Uzucapiune. Decizia nr. 978/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 978/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 23-05-2013 în dosarul nr. 343/230/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr. 978
Ședința publică de la 23 Mai 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. G. - judecător
Judecător L. M.
Judecător L. L. B.
Grefier A. B.
Pe rol, judecarea recursului declarat de recurentul reclamant P. V., împotriva sentinței civile nr. 981/03.12.2012, pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR ARGETOAIA, C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR și P. C. ARGETOAIA PRIN PRIMAR, având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul reclamant P. V., personal și asistat de avocat R. P., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a răspuns la adresa instanței emisă către P. C. Argetoaia.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul pe recurs.
Avocat R. P., pentru recurentul reclamant P. V., solicită instanței admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței civile în sensul admiterii acțiunii precizate și constatarea dreptului de proprietate al reclamantului pentru suprafața de 307 m.p., situată în . de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea civilă înaintată Judecătoriei Filiași la data de 12.03.2012 și înregistrată sub nr._ /12.03.2012, așa cum a fost precizată ulterior, reclamantul P. V. a chemat în judecată P. comunei Argetoaia prin Primar, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să se constate dreptul de proprietate al reclamantului pentru diferența de 307 m.p. teren intravilan situat în comuna Argetoaia, ., având următoarele vecinătăți: Nord- B. I.; Sud – B. I.; est - CC 94; Vest – B. N.
In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, în fapt, terenul în suprafață de 307 m.p. îi aparține fiind primit de la C.A.P. în vederea edificării unei locuințe pe care a și construit-o ulterior.
A mai arătat că terenul este îngrădit pe toate laturile, l-a posedat continuu sub nume de proprietar, iar în toată această perioadă nu a fost tulburat în posesia sa de către vreo altă persoană.
A susținut reclamantul că terenul nu face parte din domeniul public sau privat al localității, fiind în posesia sa, însă fără a avea titlu de proprietate, și nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, dar plătește taxe și impozite.
In drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 111 din Codul de proc. civilă, art. 23 și art. 24 din legea 18/1991, iar în dovedire, a solicitat încuviințarea următoarelor probe: înscrisuri, martori și expertiză.
Reclamantul a anexat la cererea de chemare în judecată următoarele înscrisuri inițiale doveditoare: plan de amplasament și delimitare, certificat de atestare fiscală nr. 1053 din 21.02.2012 eliberat de P. comunei Argetoaia, jud. D., TDP nr. 1372/20.01.2004 eliberat pe numele autorului reclamantului P. D. I. și certificat de moștenitor suplimentar nr. 163 din data de 23 august 2011 eliberat de B.N.P. J. G. C..
La termenul de judecată din data de 02 aprilie 2012 instanța a dispus efectuarea unor adrese către C. L. de Fond Funciar Argetoaia, pentru a înainta actul de atribuire al terenului intravilan în suprafață de 307 m.p. către reclamantul P. V., precum și efectuarea unei adrese către P. ., pentru a comunica regimul juridic al acestui teren.
P. comunei Argetoaia a înaintat la dosar cu adresa nr. 2373 din 20.04.2012 răspunsul al solicitările instanței (filele 20-24).
La data de 23 aprilie 2012, instanța a încuviințat proba testimonială cu martorii B. C. și D. Gh. I. și proba cu expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie, cadastru și geodezie însă, a prorogat audierea martorilor până după înaintarea raportului de expertiză.
La data de 14 mai 2012 reclamantul a înaintat la dosar precizări, prin care a arătat că înțelege să se judece alături de cele două comisii de fond funciar și cu pârâta . primarul acesteia întrucât obiectul acțiunii de față îl constituie uzucapiunea imobiliară pentru imobilele înscrise în Cartea Funciară, respectiv pentru suprafața de 307 m.p., cu vecinătățile precizate în cererea de chemare în judecată.
A arătat reclamantul că posesia s-a transmis de la autorul său la el, iar termenul posesiei este de peste 50 de ani, fiind îndeplinite astfel condițiile prevăzute de vechiul cod civil cât și cele prevăzute de noul Cod civil, motiv pentru care solicită ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate dobândirea de către el a dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii pentru suprafața de teren mai sus menționată.
La data de 11 iunie 2012, instanța a dispus timbrarea cererii precizate cu 187 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și 3 lei timbru judiciar .
Raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul tehnic judiciar P. I. A., având ca obiective: identificarea terenului în litigiu prin ., cu stabilirea dimensiunilor pe fiecare latură și identificarea acestora pe schiță; stabilirea regimului juridic al terenului, conform registrelor și evidențelor Primăriei comunei Argetoaia, județul D., respectiv dacă este intravilan sau extravilan; întocmirea unei schițe topo; evaluarea terenului în litigiu; indicarea posesorului actual al terenului a fost înaintat și atașat la dosar (filele 51 – 55).
