Reziliere contract. Decizia nr. 229/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 229/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 15-05-2013 în dosarul nr. 16462/215/2010*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 229/2013
Ședința publică de la 15 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. L. Z.
Judecător G. C. F.
Grefier C. C. S.
Pe rol judecarea apelului declarat de reclamanta A. M. L. domiciliată în C., .. 3, .,. 31, jud. D. în contradictoriu cu pârâții ASOCIAȚIA DE proprietari PIAȚA UNIRII, cu sediul în C., .. 2, ., jud. D., ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI PIAȚA UNIRII PRIN B. C., C. N. LA SEDIUL ASOCIAȚIEI DE P. PIAȚA UNIRII, împotriva sentinței civile nr._ din 13 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, având ca obiect reziliere contract .
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că se solicită judecarea cauzei în lipsă, după care;
Instanța în complet de recurs constituit din Președinte R. L. Z., Judecător G. C. F., Judecător M. E. N. pune în discuție calificarea juridică a căii de atac și califică calea de atac ca fiind apel, completul de apel fiind compus din Președinte R. L. Z., Judecător G. C. F..
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, probe de administrat, instanța reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
La data de 28.05.2010, prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei C., reclamanta A. M. L. i-a chemat-o în judecată pe pârâții Asociația de Proprietari Piața Unirii, Asociația de Proprietari Piața Unirii prin B. C., și C. N., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună rezilierea contractului pe baza căruia a fost montat panoul publicitar pe peretele exterior al dormitorului de la apartamentul al cărui proprietar este si pe cale de consecința, sa se dispună demontarea acestuia si aducerea zidului la starea inițiala. .
A mai solicitat daune cominatorii pe fiecare zi de întârziere, in cuantumul stabilit de instanța și obligarea paratelor la achitarea cheltuielilor de judecata.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că este proprietara apartamentului nr. 31, din Municipiul C., Calea București, nr. 3, . de vânzare-cumpărare nr. 200/25.01.1997.
In luna noiembrie a anului 2005, pe una din fațadele blocului M3 (cea dinspre Universitate) S.C. TEMPO MEDIA S.R.L. a montat un panou publicitar, în baza unui contract nr. 193/13.10.2005 încheiat cu Asociația de proprietari. Panoul este susținut la etajul opt pe zidul dormitorului apartamentului său de aproximativ 6-8 stâlpi-piloni prinse în șuruburi, care au deteriorat zidul si pe partea interioara a camerei.
A arătat că, potrivit dispozițiilor art. 17 alin. 1 Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietar "Comitetul executiv al asociației de proprietar are următoarele atribuții: d) reglementează folosirea, întreținerea, repararea, înlocuirea si modificarea părților proprietății comune, inclusiv cu privire la consumurile aferente proprietății comune, în conformitate cu actele normative în vigoare; g) pentru realizarea scopului și a activităților asociației de proprietari, (...), încheie și reziliază contracte cu persoane fizice/juridice; h) își asumă obligații, în numele asociației de proprietari sau în numele proprietarilor membri ai asociației de proprietari, privind interesele legate de clădire;
A mai menționat că, în conformitate cu prevederile art. 39 din același act normativ menționat mai sus, "proprietatea comună poate fi utilizată de către terți, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, numai cu acordul majorității proprietarilor membri ai asociației și al proprietarilor direct afectați de vecinătate, în baza unui contract de închiriere, de folosință sau de concesiune. "
Legea nr. 230/2007 dispune în cuprinsul art. 41: „modificările constructive și utilizarea în alte scopuri a unor părți sau elemente de construcție ale clădirii, cum ar fi: ancorarea de reclame pe pereți, suspendarea de stâlpi, pereți, scări interioare și altele asemenea, se vor putea face numai pe baza deciziei comitetului executiv, cu acordul proprietarilor direct afectați și, după caz, pe baza unui proiect tehnic întocmit de instituții de specialitate, verificat de un expert autorizat, precum și cu autorizația pentru executarea de lucrări, eliberate în condițiile legi".
