Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 190/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 190/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 22-11-2013 în dosarul nr. 16204/63/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
Sentința nr. 190/2013
Ședința publică de la 22 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. L. Z.
Grefier G. D.
Pe rol pronunțarea acțiunii formulată de reclamantul B. L., cu domiciliul în comuna Ciupercenii Vechi, ., județul D., în contradictoriu cu pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 5, având ca obiect despăgubiri - Legea nr. 221/2009 - disjuns capăt de cerere privind obligarea la plata daunelor materiale din dos. nr._ .
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 08.11.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când pentru a da posibilitatea reprezentantului pârâtului să depună concluzii scrise, a fost amânată pronunțarea la data de 15.11.2013, când având nevoie de timp pt. a delibera, instanța a amânat pronunțarea la termenul de azi, 22.11.2013.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față:
Reclamantul B. L. in calitate de reclamant a formulat la data de 26.09.2012, cerere de chemare in judecata, inregistrata sub nr._ /2013 pe rolul Tribunalului D., in contradictoriu cu S. R., in calitate de pirit, prin care a solicitat obligarea celui din urma la plata sumelor 21.850 lei cu titlu de daune morale, prejudiciu cauzat de condamnarea penala politica suferita de tatal sau ascendant de gradul I, B. M., respectiv, 1980 lei daune materiale, prejudiciu cauzat de confiscarea imobilului compus din casa de locuit si teren afferent ca efect al condamnarii politice.
In motivarea in fapt, s-a aratat ca prin s.p. 58/1959 a Tribunalului M. C. a fost condamnat penal ascendentul de gradul I al reclamantului pentru infractiunea de uneltire contra ordinii sociale prevazuta de art 209 punct 1 Cp dispunindu-se totodata si masura confiscarii averii. Prin d.p. 271/1962 a Tribunalului Suprem s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei in infractiunea prevazuta de art 209 punct 2 lit a C.p.mentinindu-se masura confiscarii.Autorul reclamantului a decedat in anul 2001, iar ulterior a decedat in anul 2008 si sotia autorului.
Prin s.c. 1331/1962 a Tribunalului Popular al Raionului Calafat s-a dispus partajarea bunurilor comune ale Statului in calitate successor cu titlul particular al autorului B. M. si sotia celui din urma. In urma partajarii lotul ce i-a revenit Statului a fost compus din ½ imobil casa de locuit cu doua camere si sala acoperita cu tigla, anexa din chirpici si teren aferent in suprafata de 928 mp.
Ca urmare a condamnarii politice autorul reclamantului, a suferit prejudicii morale provocate de lipsirea de libertate si condamnarii penale politice si patrimoniale cauzate de confiscarea imobilului descris.
Prejudiciul patrimonial nu a fost acoperit prin masuri reparatorii in temeiul Decretului-lege 118/1990, Legii 10/2001 si Legii 247/2005.Cuantumul despagubirilor materiale a fost calculat avindu-se in vedere echivalentul in dolari al valorii imobilului confiscat la data confiscarii, echivalent actualizat in present.
In drept s-au invocat dispozitiile Legii 221/2009.
In dovedirea cererii s-au solicitat proba cu inscrisuri si proba testimoniala.
Cererea este scutita de plata taxei de timbru.
Piritul, legal citat a depus intimpinare prin care a solicitat respingerea primului capat de cerere ca inadmisibil si ca neintemeiat al celui de-al doilea.
S-a aratat ca pretentiile cu obiect daune morale sunt inadmisibile ca efect al Deciziei 1358/2010 a Curtii Constitutionale ce a declarat neconstitutional textul din art 5 al. 1 lit a din Legea 221/2009.
Daunele materiale, in aprecierea intimatului, nu sunt intemeiate intrucit nu exista la dosarul cauzei procesul verbal de confiscare din care sa rezulte ca imobilele confiscate de catre Stat se aflau in proprietatea autorului reclamantului la data confiscarii.
In drept s-a aratat ca nu sunt intrunite conditiile art 5* al. 1 lit b din Legea 221/2009.
S-a solicitat judecarea cauzei in lipsa partilor.