Martorii B. C. și D. Gh. I. au fost audiați la termenul de judecată din data de 12 noiembrie 2012.
Prin sentința civilă nr. 981/03.12.2012, pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul cu nr._, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea precizată și formulată de reclamantul P. V., împotriva pârâtei unitatea administrativ – teritorială .,
Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat și reținut că:
Prin Titlul de Proprietate numărul 1372 eliberat la data de 20.01.2004 de C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor D. pe numele autorului reclamantului P. V. ,defunctul P. D. I. (fila nr. 6 la dosar), i-a fost reconstituit acestuia din urmă dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 2 ha. și 2.300 m.p. situată în ., județul D., din care suprafața de 2 ha. și 954 m.p. teren extravilan și suprafața de 1346 m.p. teren intravilan, fără a fi cuprins în acest titlu și terenul intravilan indicat de reclamant în cererea de chemare în judecată, precizată la data de 14 mai 2012.
Autorul reclamantului, pe nume P. D. I., a decedat la data de 17 iunie 1993, după cum rezultă din certificatul de moștenitor suplimentar nr. 163 din 23.08.2011 eliberat de B.N.P. J. G. C.(fila 7 din dosar).
Reclamantul P. V. este fiul defunctului P. D. I. și potrivit susținerilor acestuia, excedentul clamat în cauză – suprafața de 307 mp teren extravilan - ar fi rezultat urmare a măsurătorilor cadastrale .
În analiza pretenției deduse judecății, instanța a plecat de la premisa, că în cadrul acțiunii civile, instanța este ținută de cauza ( nu temeiul juridic ) acțiunii civile.
În speță, cauza este reprezentată de posesia îndelungată și neîntreruptă a reclamantului și a autorului acestuia asupra suprafeței de teren litigioase.
Iată deci că deși autorul reclamantului posedă titlul de proprietate eliberat în condițiile legilor fondului funciar ,, prin reconstituire, ( ceea ce presupune o deposedare) în continuarea proprietății sale neafectate de construcții, ar fi deținut și această suprafață de 307 mp ,suprafață de care nu a fost deposedat nici un moment.
Prin urmare instanța este chemată a constata dobândirea în beneficiul aceleiași persoane a unor terenuri supuse unor regimuri juridice diferite, terenuri care se află unul în prelungirea celuilalt.
Este adevărat că jurisprudența, în majoritatea ei, a recunoscut admisibilitatea acțiunii în uzucapiune pentru terenurile ce fac obiectul art. 23 din Legea nr. 18/1991, însă în speță nu ne regăsim în această situație, întrucât așa cum rezultă din anexa raportului de expertiză întocmit în cauză de către dl expert P. I. A., pe terenul litigios nu există construcții . ( construcțiile regăsindu-se pe terenul pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea autorului reclamantului conform TDP nr 1372/20.01.2004.
Pornind de la aceasta cauza a pretențiilor și analizând acest fundament al pretențiilor, instanța a reținut că uzucapiunea reprezintă dobândirea dreptului real ca efect al posedării bunului timp îndelungat, astfel încât starea de fapt se transforma . drept.
Pentru a opera uzucapiunea se cere o posesie neviciată, continuă, neîntreruptă, netulburată și sub nume de proprietar, așa cum cer disp. art. 1847 C. Civ.
Așa cum rezultă din susținerile reclamantului terenul litigios ar fi fost atribuit de către CAP autorului, în vederea edificării unei locuințe.
O astfel de atribuire exclude reprezentarea părților că au înțeles să folosească terenul în virtutea unui drept propriu bazat pe o posesie îndelungată sub nume de proprietar, căci este limpede că „înțelegerea privind modul de stăpânire” s-a făcut in virtutea edificării unei locuințe .
Deținerea posesiei unui teren, ca lot în folosința atribuit de fostul CAP în virtutea dispozițiilor statutare, constituie o posesie precară, care nu este susceptibila de a conduce la dobândirea dreptului de proprietate prin prescripție achizitivă (uzucapiune), mai ales în condițiile în care la apariția legii fondului funciar, vechiul proprietar a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul respectiv.
Stăpânirea imobilului „ cu îngăduința proprietarului” oricât de mult ar dura în timp, nu este de natura să ducă la dobândirea dreptului prin uzucapiune, deoarece precaritatea este mai mult decât un viciu al posesiei, iar in realitate nu se exercita o posesie utila in sensul disp art. 1853 alin 2 C.civ.
Față de probatoriul administrat în cauza instanța nu a reținut incidența uzucapiunii, în favoarea reclamantului pentru terenul litigios .