Astfel, reclamanta a învederat că, din coroborarea dispozițiilor legale menționate rezulta ca legea stabilește expres si imperativ ca proprietatea . poate fi utilizata doar cu acordul proprietarilor direct afectați de utilizarea spațiului comun, or, în speță, Asociația de proprietari, prin reprezentanții săi, împreună cu administratorul blocului au încheiat contractul cu S.C. TEMPO MEDIA S.R.L. pentru amplasarea panoului publicitar fără a solicita acordul cu privire la acest aspect, încălcând astfel dispozițiile legale imperative. Mai mult, reclamanta a arătat că, deși semnalat in repetate rânduri (adrese inca din anul 2005, luna septembrie) prejudiciile produse apartamentului său, ulterior plasării panoului, asociația de proprietari, nu numai ca nu a întreprins nici o măsura pentru remedierea acestora, dar a procedat la prelungirea contractului cu S.C. TEMPO "TDIA S.R.L. pana in anul 2013.
De asemenea, s-a mai menționat că potrivit dispozițiilor art. 17 alin. 3 din Legea nr. 230/2007: deciziile comitetului executiv se consemnează în registrul de decizii al comitetului executiv și se afișează la avizier", iar decizia comitetului privind încheierea contractului cu S.C. TEMPO MEDIA S.R.L. nu a fost afișată, comitetul încălcând si aceasta obligație stabilita expres in sarcina sa, aceasta fiind adoptata fără o consultare prealabila a proprietarilor în cadrul unei ședințe a asociației de proprietari sau măcar o ședința de scara de . mai solicitat, conform art. 56 din Legea 230/2007, sancționarea cu maximul prevăzut de legea speciala, a membrilor comitetului executiv, președintelui de la acea data N. C. - care a semnat contractul de închiriere a spațiului pentru ancorarea de reclame, actualului președinte A., administratorul B. C., care cu rea credință au semnat prelungirea contractului, în ciuda numeroaselor adrese depuse la asociație.
De asemenea, a arătat că vinovat este și Comitetul Executiv conform art. 17 din Legea 230/2007 - (1) Comitetul executiv al asociației de proprietari are următoarele atribuții: reglementează folosirea, întreținerea, repararea, înlocuirea și modificarea zârților proprietății comune, inclusiv cu privire la consumurile aferente proprietății comune mune, în conformitate cu actele normative în vigoare; pentru realizarea scopului și a activităților asociației de proprietari, încheie și reziliază contracte cu persoane fizice/juridice; își asumă obligații, în numele asociației de proprietari sau în numele proprietarilor membri ai asociației de proprietari, privind interesele legate de clădire;
Punctul (9) al aceluiași text de lege prevede că" Pentru neîndeplinirea atribuțiilor ce le revin, membrii comitetului executiv, inclusiv președintele asociației de proprietari, răspund, personal sau solidar, după caz, în fața legii și a proprietarilor, pentru daunele și prejudiciile cauzate în mod deliberat".
În continuare, reclamanta a arătat că, art. 18 alin.2 din Normele Metodologice de aplicare a Legii 230/2007 prevede faptul ca președintele asociației de proprietari reprezintă asociația în derularea contractelor angajate de aceasta și își asumă obligații în numele acesteia, iar potrivit art. 23 din același act normativ spațiile din proprietatea comună pot fi utilizate de către terți, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, numai cu acordul majorității proprietarilor membri ai asociației și al proprietarilor direct afectați de vecinătate, în baza unui contract de închiriere, de folosință sau concesiune, potrivit art. 39 din Legea nr. 230/2007.
Reclamanta a mai menționat că administratorul, B. C. se face vinovata de încălcarea art. 22 din normele Metodologice de aplicare a Legii 230/2007.
Având în vedere cele învederate, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la rezilierea contractului nr. 193/13.10.2005 încheiat cu ., demontarea panoului publicitar montat pe peretele exterior al dormitorului de la apartamentul al cărei proprietar este și refacerea zidului pana la aducerea in starea inițiala și sancționarea celor vinovați pentru încălcarea prevederilor legale.
În drept se invocă dispozițiile art. 998-999 Cod civil, Legea nr. 230/2007 și Normele de Aplicare a legii. În susținerea cererii sale reclamanta a depus adresa nr._/05.09.2006 a Primăriei mun. C., un punct de vedere al Inspectoratului Județean în Construcții D., adresa nr. 99/R/24.03.2006 a Inspectoratului Județean în Construcții D.. S-a achitat taxă de timbru în cuantum de 8 lei și timbru judiciar de 0,3 lei. La data de 17.06.2010 pârâta Asociația de Proprietari Piața Unirii a depus întâmpinare care a solicitat respingerea acțiunii formulate.
