Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 1557/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1557/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 07-10-2015 în dosarul nr. 1557/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1557/2015
Ședința publică de la 07 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. C. B.
Judecător M. G.
Grefier L. B.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 6 octombrie 2015, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, având ca obiect soluționarea apelurilor civile declarate de reclamantul Ș. T. și de pârâta T. R., împotriva sentinței civile nr 9354/02.07.2015 pronunțată de Judecătoria C., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr.9354/02.07.2015 pronunțată de Judecătoria C. s-a luat act de renunțarea reclamantului Ș. T. la cererea de complinire formulată la 13.02.2012 la acțiune.
A fost admisă în parte cererea precizată a reclamantului Ș. T., în contradictoriu cu pârâta T. R., cu același domiciliu.
S-a dispus ieșirea părților din starea de codevălmășie în cote de ½ pentru fiecare.
S-a dispus omologarea în parte a raportului de expertiză specialitatea construcții civile din 17.11.2014 întocmit de expert P. M. A. în varianta I, astfel:
Lotul 1 - în valoare de 92.439,75 lei se atribuie reclamantului, care primește fizic în lot un imobil-apartament situat în C., ..16.A (fostă ..d.1, . (în valoare de 177.801,22 lei).
177.801,22 lei – 92.439,75 lei = 85.361,47 lei.
Reclamantul plătind sultă pârâtei 85.361,47 lei.
Lotul 2 - în valoare de 92.439,75 lei se atribuie pârâtei, care primește fizic în lot un imobil-casă din cărămidă, acoperit cu tablă (compus din patru camere), în valoare de 6.387,12 lei și o magazie în valoare de 689,16 lei.
Pârâta primește sultă de la reclamant 85.361,47 lei.
Dispune omologarea raportului de expertiză specialitatea topografie din 18.09.2013 și 26.04.2015 întocmit de expertul asistent M. P., - în varianta stabilită de instanță, astfel:
Lotul 1 - în valoare de 8.753 lei se atribuie pârâtei, care primește fizic în lot: imobilul-teren în suprafață de 1.404 mp situat în . valoare de 5.616 lei și suprafața de 51.696 mp teren extravilan din . de 11.890 lei.
5.616 lei + 11.890 lei = 17.506 lei
17.506 lei – 8.753 lei = 8.753 lei.
Pârâta plătind sultă reclamantului 8.753 lei.
Lotul 2 - în valoare de 8.753 lei se atribuie reclamantului, care o primește sub formă de sultă de la pârâtă.
S-a stabilit termen șase luni pentru plata sultei de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri judecătorești.
S-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata a ½ in cheltuielile de întreținere pentru imobile și a utilităților, impozitelor și taxelor .
S-a dispus compensarea în parte a cheltuielilor de judecată și obligă pârâta la plata diferenței de 539,15 lei (reprezentând parte din cheltuielile de judecată către reclamant, constând în taxă de timbru, onorarii experți, avocați).
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin sent.civilă nr.3301/23.02.2010 pronunțată de Judecătoria C. rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.135/15.06.2010 pronunțată de Tribunalul D. (decizie nerecurată), – a fost desfăcută căsătoria părților, căsătorie încheiată la 30.01.1988, iar minorul rezultat din căsătoria părților a fost încredințat spre creștere și educare pârâtei, cu obligarea reclamantului la plata pensiei de întreținere.
Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1964/11.06.2011 (BNP-Z. A.P.) – părțile au achiziționat în timpul căsătoriei un imobil-apartament situat în C., ..d1, ., județul D., cu prețul de_ lei ROL. Conform certificatului de nomenclatură stradală nr.1486/01.03.2002 eliberat de Primăria C., - imobilul situat la adresa din ..d.1, . nomenclatorul străzilor municipiului C. la adresa din ..16.A, ., instanța va reține la masa de partaj imobilul-apartament situat în ..16.A,(fostă ..d.1, ., județul D..
Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1056/07.05.2011 (BNP-T. M.D..) – ambele părți au achiziționat în timpul căsătoriei cu prețul de 13.000.000 lei ROL de la vânzătorul Ș. M., un imobil situat în ., compus din teren loc de casă în suprafață de 1.404 mp, casă din cărămidă acoperită cu tablă (compusă din patru camere), iar separat o magazie; suprafața de 51.696 mp teren extravilan, - situație în care instanța urmează să rețină acest imobil la masa de partaj.
În conformitate cu art.65 din Legea 71/10.06.2011, dispozițiile art.667 și art.668 din codul civil actual se aplică numai actelor juridice încheiate după . Codului civil din 01.10.2011.
Cum însă în situația din speță, imobilele au fost cumpărate la 07.05.2011 și la 11.06.2011, - adică anterior intrării în vigoare a codului civil 01.10.2011, - înseamnă că rămân aplicabile dispozițiile art.30 alin.1/cod fam potrivit cărora: „bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți sunt de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților.”
Din proba testimonială a rezultat că părțile s-au separat în fapt de aproximativ 5-7 ani, însă au continuat să locuiască împreună în imobilul-apartament din C., . în prezent.
Potrivit declarațiilor martorilor L. V. F., B. I. reclamantul a plătit cheltuielile de întreținere la apartamentul din C. utilitățile (curent electric, taxe și impozite), unul dintre acești martori L. V. F. specificând că reclamantul a suportat aceste cheltuieli la ambele imobile din C. și din .> Potrivit declarațiilor martorilor B. (C.) M. și P. I., - pârâta a plătit cheltuielile de întreținere și utilitățile (curent electric, terrasat), - unul dintre acești martori B. (C.) M. specificând că pârâta a suportat aceste cheltuieli la ambele imobile din C. și din .> Chiar dacă chitanțele din perioada 2010-2012 depuse la dosar (cu privire la achitarea cheltuielilor de întreținere, utilități, taxe și impozite la cele două imobile), - au fost întocmite pe numele reclamantului, nu are relevanță juridică, de vreme ce părțile au continuat să locuiască împreună și după separarea în fapt (până în prezent) în același imobil-apartament din C., iar din proba testimonială la care am făcut referire pe larg anterior, a reieșit că ambele părți au suportat aceste cheltuieli la cele două imobile. Prin urmare, instanța nu o poate obliga pe pârâtă la plata a ½ din aceste cheltuieli de întreținere și utilități, de vreme ce nu s-a dovedit că reclamantul a suportat singur costul integral, - situație în care va respinge acest capăt de cerere.
Prin sentința civilă nr._/16.06.2011 pronunțată de Judecătoria C. (irevocabilă) – s-a respins în principiu și pe fond ca neîntemeiată cererea reclamantului, - referitor la cheltuielile de întreținere și utilități (curent, cablu, impozit) pentru perioada septembrie_10.
În cauza dedusă judecății, potrivit probei testimoniale în ansamblu, s-a mai reținut că ambele părți s-au ocupat în timpul căsătoriei de creșterea copilului rezultat din căsătorie și de treburile gospodărești; precum și că ambele părți au avut serviciu în timpul căsătoriei (cu o scurtă întrerupere reclamantul).
Soții neavând de la început stabilit dreptul asupra unei anumite cote din bunurile comune, este necesar dacă nu convin asupra împărțelii, să se stabilească prin probe cu ocazia partajului, ce aport a avut fiecare în timpul căsătoriei la dobândirea acelor bunuri.
Contribuția poate fi directă, constând în munca sau mijloacele materiale sau financiare ale ambilor soți, sau indirectă, prin munca depusă în gospodărie și creșterea copiilor, - iar în ceea ce privește veniturile realizate prin muncă, acestea constituie un bun comun, - fiind destinat susținerii sarcinilor căsătoriei.
Conform art 30 alin 1/cod fam., bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți ,- sunt de la data dobândirii lor, - bunuri comune ale soților.
