toate că în mențiunile făcute pe acestea pârâții au inserat exact perioada supusă acțiunii.
Astfel, la data de 21.04.2010 momentul virării sumei de 2100 lei prin primul ordin de plată pârâții aveau un sold restant de 2132,31 lei la care se adăugau penalitățile aferente în cuantum de 0,5% pe zi de întârziere, aferente perioadei parțial februarie 2009 – martie 2010.
Ulterior, prin al doilea ordin de plată din 07.05.2010, pârâții au virat suma de 150 lei, astfel că sumele virate prin cele două ordine de plată în valoare totală de 2250 lei au stins chiria și penalitățile aferente perioadei parțial februarie 2009 – parțial septembrie 2009.
În acest sens, pârâții au fost informați de modul de descărcare a sumelor virate prin cele două ordine de plată prin adresa nr.3859/03.05.2010, respectiv 7407/10.06.2010.
A anexat în copie adresa nr.3859/2010, adresa nr. 7407/2010, modul de calcul al soldului restant pe aprilie 2010 și fișele client aferente anilor 2009 și 2010.
La data de 21.05.2012, pârâții au depus la dosar note scrise prin care au învederat faptul că prin sentința civilă nr._/26.10.2009, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2008, reclamanta a chemat în judecată aceeași pârâți pentru ca instanța să îi oblige la plata chiriei și majorărilor de întârziere pentru perioada iunie 2007-mai 2008 și noiembrie 2008-februarie 2009, astfel că instanța a admis acțiunea și a obligat pârâții la plata sumei totale de 5244,55 lei.
Or, din moment ce reclamanta a solicitat o chirie începând cu luna iunie 2007 înseamnă că înainte de iunie 2007, pârâții erau la zi cu plata chiriei.
Au arătat de asemenea că prin chitanțele depuse la dosar au făcut dovada că pârâții au achitat această sumă, mai mult aceștia achitând cu 401,23 lei în plus față de suma dispusă de instanță.
La data de 11.06.2012 reclamanta a formulat o precizare la acțiune, prin care a arătat că înțelege să-și mențină temeiul de drept al cererii ca fiind răspundere contractuală având în vedere că în conformitate cu art.16 din contractul de închiriere nr.2384/1999, locatarul este obligat la plata chiriei prevăzute în contract până la data executării efective a hotărârii de evacuare.
Astfel, regia în mod corect a solicitat debitul din cererea introductivă, cu titlu de chirie, chiar dacă a existat o hotărâre prin care s-a dispus rezilierea și evacuarea pârâților din locuința situată în C., cartier 1 Mai, ., . nr._/26.10.2009, pronunțată de Judecătoria C., sentință care a rămas irevocabilă la data de 16.05.2011.
În ceea ce privește susținerilor pârâților a arătat că suma solicitată prin prezenta acțiune reprezintă contravaloarea chiriei și penalităților de întârziere aferente perioadei parțial decembrie 2009 – mai 2010, chitanțele menționate de aceștia referitoare la perioada ulterioară lunii mai 2010, neavând relevanță în cauză, având în vedere că, în primul rând nu fac obiectul prezentei cereri și în al doilea rând vizează plăți efectuate către deținătorul actual al locuinței, respectiv Municipiul C..
Instanța a încuviințat pentru pârâți, în temeiul art.167, alin.1 Cod Procedură civilă, proba cu expertiza specialitatea contabilitate.
Prin încheierea din data de 15.10.2012, instanța a admis cererea de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata onorariului de expert formulată de pârâții D. S. L., D. S. L., D. S. A., D. S. G. și D. S. A..
La data de 26.11.2012, pârâtul D. S. V. a depus la dosar note scrise prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive.
La data de 11.02.2013, pârâții D. S. L., D. S. L., D. S. A., D. S. G. și D. S. A. au depus la dosar note scrise prin care au invocat excepția lipsei calității procesual pasive.
Prin încheierea de ședință din data de 08.04.2013 instanța a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților D. S. A., D. S. V., D. S. L., D. S. L., D. S. A. având în vedere ca acestia nu sunt titularii contractului de închiriere nr.2384/20.11.1999 și deci părți în acest contract, ci figurează ca beneficiari de contract ca urmare a locuirii împreună cu titularul, respectiv D. S. G., raportul juridic invocat de reclamantă nefiindu-le opozabil.