S-a invocat excepția autorității de lucru judecat, cu motivarea că
în data de 6.03.2006 reclamanta a formulat cerere de chemare în judecată cu același obiect și cauză împotriva Asociației, iar dosarul 3793/civ/2006 a fost soluționat prin Sentința Civilă 9092/8.11.2006 pronunțată de Judecătoria C..
S-a menționat că reclamanta pe 2.11.2006 și-a precizat acțiunea cu același temei juridic pe care îl invocă și în acel dosar (art.998-999 Codciv)
S-a mai invocat lipsa calității procesuale pasive a Asociației întrucât conform contractului încheiat în data de 13.10.2005 cu . cap V art.15,Tempo își asumă răspunderea obținerii autorizației necesare avizelor pentru amplasarea panourilor și reclamelor publicitare, asumându-și întreaga răspundere pentru această activitate și a plăti toate taxele și impozitele necesare.
A solicitat introducerea forțată în cauză a S.C. Tempo Media SRL cu sediul în București, ., nr.24 înregistrată la O.R.C. sub nr.J_ Cod fiscal R_ -
De asemenea, s-a mai invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a comitetului executiv precum și a președintelui A. F. și a administratorului B. C. întrucât primul este președinte reprezentant legal al Asociației de proprietari ales în Ad.Generală a membrilor asociației în data de 27.03.2010 și a doua fiind administrator angajat prin contract individual de muncă, iar aceste persoane nu au semnat contractul de închiriere cu Tempo Media SRL.
S-a mai invocat excepția tardivității formulării acțiunii întrucât de de la data încheierii contractului și a montării efective a panoului au trecut aproximativ 5 ani.
De asemenea, Hotărârea pronunțată în Dosarul 3793/civ/2006 a rămas definitivă și irevocabilă de 3 ani.
Au fost depuse contractul nr. 193/13.10.2005 cu anexa nr. 1, adresa nr. 70/23.04.2010, adresele nr. 73/26.04.2010, 67/20.04.2010 și 71/26.04.2010, sentința civilă nr. 9092/08.11.2006.
La data de 03.09.2010 reclamanta a depus note scrise.
Instanța a constatat că acțiunea a fost formulată în contradictoriu cu Asociația de Proprietari Piața Unirii reprezentată de președintele acesteia, A., și administratorul acesteia, B. C., precum și în contradictoriu cu N. C..
În ședința publică din 16.09.2010, instanța a calificat cererea de chemare în judecată ca fiind o cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de închiriere nr. 193/13.10.2005 încheiat între Asociația de Proprietari Piața Unirii și ..
În ședința publică din 14.10.2010, instanța, în baza art. 129 alin. 4 coroborat cu art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă a pus în discuție excepțiile invocate de pârâta Asociația de Proprietari Piața Unirii prin întâmpinare.
Prin sentința civilă nr._ din 25.11.2010 pronunțată de Judecătoria C. a fost admisă excepția calității procesuale pasive a pârâtului C. N., a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta formulată de reclamanta A. M. L. împotriva pârâtului C. N., s-a luat act de renunțarea pârâtei Asociația de Proprietari Piața Unirii, la cererea de chemare în garanție formulată în contradictoriu cu S.C.TEMPO MEDIA S.A.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanta A. M. L., împotriva pârâtei Asociația de Proprietari Piața Unirii și s-a constatat nulitatea absolută a contractului nr. 193/13.10.2005 încheiat între Asociația de proprietari Piața Unirii și S.C.Tempo Media S.R.L .
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Excepția autorității de lucru judecat.
Instanța, în baza art. 166 Cod procedură civilă și art. 1201 Cod civil, a respins excepția autorității de lucru judecat, deoarece nu există tripla identitate de obiect, cauză și părți între prezenta cauza și cea care a făcut obiectul dosarului nr. 3793/CIV/2006 al Judecătoriei C..
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Asociația de Proprietari Piața Unirii.
Instanța a respins excepția, deoarece există identitate între persoana chemată în judecată în calitate de pârât și cel care are calitatea de subiect pasiv în cadrul raportului juridic obligațional, întrucât contractul de închiriere nr.193/13.10.2005 figurează pârâta Asociația de Proprietari „Piața Unirii”.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a comitetului executiv
Instanța a respins excepția, deoarece prin cererea de chemare în judecată nu s-a solicitat judecata în contradictoriu cu comitetului executiv al asociației.