C. parte care se cuvine fiecărui soț se stabilește în raport de contribuția efectivă, reală la dobândirea și la conservarea bunurilor; cotele de contribuție ale părților la dobândirea bunurilor comune se analizează până la desfacerea căsătoriei în mod irevocabil.
Prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la 20.12.2012, instanța a luat act de renunțarea reclamantului Ș. T. la cererea de complinire formulată la 13.02.2012 la acțiune (avându-se în vedere declarația de renunțare dată în scris în fața instanței la data de 16.02.2012). A admis în parte și în principiu cererea precizată a reclamantului-pârât Ș. T..A constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri comune: un imobil-apartament situat în C., ..16.A (fostă ..d.1, ., județul D.; un imobil situat în . casă în suprafață de 1.404 mp, casă din cărămidă acoperită cu tablă (compusă din patru camere); o magazie; suprafața de 51.696 mp teren extravilan ; a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata a ½ in cheltuielile de întreținere pentru imobile și a utilităților, impozitelor și taxelor .
Potrivit principiului căruia nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune și văzând dispozițiile art.673 indice 5 alin.1 din fostul cod proc.civ., - instanța a dispus ieșirea părților din starea de codevălmășie în cote de ½ pentru fiecare.
În conformitate cu art.673 indice 6 și art.673 indice 5, alin.1 din fostul cod proc.civ, instanța a dispus efectuarea unor expertize specialitatea topografie și construcții civile, - urmând ca experții să evalueze bunurile la valoarea actuală și de circulație, arătarea criteriilor avute în vedere la evaluare, propuneri de variante de lotizare și stabilirea unei sulte pentru eventualele inegalități de valoare ale loturilor.
Totodată, instanța, în raport de probele administrate în cauză, la care am făcut referire pe larg în mod detaliat mai sus, - a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata a ½ din cheltuielile de întreținere pentru imobile și a utilităților, impozitelor și taxelor.
S-a întocmit și depus la dosar raportul de expertiză construcții civile/29.04.2013 de expert C. F. și opinia separată a expertului asistent P. E./06.06.2013.
S-a întocmit și depus la dosar raportul de expertiză topografie/12.09.2013 de expert D. A. V.; și opinia separată a expertului asistent P. E./17.09.2013.
La data de 31.10.2013 pârâta a depus cerere de complinire a masei partajabile, un set de acte și obiecțiuni la rapoartele de expertiză specialitatea topografie și construcții civile, în dublu exemplar.Instanța a invocat excepția tardivității formulării cererii de complinire a masei partajabile și a pus-o în discuția părților.Pârâta a învederat că prin cererea de complinire a înțeles de fapt pronunțarea unei noi încheieri de admitere în principiu, deoarece a invocat ca temei juridic art.673 ind.7/fostul cod proc.civ.
Apoi, pârâta a depus la 12.12.2013 o cerere intitulată precizare la întâmpinare și o precizare la cererea de complinire. Instanța a invocat excepția tardivității formulării cererii de complinire și a precizării la aceasta de către pârâtă și le-a pus in discuția părților inclusiv cu privire la pronunțarea unei noi încheieri de admitere în principiu care s-a invocat în cadrul acelorași cereri de complinire și de precizare la complinire, punând în discuție și obiecțiunile formulate de către pârâtă la rapoartele de expertiză specialitatea construcții civile și specialitatea topografie, întocmite de experți titulari D. A. V. și C. F..
Prin încheierea interlocutorie pronunțată la 12.12.2013, instanța a arătat următoarele:
La 31.10.2013 pârâta a formulat cerere de complinire a masei partajabile privind aducerea la masa de partaj a următoarelor bunuri existente în gospodăria din comune Teslui și pronunțarea unei încheieri de admitere în principiu suplimentară, și anume: fântână din tuburi de ciment în curte; porți de fier – două mari și una mică; boltă de viță de vie din țevi de fier; viță de vie cultivată pe suprafața de 326 mp; aproximativ 20 de pomi fructiferi pe rod; 4 sobe de teracotă; c/valoarea producției agricole obținute de pe terenul în suprafață de 51.696 mp teren extravilan începând cu anul 2010 și până în 2013 inclusiv; suma de 9.564,70 lei – restanțe întreținere apartament pe perioada septembrie 2011 – iunie 2013; suma de 5.548 lei reprezentând descoperire card BRD; suma de 12.622,48 lei reprezentând împrumut bancar plus dobânzile aferente până la achitarea integrală la ING, efectuat la 17.08.2009;majorarea cotei pârâtei cu sumele de bani achitate de aceasta:8527,46 lei(pentru curent electric,RDS,ING,întreținere apartament).