Raportul de expertiză specialitatea contabilitate, întocmit de expert Vrancuți V. a fost depus la dosar la data de 08.05.2013, cu privire la care părțile nu au formulat obiecțiuni.
Având în vedere că prin încheierea de ședință din data de 08.04.2013 instanța a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților D. S. A., D. S. V., D. S. L., D. S. L., D. S. A. având în vedere ca acestia nu sunt titularii contractului de închiriere nr.2384/20.11.1999 și deci părți în acest contract, ci figurează ca beneficiari de contract ca urmare a locuirii împreună cu titularul, respectiv D. S. G., raportul juridic invocat de reclamantă nefiindu-le opozabil, instanța va respinge acțiunea formulată de către reclamantă, în contradictoriu cu acești pârâți, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesual pasivă.
Prin sentința civilă nr.8701/03.07.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta R.A.A.D.P.F.L. C., în contradictoriu cu pârâții D. S. A., D. S. L., D. S. L., D. S. A. și D. S. V., ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesual pasivă.
A fost admisă acțiunea precizată formulată de reclamanta R.A.A.D.P.F.L. C. în contradictoriu cu pârâta D. S. G.,
A fost obligată pârâta D. S. G. la plata către reclamantă a sumei totale de 1593,18 lei din care suma de 796,59 lei reprezintă contravaloare chirie pentru perioada parțial decembrie 2009-mai 2010, iar suma de 796,59 lei reprezintă penalități de întârziere aferente aceleiași perioade.
A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 139 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Între reclamanta R.A.A.D.P.F.L. C., în calitate de locator și pârâta D. S. G., în calitate de locatar, s-a încheiat contractul de închiriere nr.2384/30.11.1999, având ca obiect locuința situată în C., . I88, scara 1, apartament 3, jud.D., compus din patru camere și dependințe.
Potrivit art.8 din contractul menționat anterior, termenul închirierii este de 5 ani, iar potrivit art.18, contractul de închiriere poate fi prelungit prin acordul părților sau în conformitate cu legislația în vigoare.
Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului C. nr.168/29.04.2010 s-a aprobat încetarea dreptului de administrare al Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public și Fondului Locativ C., prevăzute în anexă( printre care și imobilul situat în C., . I88, scara 1, apartament 3, jud.D.), modificându-se în mod corespunzător HCL nr.522/2007 referitoare la inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al Municipiului C. și nr.282/2008 referitoare la darea în administrarea Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public și Fondului Locativ C., aunor bunuri ce aparțin domeniului privat al Municipiului C..
Obiectul prezntei cauze îl constituie obligarea pârâtei D. S. G. la plata sumei de 1593,18 lei reprezentând contravaloare chirie și penalități de întârziere pentru perioada parțial decembrie 2009 – mai 2010.
În raportul de expertiză specialitatea contabilitate întocmit în cauză de expert Vrancuți V., expertul a concluzionat că la data introducerii acțiunii pârâta mai datora reclamantei doar suma de 20,15 lei.
S-a reținut de către expert că, prin sentința civilă nr._/26.10.2009 s-a dispus rezilierea contractului de închiriere nr.2384/1999 și s-a stabilit ca obligație de plată suma de 5244,55 lei reprezentând chirie restantă și penalități de întârziere în perioada iunie 2007-mai 2008 și noiembrie 2008-februarie 2009, iar cu chitanța nr._/21.12.2009 se achită suma de 3167,94 lei și cu chitanța nr._/21.12.2009 suma de 2477,84 lei chirie restantă și penalități pe cele două perioade deci de plătește în plus suma de 401,23 lei.
S-a menționat de asemenea că, în perioada martie 2009-noiembrie 2009 chiria lunară este de 157,14 lei, rezultând un total pentru 9 luni, în cuantum de 1414,26 lei.
În ceea ce privește penalitățile de întârziere aferente acestei perioade, legal calculate sunt doar cele aferente celor două luni calculate până la expirarea actului adițional(08.05.2009), respectiv suma de 314,28 lei.
Rezultă astfel o datorie totală de 1728,54 lei din care urmează să se scadă suma încasată de 401,23 lei rămânând de plată suma de 1327,31 lei.