Excepția tardivității formulării acțiunii, calificată de către instanță ca excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune.
Instanța a respins excepția, deoarece o acțiune în constatarea nulității absolute a unui act juridic este imprescriptibilă extinctiv conform art.2 din Decretul nr.167/1958.
Având în vedere prevederile art. 167 coroborate cu prevederile art. 172 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat reclamantei proba cu înscrisurile depuse la dosar, ca fiind legală și utilă în cauză.
Deliberând cu prioritate, conform art.137 alin.1 C.pr.civ., asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. N., instanța reține că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă, având în vedere următoarele considerente.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel care este obligat în cadrul raportului juridic obligațional.
În speță, contractul a cărui anulare se solicită a fost încheiat de către Asociația de Proprietari „Piața Unirii” și S.C.TEMPO MEDIA S.R.L., pârâtul N. C. având calitatea de reprezentant al asociației și nu aceea de parte.
În consecință,s-a reținut că pârâtul menționat nu are calitate procesuală pasivă în cauză, deoarece nu a încheiat contractul în nume propriu, ci în calitate de reprezentat, astfel încât instanța va admite excepția invocată și va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acesta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Prin contractul nr.193/13.10.2005 încheiat între Asociația de Proprietari „Piața Unirii” și S.C.TEMPO MEDIA S.R.L., părțile au convenit închirierea unei suprafețe de fațadă situată la adresa din C., .> Conform art.41 din Legea nr. 230/2007 „Modificările constructive și utilizarea în alte scopuri a unor părți sau elemente de construcție ale clădirii, cum ar fi: ancorarea de reclame pe pereți, suspendarea de stâlpi, pereți, scări interioare și altele asemenea, se vor putea face numai pe baza deciziei comitetului executiv, cu acordul proprietarilor direct afectați și, după caz, pe baza unui proiect tehnic întocmit de instituții de specialitate, verificat de un expert autorizat, precum și cu autorizația pentru executarea de lucrări, eliberate în condițiile legii.”
În același sens, dispozițiile art. 39 din același act normativ stipulează că: „ Proprietatea comună poate fi utilizată de către terți, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, numai cu acordul majorității proprietarilor membri ai asociației și al proprietarilor direct afectați de vecinătate, în baza unui contract de închiriere, de folosință sau de concesiune.”
Prin urmare, legea instituie ca și condiție de valabilitate a contractului de închiriere a părților din . existența acordului proprietarilor direct afectați și a majorității proprietarilor membrii ai asociației.
În speță, din adresa emisă de Asociația de proprietari „Piața Unirii” și a actelor anexate, a reieșit că, deși la baza încheierii contractului nr.193/13.10.2005 a existat Decizia Comitetului Executiv din data de 11.10.2005, totuși nu s-a solicitat și obținut acordul proprietarilor direct afectați și a majorității proprietarilor membrii ai asociației, așa cum prevăd dispozițiile legale ale art. 41 coroborat cu art.39 din Legea nr.230/2007.
Astfel, s-a constatat că la încheierea contractului nr.193/13.10.2005 nu a fost respectată condiția de validitate impusă prin prevederile legale mai sus menționate, respectiv a lipsit consimțământul persoanelor arătate, ceea ce constituie un motiv de nulitate absolută a acestuia.
Pe cale de consecință, instanța a apreciat că acțiunea, calificată de către instanță față de motivele de fapt și temeiul juridic al cererii, ca fiind o acțiune în constatarea nulității absolute, este întemeiată, urmând să fie admisă și să se constate nulitatea absolută a contractului nr.193/13.10.2005.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta A. M. L., arătând, în esență, că instanța de fond, în mod greșit a statuat că dl. C. N., președinte al Asociației de proprietari, nu are calitate procesuală pasivă; așa cum a reținut, în considerentele sale, instanța de fond, conform cărora art.18 alin.2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.230/2007 prevede faptul că președintele asociației de proprietari reprezintă asociația în derularea contractelor angajate de aceasta și își asumă obligații în numele acesteia, iar potrivit art.23 din același act normativ spațiile din proprietatea comună pot fi utilizate de către terți, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, numai cu acordul majorității proprietarilor, membri ai asociației și al proprietarilor direct afectați de vecinătate, în baza unui contract de închiriere, de folosință sau concesiune, potrivit art.39 din Legea nr.230/2007.