Ulterior, la data de 12.12.2013 pârâta a formulat o cerere intitulată precizare la întâmpinare și o precizare la cererea de complinire, în care a solicitat atribuirea casei și terenurilor din ., iar reclamantului să îi fie atribuit apartamentul, întrucât pârâta are un salariu mic și multe carduri descoperite, fiind în imposibilitate de a plăti sultă reclamantului și aducerea la masa de partaj a unui autoturism L., c/valoarea producției agricole obținută pe terenul intravilan în suprafață de de 1.404 mp în perioada 2007-2013; c/valoarea producției agricole obținută pe terenul extravilan începând cu 2007 și reactualizarea sumei de la data dobândirii până în prezent; majorarea cotei pârâtei cu suma de 500 lei achitată de aceasta din datoriile comune (300 lei pentru apartament și 270 lei cota-parte din plata proiectului pentru acoperirea apartamentului); datorii comune ale foștilor soți constând în suma de 3.900 lei, descoperirea de card la Raiffeisen Bank cu penalități și sume rezultate din cesionarea acestei datorii; obligarea reclamantului la plata pasivului comunitar (adică jumătate din datoriile comunității).
În drept, s-au invocat dispozițiile art.673 indice 7 din fostul cod proc.civ. și pronunțarea unei noi încheieri de admitere în principiu.
Pârâta a anexat chitanță, adresa nr.974/05.11.2013- AFP D.; adresa Topoactoring; adeverința nr.720/04.12.2013- Raiffeisen Bank; proces-verbal/15.09.2013; adresa nr.631/29.11.2013 – BRF; contract de vânzare-cumpărare nr.1-_/08.07.1992; act adițional nr.1-_/08.05.1995.
Având în vedere că încheierea de admitere în principiu inițială s-a pronunțat la 20.12.2012, iar cererea de complinire s-a formulat de pârâtă la o dată ulterioară – 31.10.2013, și precizarea la cererea de complinire la 12.12.2013, instanța a apreciat că acestea s-au formulat cu depășirea termenului legal prevăzut de art.132/fostul cod proc.civ., deoarece aceste cereri ulterioare fac trimitere la dosarul de partaj care a fost înregistrat la 27.10.2011, adică anterior intrării în vigoare a actualului cod de procedură civilă și de aceea sunt aplicabile dispozițiile legii vechi de procedură civilă. Ca atare, instanța a admis excepția tardivității formulării cererii de complinire din 30.10.2013 și a precizării la aceasta din 12.12.2013.
De altfel, pârâta nici măcar nu a formulat cerere reconvențională în dosarul de partaj ca să poată apoi să solicite o complinire a masei partajabile care trebuiau formulate în termen legal.
Pe fond, raportat la temeiul juridic invocat în cererea de complinire și în precizarea la aceasta, respectiv art.673 indice 7 din fostul cod de procedură civilă – având în vedere că acest articol prevede că numai în situația în care după pronunțarea încheierii de admitere în principiu instanța a omis anumite bunuri care trebuiau supuse împărțelii sau dacă mai există și alți coproprietari va putea pronunța o nouă încheiere de admitere în principiu.