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul P. V., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Recurentul arată că singurele condiții necesare și suficiente pentru a uzucapa sunt exercitarea unei posesii utile timp de 30 de ani, fie aceasta chiar și din rea credință și fără vreun titlu.
Prescripția achizitivă este efectul unei posesii utile ce presupune ca posesia să fie neviciată, continuă, neîntreruptă, netulburată și sub nume de proprietar.
Recurentul susține că prima instanța a data o interpretare greșită a dispozițiilor legii.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
La data de 20 martie 2013, recurentul depune o dezvoltare a motivelor de recurs, arătând că a interpreta că autorul acestuia a avut calitatea de detentor precar și nu de posesor în sensul existenței celor două atribute ale posesiei este dovada faptului că prima instanță nu a analizat cu suficientă anterior probele administrate.
Terenul de 307 m..p. este în continuarea terenului pentru care s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate și s-a emis titlul autorului recurentului, face parte din aceeași curte pe care autorul și apoi reclamantul au stăpânit-o dintotdeauna și fără ca această suprafață de teren să treacă vreodată în posesia CAP-ului.
Relevante pentru cauza dedusă judecății sunt declarațiile martorilor și concluziile raportului de expertiză ce dovedesc faptul că terenul de 307 m.p. este în curtea recurentului de mai mult de 50 de ani, astfel că sunt întrunite condițiile prevăzute de vechiul Cod Civil, în absența unui act de proprietate pentru această suprafață, pentru dobândirea dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii de peste 30 de ani.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii cererii.
In ceea ce ii priveste pe intimati, acestia nu s-au prezentat in fata instantei pentru a formula aparari si nici nu au depus intampinare in cauza.
In cauza, instanta a administrat proba cu inscrisuri, in cadrul careia au fost depuse la dosar actele ce au stat la baza emiterii titlului de proprietate pentru tatal recurentului si adresa nr 3057/21.05.2013 a Primariei C. Argetoaia.
Analizând recursul, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, cu luarea în considerare și a prevederilor art. 304 ind. 1 C.pr.civ., tribunalul constată că acesta este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele motive:
Reclamantul Papusoiu V. este singurul mostenitor al tatalui sau Papusoiu I., decedat la data de 17.06.1993, in masa succesorala a acestuia incluzandu-se si suprafetele de 186 mp si 410 mp, teren intravilan situat in comuna Argetoaia, ., in T 23, P 94 si 95, asa cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. 1372/20.01.2004 aflat la fila 6 din dosarul de fond.
Din masuratorile cadastrale efectuate in T 23, P 94 si 95, precum si din raportul de expertiza specialitatea topografie efectuat in cauza a rezultat insa o suprafata de teren mai mare, respectiv 903 mp teren intravilan, pe aceasta diferenta de 307 mp reclamantul recurent intelegand sa solicite constatarea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii de lunga durata, asa cum a precizat prin cererea aflata la fila 33 din dosarul de fond.
Tribunalul retine insa ca in mod gresit prima instanta a apreciat ca posesia exercitata de reclamant asupra acestei diferente de teren este una precara, excedentul de teren fiind atribuit ca lot in folosinta autorului acestuia, din moment ce din declaratiile martorilor audiati in cauza D. I. si Bezna C. a rezultat ca inca dinainte de anul 1989 terenul aferent casei reclamantului recurent a fost in posesia acestuia, fiind ingradit pe toate laturile, limitele imprejmuirii nefiind vreodata modificate.
Asadar, sub acest aspect criticile recurentului apar ca fiind intemeiate.
In plus, cu adresa nr. 3057/21.05.2013 Primaria C. Argetoaia a comunicat ca terenul in litigiu excede suprafetei de teren inscisa in titlul de proprietate nr 1372/2004 emis autorului reclamantului recurent, insa aceasta suprafata de teren s-a aflat in posesia reclamantului, fiind ingradita de acesta .
In aceste conditii, instanta de recurs retine ca desi reclamantul poseda cu buna credinta imobilul in litigiu de peste 30 de ani, asa cum rezulta din declaratiile martorilor audiati in cauza, posesia sa nefiind unita cu un just titlu care sa indeplineasca cerintele legii ea nu se pot prevala decat de eventuala incidenta in cauza a uzucapiunii lungi de 30 de ani, in masura in care sunt indeplinite conditiile acesteia.
Instanta va proceda astfel la verificarea indeplinirii de catre reclamant a celor doua conditii impuse de lege pentru aplicarea insitutiei juridice a uzucapiunii de 30 de ani, si anume: existenta unei posesii utile, neviciate, fie ea de buna sau de rea credinta si exercitarea neintrerupa a acestei posesii timp de 30 de ani.