Astfel, rezultă că dl.C. N. are calitate procesuală activă și trebuie obligat la plata efectivă de despăgubiri conform art.56 din Legea nr.230/2007.
Se mai arată că instanța de fond a constatat nulitatea absolută a contractului nr.193/13.10.2005 încheiat între Asociația de proprietari Piața Unirii și ., dar nu a impus asociației și demontarea sa și refacerea/aducerea la starea inițială a zidului așa cum a solicitat în acțiunea principală, zis folosit pentru montarea panoului publicitar; acest lucru era esențial, odată ce contractul mai sus menționat este nul.
Din adresa emisă de asociație și a actelor anexate reiese că, deși la baza încheierii contractului nr.193/2005 a existat Decizia Comitetului Executiv din data de 11.10.2005, totuși nu s-a solicitat și obținut acordul proprietarilor direct afectați și a majorității proprietarilor membri ai asociației, așa cum prevăd dispozițiile legale.
Solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței atacate în principal, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale active a dl.C. N. și în subsidiar, demontarea panoului publicitar montat pe peretele exterior al dormitorului de la apartamentul al cărei proprietară este și refacerea zidului până la aducerea în starea inițială.
Prin decizia civilă nr. nr. 298/19.05.2011 Tribunalul D. a admis apelul, a desființat sentința civilă atacată și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe.
S-a reținut că:
Judecătoria C. a fost învestită cu o acțiune în reziliere, obligație de a face și pretenții promovată de reclamanta A. M. L. în contradictoriu cu pârâții Asociația de Proprietari Piața Unirii, B. C. și C. N..
S-a solicitat prin petitul având ca obiect reziliere act: rezilierea contractului de închiriere nr. 193/13.10.2005 încheiat la data de 13.10.2005 între pârâta Asociația de Proprietari Piața Unirii C. și . petit ulterior modificat în ședința publică din data de 16.09.2010, fila 16 dosar fond, în constatare nulitate absolută contract de închiriere.
Se reține că deși reclamanta este terț față de contractul a cărui nulitate absolută a fost solicitată iar părțile acestui contract rezultă cu certitudine din copia contractului depusă la fila 20 dosar fond, prima instanță nu a pus în discuția părților necesitatea clarificării cadrului procesual sub aspectul calității procesuale pasive, respectiv a coparticipări procesuale pasive .
Pe cale de consecință în primă instanță a statuat cu privire la legalitatea unui contract de închiriere și s-a dispus chiar desființarea acestuia pe motiv de nulitatea absolută fără ca una dintre părțile contractate să fie citată la judecarea cauzei.
În conformitate cu dispozițiile art. 47 Cod procedură civilă mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul pricinii este un drept sau o obligație comună ori dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză, așa cum este și cazul pârâților în acest dosar.
Față de dispozițiile anterior menționate se constată că textul de lege este permisiv în sensul că, este posibil să fie chemate în judecată numai unele dintre părțile contractante.
Cu toate acestea chemând în judecata doar o parte dintre părțile contractante reclamanta nu încalcă nici un text de lege în interpretarea restrictivă a dispozițiilor procedurale însă o atare soluționare a litigiului dedus judecății conduce la pronunțarea unei hotărâri care nu ar produce nici un efect fiind inopozabilă uneia dintre părțile contractante.
În măsura în care scopul final al procesului este soluționarea definitivă a unor raporturi conflictuale, litigioase prin hotărârea ce ar putea fi pronunțată în cauză, ca urmare a neparticipării tuturor părților contractante nu s-ar obține efectul spre care tinde partea prin sesizarea instanței de judecată căci întreaga activitate a instanței s-ar concretiza cu pronunțarea unei hotărâri ineficiente.
Prin urmare dispozițiile legale de procedură urmează a fi interpretate în sensul în care ele pot produce efectul vizat prin sesizarea instanței și nu în sensul în care nu pot produce niciun efect, scopul actului de justiției fiind soluționarea definitivă unui conflict prin restabilirea legalității.
În acest sens a statuat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 23 septembrie 2008 în Cauza A. împotriva României în care, Curtea reamintește că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe, garantat de art. 6 alin. 1 din Convenție, trebuie interpretat conform părții introductive a Convenției, care enunță supremația dreptului drept element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul din elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice care dorește, între altele, ca soluția definitivă pronunțată de instanțe la orice controversă să nu mai fie rejudecată (Brumărescu împotriva României .