Or, în cazul din speță, instanța a supus împărțelii, în urma dezbaterii contradictorii bunurile solicitate inițial la masa de partaj, când s-a promovat acțiunea de partaj, cu respectarea principiului disponibilității, respectiv a limitelor cadrului procesual fixat. Nefiind deci omise bunuri sau coproprietari în urma dovedirii existenței bunurilor comune la cererea de partaj prin probele propuse de părți când a avut loc pronunțarea încheierii de admitere în principiu inițiale din data de 20.12.2012, - înseamnă, în concluzie, că nu s-au omis bunuri sau alți coproprietari de la masa de împărțeală judiciară. Prin urmare, nefiind incidente prevederile art.673 indice 7 din fostul cod de procedură civilă, - instanța a respins cererea privind pronunțarea unei noi încheieri de admitere în principiu.
Referitor la obiecțiunile formulate de pârâtă la raportul de expertiză specialitatea topografie din 12.09.2013 întocmit de expertul titular D. A. V., din verificările efectuate, instanța a constatat că expertul, - ca material studiat a indicat dosarul cauzei, fără să arate actele normative avute în vedere la evaluare, deși s-a dispus prin încheierea de admitere în principiu să arate criteriile avute în vedere la evaluare, precum și să țină seama de valoarea actuală și de circulație. De aceea, instanța apreciind că obiecțiunile formulate de pârâtă la raportul de expertiză specialitatea topografie din 12.09.2013 întocmit de expertul titular D. A. V. sunt întemeiate le-a admis. De reținut că pârâta nu a formulat obiecțiuni în privința opiniei exprimate separat, la 17.09.2013 de expertul asistent topograf P. E..
Cu privire la obiecțiunile formulate de pârâtă la raportul de expertiză specialitatea construcții civile din 29.04.2013 întocmit de expertul titular C. F., din verificările efectuate, s-a reținut că expertul a indicat ca material documentar dosarul cauzei, decretul-lege 61/1990, decretul 256/1984, expertiza tehnică nr.122/2012, buletin informativ nr.103/2007, normativ P.135/1999, prețuri de pe piața liberă, informații și constatări la fața locului, - ceea ce înseamnă că printre criteriile de evaluare indicate de expert, acesta a ținut seama și de valoarea de piață. Întrucât prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la 20.12.2012 nu s-au reținut două sobe la masa partajabilă, dat fiind faptul că nici nu s-au solicitat prin acțiunea introductivă – în mod corect expertul nu a evaluat cele două sobe prin raportul de expertiză.
Prin aplicarea unui indice de individualizare de minus 5% pentru imobil amplasat pe . expertul construcții civile C. F., la evaluarea imobilului-casă din . instanța a apreciat că expertul trebuia să expliciteze dacă acest lucru echivalează cu faptul că imobilul-casă nu ar avea fundație, dat fiind și faptul că a indicat în materialul documentar că a avut în vedere informațiile și constatările la fața locului. De reținut că expertul titular construcții civile C. F. a menționat pentru casă (compusă din două camere și hol) că starea în care aceasta se află este satisfăcătoare, iar pentru anexa cu celelalte două camere, că se află într-o stare avansată de uzură și de degradare, - însă având în vedere că prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la 20.12.2012 s-a reținut în ansamblu că imobilul-casă este compus din patru camere (fără nicio anexă) și s-a reținut separat numai o magazie, prin încheierea de admitere în principiu, - instanța a apreciat că expertul trebuia să expliciteze care este gradul de uzură numai pentru casa cu patru camere.
Expertul titular construcții civile C. F., la evaluarea imobilului-apartament din C., a specificat aplicarea unei corecții de preț pentru nivelul la care este situat acesta – „Etajul 1”, deși din probele de la dosarul cauzei, nu a reieșit acest lucru, - situație în care instanța a apreciat că expertul, la aplicarea indicilor de corecție trebuia să aibă în vedere că apartamentul nu se află la etajul 1.