S-a arătat de asemenea, că în perioada decembrie 2009-mai 2010 chiria lunară este de 942,84 lei(157,14 lei x 6 luni), penalități de întârziere nemaiputându-se calcula neavând temei legal. Din această datorie se plătește prin virament în data de 21.04.2010 suma de 2100 lei, iar în data de 07.05.2010 suma de 150 lei, reclamanta încasând până la data de 31.05.2010 suma de 2250 lei, rămânând astfel o datorie de 20,15 lei.
S-a mai menționat și faptul că, în conformitate cu cu fișa de cont analitică din evidențele reclamantei rezultă că pârâta plătește începând cu luna mai 2010 lunar suma de 150 lei, sumă din care ilegal i se opresc penalități de întârziere, întrucât contractul este reziliat deci nu are temei legal.
Instanța a înlăturat în totalitate concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză, având în vedere următoarele considerente.
Prin sentința civilă nr._/26.10.2009, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2008, rămasă definitivă prin perimarea apelului conform deciziei civile nr.285/16.05.2011, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/215/2008, instanța a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta R. A. A. D. P. F. L C., în contradictoriu cu pârâții D. S. G., D. S. A., D. S. L., D. S. L., D. S. A., a fost admisă cererea de intervenție formulată de intervenienta Asociația de proprietari nr. 5 cartier 1 Mai, s-a dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 2384/30 noiembrie 1999 încheiat între reclamantă și pârâți, s-a dispus evacuarea pârâților din spațiul cu destinație de locuință situat în C., cartier 1 Mai .. 1, . pârâții la plata către reclamantă a sumei de 5244,55 lei reprezentând chirie restantă și penalități de întârziere.
În considerentele sentinței s-a reținut că la data de 30 noiembrie 1999 între reclamantă și pârâți s-a încheiat contractul de închiriere nr.2384 prin prelungirea contractului de închiriere nr._/22 noiembrie 1988.
Prin acest contract s-a dat în folosința pârâților spațiul cu destinație de locuință situat în C., cartier 1 Mai .. 1, . unei chirii lunare de 13,81 lei.
S-a mai reținut de asemenea că pârâții nu au achitat chiria aferentă perioadei iunie 2007-mai 2008, pentru neplată percepându-se penalități de 0,5 % pe zi de întârziere.
Întrucât pârâții nu au achitat chiria restantă pentru perioada menționată, instanța a constat întemeiat capătul de cerere privind rezilierea contractului și a cererii de intervenție urmând să-l admită în baza art. 15 din contractul de închiriere și art. 24 lit. b din Legea 114/2005.
Ca o consecință a rezilierii contractului de închiriere, instanța a dispus de asemenea evacuarea pârâților din spațiul cu destinație de locuință situat în C., cartier 1 Mai . și a obligat pârâții la plata, către reclamantă, a sumei de 5244,55 lei reprezentând chirie restantă și penalități de întârziere.
Instanța a reținut că, potrivit art.16 din contractul de închiriere încheiat între părți, evacuarea locatarului se face numai pe baza unei hotărâri judecătorești irevocabile, locatarul fiind obligat la plata chiriei prevăzute în contract până la data executării efective a hotărârii de evacuare.
Din conținutul acestei clauze contractuale a rezultat că, dispozițiile art.16 din contractul de închiriere încheiat între părți se aplică de la data rămânerii irevocabile a hotărârii prin care s-a dispus rezilierea contractului de închiriere (în cauză 16.05.2011) și până la data executării efective a hotărârii de evacuare.
În ceea ce privește perioada anterioară datei de 16.05.2011 instanța, având în vedere că acesta este desființat pentru viitor, instanța a constatat că între părți sunt aplicabile clauzele contractului de închiriere încheiat între părți.
Or, potrivit dispozițiilor art.6 din contractul de închiriere neplata în termen a chiriei stabilită în contract atrage o penalizare de 0,5% asupra sumei datorate pentru fiecare zi de întârziere, începând cu prima zi care urmează aceleia la care suma a devenit exigibilă.
Instanța a apreciat că, în mod eronat expertul a concluzionat că pentru perioada parțial decembrie 2009-mai 2010 nu există temei legal pentru calcularea penalităților de întârziere.