Pronunțarea unei hotărâri de anulare a contractului numai în contradictoriu cu una părți contractante este inopozabilă celeilalte părți și de altfel imposibil de executat sub toate aspectele – cum este spre exemplu capătul de cerere privind ridicarea panoului sau readucerea zidului în stare funcțională și de neconceput în raport de consecințele create: contractul ar urma să fie considerat valabil în raport de un cocontractant și nul în raport de celălalt.
Contractul - în sensul de negoțium juris - ar fi nul și valabil în funcție de partea contractante care a fost sau nu chemata în judecată din cauza efectelor relative ale hotărârii civile.
Altfel spus din perspective practice hotărârea nu ar avea nici un efect pentru reclamantă iar în ceea ce îi privește pe terți - în calitatea lor de participanți la circuitul civil - ar reprezenta un act care, prin ambiguitatea lui, ar fi o sursă de posibile prejudicii viitoare.
În acest context, de excepție, dispozițiile art. 47 Cod procedură civilă nu au caracter relativ, ci obligatoriu cu sancțiunea specifică în măsura în care reclamanta nu va înțelege să își modifice acțiunea sub aspectul laturii pasive a acțiunii promovate.
Soluția primei instanțe prin care nu s-a pronunțat cu privire la capetele de cerere privind demontarea/ridicarea panoului publicitar, readucerea zidului în starea inițială apare de altfel ca o consecință firească a absenței de la judecata cauzei uneia dintre părțile contractante, și anume a acelei părți care a efectuat procedura de montare a panoului publicitar, o eventuală culpă în deteriorarea zidului ca efect al unui montaj defectuos putând fi cercetată în persoana co-contractului ..
Având în vedere considerentele de fapt și de drept anterior expuse precum și dispozițiile art. 282-298 Cod procedură civilă se constată că sentința atacată este afectată de nelegalitate urmând a se dispune desființarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
În rejudecare prima instanță în temeiul art. 129 alineat 2 și 5 Cod procedură civilă va pune în discuția părților posibilitatea modificării acțiunii conform art. 132 Cod procedură civilă prin lărgirea cadrului procesual în sensul chemării în judecată în calitate de pârât și a celuilalt contractant ., urmând a se pronunța în funcție de atitudinea procesuală a reclamantei pe toate capetele de cerere cu a căror soluționare a fost învestită.
Vor fi avute în vedere și criticile aduse în apel și care nu au putut fi valorificate în absența cadrului procesual conform cu obiectul acțiunii promovată de reclamantă.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ .
S-a dispus citarea reclamantei cu mențiunea de a preciza cadrul procesual pasiv în sensul lărgirii acestuia cu pârâta ., având în vedere decizia de casare.
La data de 02.02.2012, reclamanta a depus la dosar o precizare a acțiunii prin care a apreciat ca fiind inoportună introducerea în cauză a ., arătând că singura vinovată de nerespectarea prevederilor legale este pârâta Asociația de Proprietari.
În ședința publică din 15.11.2012, din oficiu, instanța a pus în discuția părților excepția inadmisibilității acțiunii.
Procuratorul reclamantei a depus la dosar o cerere de recuzare a președintelui completului de judecată, cerere care a fost respinsă prin încheierea pronunțată la data de 20.11.2012.
Prin notele de ședință depuse pentru termenul de judecată de astăzi, respectiv 13.12.2012, reclamanta a solicita respingerea excepției inadmisibilității acțiunii.
Instanța a reținut cauza în pronunțare pe excepția invocată la termenul de judecată din 15.11.2012.
Prin sentința civilă nr._/13.12.2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul_, a fost admisă excepția de inadmisibilitate.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta A. M. L. în contradictoriu cu pârâți Asociația de Proprietari Piața Unirii, Asociația de Proprietari Piața Unirii Prin B. C., C. N. la Sediul Asociației de Proprietari Piața Unirii, ca inadmisibilă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut ca situație de fapt, că prin contractul nr. 193 din 13.10.2005 încheiat între pârâta Asociația de proprietari "Piața Unirii" și ., părțile au convenit închirierea unei suprafețe de fațadă situată la adresa din municipiul C., .. M 3.