Întrucât pârâta a formulat obiecțiuni împotriva raportului de expertiză construcții civile întocmit de expertul titular construcții civile C. F., din verificările efectuate de instanță asupra lucrării întocmite de acest expert, a rezultat că acesta în mod corect nu a reținut îmbunătățiri la apartamentul din C., dat fiind faptul că nici prin încheierea de admitere în principiu din 20.12.2013 instanța nu a reținut îmbunătățiri la apartamentul din C., întrucât nu s-au solicitat prin acțiunea introductivă de partaj. De reținut că pârâta nu a formulat obiecțiuni împotriva opiniei exprimate separat la 06.06.2013 de expertul asistent construcții civile P. E..
Prin urmare, instanța a admis în parte obiecțiunile formulate de pârâtă împotriva raportului de expertiză constrzucții civile din 29.04.2013 întocmit de expert titular C. F., pentru ca acesta să expliciteze dacă prin aplicarea coeficientului de minus 5% pentru imobil amplasat pe . cu faptul că imobilul-casă din . nu ar avea fundație, să expliciteze care este gradul de uzură al casei cu patru camere, să arate care este indicele de corecție preț pentru apartamentul nr.2 din C. situat la parter (ci nu la etajul 1).
Pentru considerentele de mai sus, instanța, prin încheierea interlocutorie pronunțată la 12.12.2013, a admis excepția tardivității formulării de către pârâtă a cererii de complinire din 31.10.2013 și a precizării din 12.12.2013 la cererea de complinire; a respins cererea pârâtei privind pronunțarea unei noi încheieri de admitere în principiu; a admis obiecțiunile formulate de pârâtă la raportul de expertiză specialitatea topografie din 12.0._ întocmit de expert titular D. A. V.; a dispus emiterea unei adrese către expert D. A. V. pentru a arăta criteriile avute în vedere la evaluare, valoarea actuală și de circulație; a admis în parte obiecțiunile formulate de pârâtă la raportul de expertiză specialitatea construcții civile din 29.04.2013 întocmit de expert titular C. F.; a dispus emiterea unei adrese către expert C. F. pentru a explicita dacă prin aplicarea coeficientului de minus 5% pentru imobil amplasat pe . cu faptul că imobilul-casă din . nu ar avea fundație, să expliciteze care este gradul de uzură al casei cu patru camere, să arate care este indicele de corecție preț pentru apartamentul nr.2 din C. situat la parter (ci nu la etajul 1).
S-a refăcut raportul de expertiză construcții civile de expert P. M. A., la 17.11.2014, - împotriva căruia pârâta a făcut obiecțiuni.În ședința de judecată din 27.11.2014, instanța a pus în discuție obiecțiunile formulate în scris de pârâtă la raportul de expertiză specialitatea construcții civile întocmit de expert P. M. A. și a acordat cuvântul părților.Pârâta având cuvântul pentru a-și susține obiecțiunile formulate la raportul de expertiză specialitatea construcții civile întocmit de expert P. M. A., a solicitat admiterea acestora, întrucât expertul și-a depășit atribuțiile procedând și la evaluarea terenului intravilan; la evaluarea apartamentului s-au omis indicii de corecție, având în vedere că nu există balcon pentru că apartamentul este situat la parterul blocului, apartamentul are linoleum, tocăria este în parte din lemn și în parte din PVC, trebuia avută în vedere distanța față de instituțiile culturale și magazinele universale, amplasarea în zonă a apartamentului raportat la mijloacele de transport; nu s-au avut în vedere raportul cerere și ofertă și nici faptul că apartamentul necesită igienizare, reparații, nefiind modernizat și existând și datorii la întreținere. Nu s-a ținut seama de prețul de circulație pe piață. În ceea ce privește imobilul din . o vechime de 53 de ani, coeficientul de uzură fiind în această situație de 62%, ci nu 71%; nu s-a avut în vedere zona în care acesta este amplasat față de mijloacele de transport, s-a aplicat un coeficient de diminuare de 25% deși imobilul din . din beton, având și cadastru. Nu s-au aplicat coeficienți pozitivi pentru fântâna din curte, apa curentă, pardoseli din scândură. Imobilul s-a