Anulare act. Sentința nr. 06/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 06/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 12-06-2015 în dosarul nr. 12369/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1062/2015
Ședința publică de la 12 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. A.
Judecător G. C. F.
Grefier E. D. C.
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelantul –reclamant P. I. împotriva sentinței civile nr._ pronunțată la 06.11.2014 de Judecătoria C. în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimații –pârâți S. 1 P. C., S. M., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că:
- apelul este declarat și motivat în termen
- au fost comunicate motivele de apel
- nu s-a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru
- intimata Secția 1 Poliție C. a depus întâmpinare
- a fost comunicată întâmpinarea
- nu s-a depus răspuns la întâmpinare
- se solicită judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, în baza art.104 pct. 13 Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei nu au răspuns părțile.
Instanța, din oficiu, invocă excepția de netimbrare a apelului și reține cauza în pronunțare pe această excepție.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului dedus judecății, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr._/2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul_ a fost admisă excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Secția 1 Poliție invocată de către pârât prin întâmpinare.
A fost admisă excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului S. M. invocată de către instanță, din oficiu.
A fost respinsă acțiunea formulată de către reclamantul P. I. în contradictoriu cu pârâții Secția 1 Poliție și S. M. ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 07.04.2013 pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, reclamantul P. I. a chemat în judecată pârâții SECȚIA 1 POLIȚIE C. și S. M., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să s e constate nulitatea absolută a expertizei grafice nr. 86 din 2002 și
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în anul 2002 agentul de poliție S. M. a dispus prin Ordonanța din data de 07.03.2002 efectuarea unei expertize grafologice, iar înscrisurile pe care le-a depus la dosar pentru efectuarea expertizei au fost aduse de către M. D. care se considera rudă cu defuncta P. V.. În declarația sa, numitul M. D. a recunoscut că cele trei înscrisuri, și anume: două procese verbale și o notă de constatare au fost luate de la locul său de muncă. În urma demersurilor efectuate, reclamantul a primit răspuns de la IPJ prin care i se aducea la cunoștință că aceste înscrisuri nu au fost deținute și nici păstrare, iar numitul M. D. nu le-a luat de la IPJ D., astfel că nu se cunoaște proveniența acestora.
Reclamantul a mai arătat că nu există niciun proces-verbal de primire de către M. D. a celor trei documente de la laborator, și anume: Procesul-Verbal nr. 1 și 2 și Nota de Constatare. A mai arătat că pârâții Secția 1 Poliție C. și S. M. nu au ținut cont de Adresa nr. 31 din 28.01.2001 a Laboratorului de Expertize București în care se arată că expertizele se fac după înscrisuri originale, oficiale și necontestate. Testamentul holograf a fost trimis în copie xerox așa cum reiese din dosarul expertizei, iar pârâții au trimis aceste 3 înscrisuri la Institutul de Expertize București.
A mai arătat că pârâții au comis o infracțiune de fals în momentul în care la București, cu ocazia efectuării expertizei, au fost avute în vedere și alte înscrisuri decât cele care sunt trecute în ordonanță.In Ordonanță apar 3 înscrisuri, dar în realitate s-a făcut expertiza după 9 înscrisuri. Cele 6 înscrisuri care apar în plus față de cele 3 care sunt în ordonanță nu știe nimeni cum au apărut la dosar, nu știe nimeni cine le-a adus și nu există niciun act din care să reiese proveniența lor.
In drept, cererea este întemeiata pe dispozițiile art. 308 N.C.pc.
În susținerea cererii, reclamantul a depus la dosarul cauzei copii înscrisuri, respectiv: Raport de expertiză, Adresa nr. 31, Adresa nr. 734, Adresa nr. 170, Adresa nr. 6729, Adresa nr. 7735, Adresa nr._, Ordonanța din 2001, dovada cu înscrisuri și declarația lui M. D..