Cu privire la prima conditie, instanta o considera indeplinita de catre reclamant, acesta exercitand o posesie utila, asa cum este definita aceasta de art. 1847 C.civ., si anume o posesie continua, neintrerupta, netulburat, publica si sub nume de proprietar.
Astfel, caracterul continuu al posesiei reiese din efectuarea actelor de stapanire asupra imobilului cu regularitatea impusa de natura lucrului prin ocuparea imobilului, asa cum atesta martorii audiati in cauza. Acestia, in calitate de vecini, au declarat ca terenul in litigiu s-a aflat in posesia reclamantului recurent inca dinainte de anul 1989, comportandu-se ca un adevarat proprietar,calitate in care de altfel este cunoscut de catre martori.
Depozitia acelorasi martori vin si in sprijinul dovedirii caracterului netulburat al posesiei rezultand ca reclamantul si, anterior, tatal acestuia a carui posesie asupra imobilului a inteles sa o jonctioneze cu posesia sa, din momentul dobandirii si pana in prezent, nu au fost tulburati de nimeni, ceea ce atesta ca posesia lor nu a fost dobandita sau conservata prin acte de violenta.
Caracterul public al posesiei reiese din insasi natura de bun imobil a obiectului litigiului, care impiedica exercitarea unei posesii pe ascuns.
Caracterul neechivoc al posesiei, respectiv ca reclamantul a intrat in stapanirea imobilului cu intentia de a se comporta fata de acesta in calitate de proprietar si nu cu intentia de a-l detine pentru altul, este sustinut de prezumtia relativa de neprecaritate instituita de art. 1854 C.civ. care se coroboreaza cu atitudinea acestuia de a se impune in fata tuturor in calitate de proprietar, acest din urma aspect rezultand din declaratia matorilor audiati in cauza.
Cea de-a doua conditie, respectiv exercitarea neintrerupta a posesiei timp de 30 de ani este de asemenea indeplinita in cauza. Fiind dovedit momentul inceperii posesiei, respectiv inainte de anul 1989, de fapt si inainte de infiintarea CAP-urilor, asa cum a invederat Primaria C. Argetoaia in adresa inaintata in recurs, reclamantul beneficiaza de prezumtia relativa de continuitate stabilita de art. 1850 C.civ., potrivit careia posesorul actual care probeaza ca a posedat . mai inainte, este presupus ca a posedat tot timpul intermediar. Nefacandu-se proba contrarie de catre parata, rezulta ca acesta a exercitat pe parcursul a peste 30 de ani o posesie neintrerupta asupra imobilului obiect al litigiului.
In aceste conditii si avand in vedere si atitudinea procesuala a paratei (care nu a formulat nicio aparare, recunoscand temeinicia cererii de chemare in judecata) instanta apreciaza ca in speta sunt intrunite toate conditiile prev. de art. 1837, 1847 si 1890 C.civ. pentru castigarea de catre reclamant a dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu prin prescriptia achizitiva de 30 de ani, retinandu-se asadar in favoarea acestuia jonctiunea posesiei sale cu posesia exercitata de autorul sau Papusoiu I., conform art. 1860 C.civ. Suprafata acestui teren este cea determinata prin raportul de expertiza respectiv suprafata de 307 mp situata in T 23, P 95 suplimentara fata de suprafata de 596 mp inscrisa in t 23 conform titlului de proprietate nr. 1372/20.01.2004, cu urmatoarele vecinatati: N-Bezna I, E-rest proprietate reclamant, S-B. I, V-Bezna M, asa cum a frost identificata in raportul de expertiza intocmit de dl expert P. I. A..
Pentru aceste considerente, in baza art 312 C., tribunalul va admite recursul, va modifica sentinta civila recurata in sensul admiterii actiunii astfel cum a fost precizata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul reclamant P. V., împotriva sentinței civile nr. 981/03.12.2012, pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR ARGETOAIA, C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR și P. C. ARGETOAIA PRIN PRIMAR.
Modifică sentința civilă nr. 981/03.12.2012 a Judecătoriei Filiași, în sensul că admite acțiunea precizată și constată dreptul de proprietate al reclamantului pentru suprafața de 307 m.p., situată în comuna Argetoaia, ., T 23 P95, în continuarea terenului atribuit în intravilan prin TDP nr. 1372/20.01.2004, cu următoarele vecinătăți: N - B. I, E - rest proprietate reclamant, S - B. I., V - B. N., așa cum a fost identificată prin raportul de expertiză întocmit de expert P. I. A. în dosarul de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Mai 2013
Președinte, D. G. | Judecător, L. M. | Judecător, L. L. B. |
Grefier, A. B. |
Red.jud.L.L.B./29.05.2013
Tehn.F.M./3 ex.
Jud.fond:S.M.O.
| ← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 5123/2013. Tribunalul DOLJ | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1037/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