Având în vedere că reclamanta A. M. L. este persoană terță față de acest contract de închiriere a cărui nulitate absolută solicită să se constate, rezultă că acțiunea formulată numai în contradictoriu cu una din părțile contractante, în speța împotriva pârâtei Asociația de proprietari "Piața Unirii" C., reclamanta refuzând vehement să precizeze acțiunea în sensul extinderii cadrului procesual pasiv și față de partea cocontractantă ., în acest caz fiind incidente dispozițiile legale privind coparticiparea procesuală pasivă, rezultă că acțiunea este inadmisibilă întrucât soluționarea litigiului dedus judecății conduce la pronunțarea unei hotărâri care nu ar produce nici un efect, fiind inopozabilă uneia dintre părțile contractante.
În măsura în care scopul fiind al procesului este soluționarea definitivă a unor raporturi conflictuale, litigioase, prin hotărârea ce ar putea fi pronunțată în prezenta acuză, care vizează persoane care pot fi împreună pârâte, în condițiile art. 47 C.P.CIV., întrucât obiectul pricinii îl constituie un contract de închiriere care instituie drepturi și obligații părților contractante, iar neparticiparea tuturor acestor părți ar conduce la neobținerea efectului spre care tinde reclamanta prin sesizarea instanței de judecată, căci întreaga activitate a acesteia s-ar concretiza cu pronunțarea unei hotărâri ineficiente.
Dispozițiile legale de procedură trebuie interpretate în sensul în care ele pot produce efectul vizat prin sesizarea instanței și nu în sensul în care nu pot produce nici un efect, scopul actului de justiție fiind soluționarea definitivă a unui conflict prin restabilirea legalității.În acest sens s-a pronunțat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 23.09.2008 în cauza A. contra României și cauza Brumărescu împotriva României, SPEȚE ÎN CARE Curtea arată că unul din elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice care vizează că soluția definitivă față de instanțe unei probleme litigioase să nu mai fie rejudecată.
Pronunțarea unei hotărâri în anularea contractului de închiriere nr. 193/13.10.2005, solicitată de reclamantă numai în contradictoriu cu una din părțile contractante este inopozabilă celeilalte părți și de altfel imposibil de executat toate aspectele, spre exemplu pentru capătul de cerere privind ridicarea panoului de publicitate si readucerea fațadei zidului blocului în stare funcțională și de neconceput în raport de consecințele create: contractul ar urma să fie nul față de partea chemată în judecată, Asociația de proprietari "Piața Unirii" din C. și rămas valabil față de cealaltă parte contractantă, . nechemată în judecată și care nu poate să formuleze apărări cu privire la acuzațiile aduse de reclamantă, că ar fi adus deteriorări zidului blocului prin montarea defectuoasă a panoului publicitar a cărui demontare/ridicare se solicită.
Împotriva acestei sentințe, la data de 15.02.2013 a declarat apel reclamanta A. M. L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, fiind pronunțată în parte cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 C.proc.civ.).
Reclamanta critică nerespectarea de către instanța de fond a deciziei Tribunalului D. nr. 298/2011, care, susține apelanta, a stabilit că acțiunea este admisibilă întrucât contractul a fost încheiat fără acordul proprietarilor direct afectați și fără acordul majorității proprietarilor membrii ai asociației. Se susține că prin decizia arătată, instanța de control judiciar a dat indicația de a se pune în discuția părților posibilitatea modificării acțiunii în sensul chemării în judecată și a celuilalt cocontractant, în nici un caz de coparticipare procesuală necesară neputându-se reține extinderea cadrului procesual subiectiv din oficiu, ci numai obligația instanței de a pune în discuția părților acest aspect. Apelanta arată că, chiar dacă ar introduce în proces pe . aceasta nu are nici o culpă în neobținerea acordului pentru montarea panoului, culpă de care se face vinovată Asociația de Proprietari prin reprezentanții ei.
Se mai susține că prima instanță și-a depășit rolul activ încercând să o forțeze să introducă în cauză un nou pârât, că legea specială are prioritate față de normele generale de rdrept comun și că instanța investită cu rejudecarea pricinii avea obligația să cerceteze modul cum s-a semnat contractul nr. 193/2005 și dacă a respectat prevederile legii specaile nr. 230/2007.
Se solicită admiterea recursului, schimbarea sentinței atacate, respingerea excepției inadmisibilității și pe fond admiterea acțiunii.
În drept au fost invocate disp art. 304 și următoarele.
În ședința publică din 15.05.2013 instanța, față de obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv reziliere contract de întreținere și obligație de a face a calificat prezenta cale de atac ca fiind apel.