La data de 24.07.2014, pârâta Secția nr. 1 P. C. a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive a acesteia, având în vedere faptul că reclamantul solicită constatarea nulității expertizei grafice nr. 86 din 2002 întocmită de către Institutul de Expertize București, iar calitate de pârât poate avea unitatea care a întocmit expertiza, respectiv Institutul de Expertize București, precum și excepția tardivității introducerii acțiunii, având în vedere dispozițiile art. 178 C., reclamantul având posibilitatea să invoce nulitatea expertizei numai pe timpul desfășurării procesului civil în care acesta a avut calitatea de pârât în dosaurl nr._/215/2008.
Analizând acțiunea de față prin prisma motivelor invocate și a probelor administrate, instanța de fond a reținut următoarele :
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul P. I. solicită în contradictoriu cu pârâții Secția nr.1 Poliție și S. M. constatarea nulității expertizei grafologice nr.86 din data de 20.03.2002 pe motivul că aceasta s-a efectuat prin analiza mai multor înscrisuri decât cele stabilite inițial prin ordonanța de efectuare a expertizei emisă în dosarul nr._/04.09.2001.
Potrivit art. 248 alin. 1 Cod procedura civila "instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei."
Exercitarea acțiunii civile produce două efecte: unul de ordin procedural – investirea legală a instanței cu soluționarea litigiului și totodată obligarea acesteia să-l soluționeze, precum și unul de ordin substanțial – iminența tranșării litigiului prin hotărârea instanței.
Pentru a fi parte în proces se impun a fi îndeplinite următoarele condiții: calitatea procesuală, capacitatea procesuală, existența unui interes și afirmarea unui drept sau prevalarea de o situație juridică pentru a cărei realizare poate fi folosită calea judecății.
Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati între persoana reclamantului si cel care ar fi titular al dreptului afirmat (calitate procesuala activa) precum si între persoana pârâtului si cel despre care se pretinde ca este obligat în raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala pasiva).
Reclamantul fiind cel care porneste actiunea trebuie sa justifice atât calitatea procesuala activa cât si pe cea pasiva, prin indicarea obiectului cererii si a motivelor de fapt si de drept pe care se întemeiaza pretentia sa.
Excepția este mijlocul procesual prin care, în condițiile legii, partea interesată sau instanța din oficiu invocă, în cadrul procesului civil, fără a pune în discuție fondul dreptului, neregularității procedurale sau lipsuri referitoare la exercițiul dreptul la acțiune, ori, dimpotrivă, aplicarea normelor legale referitoare la acestea, urmărind, după caz, întârzierea sau împiedicarea judecății.
Excepția lipsei calității procesuale pasive este o excepție de fond, absolută și peremptorie, incidența sa atrăgând respingerea cererii, fără a se mai proceda la cercetarea acesteia în fond.
În speță, prin ordonanța de efectuare a expertizei din data de 04.09.2001, pârâtul S. M., în calitate de ofițer din cadrul organul de cercetare penală, Poliția Municipiului C.-Secția 1 Poliție, în vederea soluționării dosarului nr._ în care reclamantul P. I. era cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev de art.290 Cod Penal, a dispus efectuarea unei expertize grafologice de către Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice București care avea ca obiectiv stabilirea dacă scrisul și semnătura de pe testamentul olograf și a procesului-verbal nr.11 și nr.2 din data de 11.07.1983 aparțin numitei P. V..
Prin raportul de expertiza criminalistică nr.86 întocmit la data de 20.03.2002 de către Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice București s-a stabilit că testamentul olograf din data de 09.08.2000 nu a fost scris, semnat și datat de numita P. M. V. și nici de P. I..
Ulterior, prin sentința civilă nr.7070/09.05.2012 pronunțată în dosarul nr._/215/2013 al Judecătoriei C. s-a admis acțiunea formulată de reclamantul M. D. în contradictoriu cu pârâtul P. I. și s-a constatat nulitatea absolută a testamentului olograf încheiat la data de 09.08.2000 de numita P. M. V., constatându-se totodată calitatea de moștenitor legal a numitului M. D..