Potrivit art.1073 C.civ. creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației și în caz contrar are dreptul la dezdăunare.
Una din obligațiile asumate de pârâta D. S. G. prin contractul de închiriere nr.2384/30.11.1999 este plata chiriei la termenele stipulate în contract, această obligație fiind de esența contractului de închiriere astfel cum rezultă și din dispozițiile Legii nr. 114/1996 și O.U.G. 44/2009.
Neplata de către chiriaș a chiriei, dă dreptul locatorului la îndeplinirea exactă a obligației.
În ceea ce privește cuantumul chiriei datorate de către pârâtă pentru perioada parțial decembrie 2009-mai 2010, instanța a avut în vedere faptul că, așa cum rezultă din considerentele sentinței civile nr._/26.10.2009, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2008 suma de 5244,55 lei la care pârâta a fost obligată reprezintă chirie restantă și penalități de întârziere calculate pentru perioada iunie 2007-mai 2008.
Conform chitanțelor din data de 21.12.2009, emise de către reclamantă(fila 76) pârâta a achitat la data de 21.12.2009 suma de 3167,94 lei reprezentând contravaloare acțiune instanță(sentința civilă nr._/26.10.2009) pentru perioada iunie 2007-mai 2008, precum și suma de 2477,84 lei reprezentând chirie iunie 2008-februarie 2009.
Având în vedere faptul că, așa cum s-a menționat anterior suma de 5244,55 lei reprezintă chirie restantă și penalități de întârziere calculate pentru perioada iunie 2007-mai 2008 nu se poate reține că pârâta a plătit în plus suma de 401,23 lei, având în vedere că, perioada pentru care a fost achitată această sumă, respectiv iunie 2007-februarie 2009 este excedentară perioadei reținută de instanță respectiv iunie 2007-mai 2008;
Coroborând înscrisurile depuse la dosar (filele 52-53), rezultă că la data de 31.03.2010, când pârâta a depus în numerar în contul reclamantei suma de 2100 lei, aceasta înregistra un debit restant reprezentând chirie în cuantum de 2132,31 lei pe perioada parțial februarie 2009-martie 2010, la care reclamanta a calculat penalități de întârziere în cuantum de 2250,16 lei.
De asemenea la data de 07.05.2010 pârâta a mai depus în numerar în contul reclamantei suma de 150 lei, suma totală de 2250 lei fiind imputată așa cum rezultă din fișa de client depusă la dosar și notificările nr.3859/03.05.2010 și nr.7407/10.06.2010 astfel: suma de 1125 lei debit și suma de 1125 lei penalități de întârziere, rezultând astfel un debit(chirie restantă) la data de 31.03.2010 de 1007,31 lei.
La acest debit s-a adăugat ulterior suma totală de 314,28 lei reprezentând chiria aferentă lunilor aprilie și mai 2010, rezultând astfel un debit în cuantum de 1321,59 lei.
Ulterior, la data de 04.06.2010, 30.07.2010, 31.08.2010, 30.09.2010, 29.10.2010, 29.11.2010 și 31.12.2010 pârâta a mai depus în numerar în contul reclamantei suma totală de 1050 lei care de asemenea a fost imputată în mod egal atât asupra debitului restant cât și a penalităților de întârziere(respectiv 525 lei fiecare).
Instanța a reținut că debitul datorat de către reclamantă reprezentând chirie restantă este în sumă de 796,59 lei și este aferent perioadei parțial decembrie 2009-mai 2010.
Instanța a apreciat că, deși pe chitanțele emise la data de 21.04.2010, 07.05.2010, 04.06.2010, 30.07.2010, 31.08.2010, 30.09.2010, 29.10.2010, 29.11.2010 și 31.12.2010 de CEC Bank cu care se face dovada depunerii în numerar în contul reclamantei a sumei totale de 3300 lei au fost inserate la cererea acesteia mențiuni privind faptul că aceste sume reprezintă contravaloare chirie martie 2009-decembrie 2010, aceste chitanțe nu sunt emise de către reclamantă, nefăcând astfel dovada plății debitului pe perioada indicată de pârâtă.