Examinând sentința apelată, conform art. 295 alin. 1 C.proc.civ., prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile, tribunalul constată că apelul nu este fondat pentru considerentele ce succed:
Principala critică a apelantei reclamante privește faptul că prima instanță nu a respectat indicațiile instanței de casare care a declarat că acțiunea este admisibilă.
Această critică este neîntemeiată, hotărârea primei instanțe fiind dată cu respectarea indicațiilor deciziei de casare nr. 298/2011 a Tribunalului D., care a statuat că trebuie să se pună în discuția părților posibilitatea modificării acțiunii prin lărgirea cadrului procesual în sensul chemării în judecată în calitate de pârât și a celuilalt cocontractant, urmând ca, în funcție de atitudinea procesuală a reclamantei să se pronunțe cu privire la cererile cu care a fost investită.
Astfel, în ședința publică din 08.12.2011, prima instanță, în baza rolului activ recunoscut de dispozițiile art. 129 alin. 5 C.proc.civ. și conform indicațiilor deciziei de casare a pus în vedere reclamantei să își precizeze acțiunea în sensul de a arăta dacă înțelege să cheme în judecată ca pârâtă și pe ..
Față de precizarea la acțiune depusă de reclamantă la data de 02.02.2012, prin care aceasta a arătat, în baza principiului disponibilității, că nu cheamă în judecată și pe ., în mod corect prima instanță a respins acțiunea ca inadmisibilă reținând existența în cauză a unei coparticipații procesuale pasive obligatorii
Art. 47 C.pr.civilă arată că, mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul pricinii este un drept sau o obligațiune comună, ori dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză.
Deși, în principiu coparticiparea procesuală are un caracter facultativ, sunt situații în care, datorită naturii litigiului, coparticiparea procesuală este obligatorie sau necesară. Distincția dintre litisconsorțiul facultativ și cel necesar ( obligatoriu) prezintă importanță pentru speța de față deoarece în constatarea nulității absolute a unui act, instanța trebuie să constate nevalabilitatea actului juridic față de toate părțile și, întrucât pronunțarea unei hotărâri uniforme reprezintă necesitate obiectivă în materia nulității actelor juridice, în cauză litisconsorțiul este necesar, obligatoriu și unitar.
Așadar, apelanta reclamanta, terț față de actul juridic a cărui nulitate o solicită, avea obligația să cheme în judecată în calitate de pârâți pe toți contractanții și nu numai pe unii dintre ei, deoarece drepturile și obligațiile părților derivând din act sunt indivizibile și coparticiparea procesuală pasivă este obligatorie, ignorarea acestui aspect conducând la admiterea excepției inadmisibilității acțiunii sub aspectul coparticipării procesuale obligatorii.
Prima instanță nu a depășit rolul activ și nu a extins din oficiu cadrul procesual stabilit de reclamantă ci doar, având în vedere că ,limitele cadrului procesual stabilit de reclamantă prin acțiunea precizată, conform principiului disponibilității, care conferă numai părților atributul de a determina limitele judecății, sub aspectul obiectului cererii și al persoanelor chemate în judecată, instanța fiind obligată să se pronunțe în aceste limite, a soluționat cauza prin prisma excepției inadmisibilității acțiunii, dată fiind existența în speța de față a unui litisconsorțiu procesual pasiv obligatoriu, după cum s-a statuat și prin decizia nr. 298/2011 a Tribunalului D.. În lipsa unui cadru procesual corect stabilit, instanța nu era în măsură să cerceteze fondul cauzei cu care a fost investită.
Față de cele arătate mai sus, în temeiul art. 297 C.proc.civ., tribunalul va respinge apelul și va menține sentința apelată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge, ca neîntemeiat, apelul declarat de reclamanta A. M. L. domiciliată în C., .. 3, .,. 31, jud. D. în contradictoriu cu pârâții ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI PIAȚA UNIRII, cu sediul în C., .. 2, ., jud. D., ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI PIAȚA UNIRII PRIN B. C., C. N. LA SEDIUL ASOCIAȚIEI DE P. PIAȚA UNIRII, împotriva sentinței civile nr._ din 13 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Mai 2013.
Președinte, R. L. Z. | Judecător, G. C. F. | |
Grefier, C. C. S. |
Red.jud.G.C.F.
Tehn.F.M./ 6 ex.
Jud.fond: M.V.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Hotărâre din... | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 408/2013.... → |
|---|