Astfel, raportat la motivele în fapt și drept invocate, instanța de fond a constatat că între părți nu există niciun raport juridic, reclamantul nedovedind prin niciun mijloc de proba identitatea dintre persoana pârâților și cei despre care se pretinde că ar fi obligați în raportul juridic dedus judecății.Simpla nemulțumire a reclamantului de rezultatul expertizei grafologice cuprins în raportul de expertiză criminalistică nr.86/2002 și de soluția pronunțată în dosarul nr._/215/2013 al Judecătoriei C., nu justifică în niciun fel chemarea în judecată a pârâtului S. M., care în calitate de ofițer din cadrul organul de cercetare penală- Poliția Municipiului C.,Secția 1 Poliție, a dispus efectuarea respectivei probe cu expertiza tehnică.
Pentru aceste considerente, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Secția 1 Poliție invocată de către pârât și excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului S. M. invocată de către instanță, din oficiu, iar pe fond a respinsa acțiunea formulată de reclamantul P. I. ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul care a solicitat admiterea acestuia și trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât instanța de fond nu a dorit să cerceteze fondul acțiunii.
Intimatul IPJ D. a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului.
Întrucât la cererea de apel apelantul nu a atașat și dovada achitării taxelor judiciare de timbru, Tribunalul, în conf cu disp. Art. XV legea 2/2013 i-a comunicat acestuia că are obligația de a achita suma de 50 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru.
Apelantul nu s-a conformat acestei obligații.
Analizând excepția netimbrării apelului, invocată din oficiu, excepție care, potrivit art. 248 alin. 1 NCPC., are prioritate sub aspectul soluționării față de fondul apelului, având în vedere că, fără plata taxelor de timbru aferente, instanța nu este învestită cu soluționarea unei cauze, Tribunalul reține următoarele:
Disp. Art. 470 alin. 2 Ncpciv, instituie în sarcina apelantului obligația de a atașa dovada achitării taxelor de timbru la cererea de apel.
Dispoz. art. 470 alin.3 teza a II-a NCPC, prevăd că lipsa dovezii achitării taxei judiciare de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată in apel.
Verificarea timbrajului reprezintă pentru instanțele judecătorești o sarcină legală administrativă și nu constituie obiect al activității de judecată, de aceea, analiza timbrajului este o chestiune care precede oricărui act procedural efectuat în cauză și nu implică cercetări asupra drepturilor afirmate de parte.
D. urmare, instanța va soluționa cu prioritate excepția netimbrării apelului, neputând pune in discuție alte probleme legate de judecarea apelului dedus spre soluționare, înainte de satisfacerea taxei de timbru.
Astfel, Tribunalul constată că până la termenul de judecată curent apelantul reclamant nu s-a conformat dispozițiilor instanței în ceea ce privește plata taxei judiciare de timbru aferente cererii de apel în cuantum de 50 lei, deși i s-a pus în vedere, în condițiile art. XV legea 2/2013, obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței, .
Prin urmare, instanța va acorda eficiență dispozițiilor sancționatorii cuprinse în textul de lege al art. 470 alin. 2 Cpciv conform căruia netimbrarea atrage sancțiunea nulității și în consecință, va admite excepția netimbrării apelului formulat de apelantul reclamant P. I. și va anula apelul dedus judecății ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția netimbrării apelului.
Anulează ca netimbrat apelul formulat de apelantul reclamant P. I., CNP_, domiciliat în C., ..10, jud.D. împotriva sentinței civile nr._/2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul_ în contradictoriu cu intimații pârâți Secția 1 Poliție, cu sediul în C., ., jud.D. și S. M., cu domiciliul procedural la Secția 1 Poliție, din C., ., jud.D.
Obligă apelatul reclamant la plata către stat a sumei de 80 lei cu titlu de cheltuieli de judecată aferente fondului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.06.2015.
Președinte, L. A. | Judecător, G. C. F. | |
Grefier, E. D. C. |
Red LA/5 ex/16.06.2015
E.C. 16 Iunie 2015
J fond E Z.
| ← Îndreptare eroare materială. Decizia nr. 404/2015. Tribunalul... | Legea 10/2001. Sentința nr. 333/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