La debitul în sumă de 796,59 lei reclamanta a calculate penalități de întârziere în cuantum de 2059,31 lei, modul de calcul fiind depus la dosar, penalități pe care le-a plafonat însă la valoarea debitului având în vedere prevederile legale care limitează penalizarea la totalul chiriei restante.
Reclamanta și-a întemeiat pretențiile privind acordarea penalităților de întârziere pe art. 6 din contractul părților, solicitând obligarea pârâtului la plata sumei de 796,59 lei reprezentând penalități de 0,5% pe zi întârziere. Fiind despăgubiri stabilite anticipat, sub forma clauzei penale, pentru neexecutarea la termen a obligației de plată a chiriei, acestea sunt debite de la data scadenței, debitorul fiind de drept în întârziere, conform art. 1079 alin. 2 pct. 3 C.civ.
Rezultă deci, că pentru perioada parțial decembrie 2009-mai 2010, pârâta datorează, conform contractului, și penalități de întârziere al căror cuantum este de 1897,67 lei.
Ca atare, având în vedere că reclamanta a făcut dovada dreptului său de creanță, iar pârâta nu a probat liberarea de obligație, prin plată sau într-un alt mod admis de lege, instanța a admis acțiunea precizată și a obligat pârâta D. S. G. la plata către reclamantă a sumei totale de 1593,18 lei din care suma de 796,59 lei reprezintă contravaloare chirie pentru perioada parțial decembrie 2009-mai 2010, iar suma de 796,59 lei reprezintă penalități de întârziere aferente aceleiași perioade
În temeiul art. 274 C.p.c, întrucât pârâta a căzut în pretenții, instanța a obligat pârâta să achite reclamantei suma de 139 lei cheltuieli de judecată constând în taxă de timbru.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta D. S. G., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, fara insa a-l timbra in mod corespunzator.
Deși legal citata, recurenta nu s-a conformat dispoziției instanței și nu a depus taxa de timbru și timbrul judiciar în cuantumul comunicat.
Conform dispozițiilor art.20 alin. l din Legea nr.146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, neîndeplinirea obligației de plată la termenul stabilit fiind sancționată cu anularea acțiunii sau a cererii, potrivit dispozițiilor art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 Rep.
Tribunalul constată că recurenta, deși au fost legal citata, pentru termenul de astăzi, 14.11. 2013 cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 69,23 lei și timbru judiciar în valoare de 3 lei, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare (fila 8 dosar recurs), nu s-a conformat îndeplinirii acestei obligații legale stabilită prin rezoluția instanței .
Cum verificarea timbrajului are prioritate, îndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru fiind prealabilă examinării oricăror alte cereri în situația în care procedura de citare cu părțile a fost legal îndeplinită, soluția ce urmează a fi dată în cauză este în funcție de constatarea că recurenta nu a dat curs dispoziției de timbrare comunicată de instanță.
Potrivit dispozițiilor legale aplicabile în materie, taxele de timbru și timbrul judiciar se plătesc anticipat (art. 3 și 9 din O.G. nr. 32/1995, cu modificările ulterioare și art. 20 alin.1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru).
Cu totul excepțional, în condițiile art. 20 alin.2 din Legea nr. 146/1997, instanțele judecătorești pot reține cereri sau acțiuni netimbrate sau insuficient timbrate, obligând partea să plătească taxele până la primul termen de judecată. Neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii, în conformitate cu art. 20 alin.3 din Legea nr. 146/1997, dispoziții incidente și în cazul neaplicării timbrului judiciar.
Exceptia netimbrarii este o exceptie de procedura, absoluta, putand fi invocata si de instanta din oficiu si peremptorie, ducand la stingerea procesului.
Pentru aceste motive, recursul urmeaza a fi anulat ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu.
Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenta pârâtă D. S. G., împotriva sentinței civile nr. 8701 pronunțată la data de 03.06.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă R. C., D. S. A., D. S. V., D. S. L., D. S. L. și D. S. A.,
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Noiembrie 2013.
Președinte, D. G. | Judecător, A. P. | Judecător, L. L. B. |
Grefier, A. B. |
Red/Tehnored/.jud.L.L.B./18.11.2013
Tehn.F.M./2 ex.
Jud.fond:L.T.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 190/2013.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1946/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