S-a raspuns instantei de catre Primaria Municipiului Calafat, aratindu-se ca nu s-a solicitat restituirea imobilelor de catre autor sau mostenitorii acestuia in temeiul vreunei legi de reparatie.
S-a invederat prin notele de sedinta de catre reclamant ca se solicita contravalorea imobilului confiscat.
In probatiune s-au solicitat si incuviintat proba cu inscrisuri: sentinte penale si civile, contract de vinzare cumparare, contract de donatie si acte de stare civila, proba cu expertiza specialitatea evaluare bunuri imobile. In cadrul celei din urma s-a intocmit raportul de expertiza f 67-69 ( refacut ca urmare a anularii primul raport nelegal intocmit).
Analizind actele si lucrarile dosarului, Tribunalul retine urmatoarele:
In fapt,
Reclamantul este mostenitor al autorului B. M., in calitate de descendent de gradul I, asa cum rezulta din actele de stare civila depuse in cauza: certificat de deces si certificat de nastere.
B. M. prin s.p. 58/1959 a Tribunalului M. C. a fost condamnat penal pentru infractiunea de uneltire contra ordinii sociale prevazuta de art 209 punct 1 Cp dispunindu-se totodata si masura confiscarii averii. Prin d.p. 271/1962 a Tribunalului Suprem s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei in infractiunea prevazuta de art 209 punct 2 lit a C.p.mentinindu-se masura confiscarii. Prin s.c. 1331/1962 a Tribunalului Popular al Raionului Calafat s-a dispus partajarea bunurilor comune ale Statului in calitate successor cu titlul particular al autorului B. M. si sotia celui din urma. In urma partajarii lotul ce i-a revenit Statului a fost compus din: o cosara acoperita cu stuf in valoare de 529 lei si 529 mp vatra de stat in valoare de 1776 lei.
Imobilul respectiv a fost proprietatea lui M. B. asa cum rezulta din contractul de vinzare cumparare incheiat la data de 7.03.1958 autentificat conform procesului verbal nr._ de catre Notariatul de Stat al Raionului Calafat din Regiunea Oltenia. Conform extraselor de pe sentintele penale de condamnare a acestuia pe linga condamnarea penala s-a aplicat si masura confiscarii averii conform art 25 punct 6 al. 1 si 6 C.p.
Apararea piritului S. R. care arata ca autorul reclamantului nu a fost proprietarul imobilului ce a fost confiscat si partajat prin s.c.1331/1962 a Tribunalului Popular al Raionului Calafat, nu este retinuta. Actele dosarului, contractul de vinzare cumparare, extrasele de pe sentintele penale si sentinta de partaj, fac dovada ca imobilul ce a fost confiscat si ulterior partajat s-a aflat in proprietatea reclamantului.
Din inscrisurile dosarului, raspunsul la adresele instantei si apararea Statului R., se retine ca imobilele nu au facut obiectul legilor retrocedarilor.
In speta sunt aplicabile dispozitiile art 2 din legea 221/2009 si art 5 al. 2 din acelasi act normative. Articolul stabileste care sunt condamnarile penale ce sunt reglemetate de lege ca fiind de natura politica. Astfel: “Constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusa printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, pronuntata in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru fapte savarsite inainte de data de 6 martie 1945 sau dupa aceasta data si care au avut drept scop impotrivirea fata de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945.
(2) Constituie de drept condamnari cu caracter politic condamnarile pronuntate pentru faptele prevazute in:
a) art. 185-187, art. 190, art. 191, art. 1931, art. 194, art. 1941-1944, art. 1961, art. 197, art. 207-209, art. 2091-2094, art. 210-218, art. 2181, art. 219-222, art. 224, art. 225, art. 227, art. 2271, art. 228, art. 2281, art. 229, art. 230, art. 2311, art. 258-261, art. 267, art. 2687, art. 2688, art._, art._, art._, art._, art. 284 ultimul alineat, art. 323-329, art. 349, art. 350, art. 5786 din Codul penal din 1936, republicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 48 din 2 februarie 1948, cu modificarile si completarile ulterioare;”
Intre articolele din Codul penal ce sunt stabilite drept condamnari politice de catre Legea 221/2009 este si art 209 in baza caruia autorul reclamantului a fost condamnat.
Dispozitiile art 5 reglementeaza urmatoarele:
“(1) Orice persoana care a suferit condamnari cu caracter politic in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, precum si, dupa decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia pana la gradul al II-lea inclusiv, pot solicita instantei de judecata, in termen de 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:
b) acordarea de despagubiri reprezentand echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotarare de condamnare sau ca efect al masurii administrative, daca bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obtinut despagubiri prin echivalent in conditiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare;”
In consecinta pentru corecta analizare a cererii reclamantului este necesar a se stabili daca autorului acestuia, condamnat politic si ca urmare a condamnarii respective supus masurii confiscarii, i s-a restituit dreptul confiscat.
Autorul reclamantului prin contractul de donatiei din anul 1998 a instrainat celui din urma suprafata de 774 mp. In clauzele contractuale se mentioneaza ca terenul il detine in baza contractului de vinzare cumparare cumparare incheiat la data de 7.03.1958 autentificat conform procesului verbal nr._ de catre Notariatul de Stat al Raionului Calafat din Regiunea Oltenia, si ca totodata dreptul pe care il instraineaza nu i-a iesit din patrimoniu. Instanta retine ca in cauza din suprafata de 529 mp ce i-au fost confiscate, nu i s-a restituit reclamantului suprafata de 216 mp., diferenta dintre totalul de 990 mp si 774 mp ce fac obiectul contractului de donatie.
In consecinta, in urma condamnarii politice i s-a confiscat o cosara acoperita cu stuf in valoare de 529 lei si 529 mp vatra de . 1776 lei, situate in localitatea Ciupercenii Vechi, ., judetul D., bunuri aflate in proprietatea sa.
S-a facut dovada ca nu i s-au restiuit cosara si suprafata de 216 mp., luind I considerare si contractul de donatie.
Ca atare fata de situatia de fapt retinuta, se constata ca sunt intrunite conditiile art 5 al. 1 lit b din Legea 221/2009, si reclamantul in calitate de descendent de gradul I are dreptul la despagubiri reprezentand echivalentul valorii bunurilor confiscate si nerestituite.
In vederea stabilirii cuantumului despagubirilor, s-a administrat proba cu expertiza tehnica in specialitatea evaluare cu obiectiv: evaluarea imobilului ce a fost confiscat, asa cum a fost identificat prin sentinta civial de partaj. Din cuprinsul expertizei f67-69, rezulta ca valoarea cosarei este de 289 lei, iar valoarea unui metru patrat de teren este de 10 lei. Cum suprafata confiscata si nerestituita este de 216 mp., valoarea sa este de 2.160 lei. Cuantumul despagubirilor este de 2449 lei.
F. de cele aratate in fapt si in drept, in temeiul art 5 al. 1 lit b din Legea 221/2009, instanta urmeaza sa admita in parte cererea reclamantului sa oblige pârâtul S. R. la plata sumei de 2.449 lei reprezentând daune materiale în favoarea reclamantului .
In temeiul art 274 C., Tribunalul urmeaza sa admita in parte cererea privind obligarea piritului la plata cheltuielilor de judecata ( partial onorariu expert) fata de admiterea in parte a pretentiilor reclamantului in cuantum de ½, adica 300 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B. L., cu domiciliul în comuna Ciupercenii Vechi, ., județul D., în contradictoriu cu pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 5.
Obligă pârâtul S. R. la plata sumei de 2.449 lei reprezentând daune materiale în favoarea reclamantului.
Admite în parte cererea privind cheltuielile de judecată.
Obligă pârâtul la plata sumei de 300 lei (onorariu parțial expert).
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Noiembrie 2013.
Președinte, R. L. Z. | ||
Grefier, G. D. |
Red.jud.R.L.Z.
Tehn.F.M./5 ex.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 88/2013. Tribunalul DOLJ | Pretenţii. Decizia nr. 1940/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