degradat din cauza neglijenței proprietarului care l-a folosit. Prețul imobilului din . realitatea pentru că materialele de construcție sunt scumpe, la fel și manopera. Raportul de expertiză conține indici de corecție fără nicio comparație cu alte imobile similare pe piața liberă . Obiecțiunile sunt aceleași pentru magazie și anexa gospodărească. Reclamantul a învederat că înțelege să formuleze obiecțiuni orale la raportul de expertiză specialitatea construcții civile întocmit de expert P. M. A., - obiecțiuni care constau în însușirea punctului de vedere al expertului asistent M. P., care au fost puse în discuție de instanță.Având în vedere că în ședința de judecată din 20.11.2014 s-a acordat termen ambelor părți pentru a observa raportul de expertiză specialitatea construcții civile întocmit de expert P. M. A. și ținând seama că până la termenul din 27.11.2014 care s-a acordat în acest scop - reclamantul nu a formulat în mod concret obiecțiuni, - ci a arătat doar că își însușește cu titlu de obiecțiuni punctul de vedere al expertului asistent M. P., - instanța având în vedere că acesta din urmă până la acest termen de judecată nu și-a exprimat în scris punctul său de vedere cu privire la raportul de expertiză construcții civile întocmit de expert P. M. A., - a apreciat că obiecțiunile formulate oral de apărătorul reclamantului echivalează cu punctul de vedere al expertului asistent M. P. și ca atare a respins obiecțiunile formulate oral de reclamant.
Referitor la obiecțiunile formulate în scris de apărătorul pârâtei, instanța verificând raportul de expertiză specialitatea construcții civile/17.11.2014 întocmit de expert P. M. A., - a constatat că expertul a arătat actele normative și criteriile avute în vedere la evaluarea imobilelor din C. și . de amplasarea acestora în zonă și de gradul de uzură aplicând indici de corecție corespunzători cu argumentația științifică de rigoare. Faptul că expertul construcții civile a evaluat și terenul intravilan, precum și o anexă gospodărească (nereținută la masa de partaj) nu constituie un impediment pentru instanță la lotizare, - deoarece instanța are posibilitatea să remedieze acest lucru și să efectueze lotizarea numai în raport de bunurile imobile care trebuiau evaluate de expertul construcții civile în concordanță cu măsurile dispuse prin încheierea de admitere în princicipiu. Prin urmare, instanța a respins obiecțiunile formulate în scris de apărătorul pârâtei la raportul de expertiză specialitatea construcții civile/17.11.2014 întocmit de expert P. M. A..
Prin încheierea de ședință din 27.11.2014, în raport de considerentele de mai sus, instanța a respins obiecțiunile formulate oral de apărătorul reclamantului la raportul de expertiză specialitatea construcții civile/17.11.2014 întocmit de expert P. M. A.; a respins obiecțiunile formulate în scris de apărătorul pârâtei la raportul de expertiză specialitatea construcții civile/17.11.2014 întocmit de expert P. M. A..
S-a întocmit și depus la dosar raportul de expertiză specialitatea topografie din 12.01.2015 de expert A. P.; și opinia separată a expertului asistent P. E./16.01.2015 la raportul de expertiză construcții civile; precum și opiniile separate ale expertului asistent M. P. din 26.01.2015 și din 03.12.2014.
Părțile au formulat obiecțiuni scrise la raportul de expertiză topografie al expertului A. P., - care au fost puse în discuție de instanță în ședința de judecată din 19.02.2015.Reclamantul a solicitat admiterea obiecțiunilor formulate de acesta și admiterea în parte a obiecțiunilor formulate de pârâtă, refacerea raportului de expertiză specialitatea topografie, deoarece expertul nu a folosit normele metodologice ale notarilor publici, nu a indicat atele normative, trebuind scos de la evaluare terenul intravilan de 1.404 mp evaluat de expertul topograf A. P., deoarece acest teren a fost evaluat și de expertul construcții civile P. M. A..Pârâta a solicitat admiterea obiecțiunilor acesteia și admiterea în parte a obiecțiunilor formulate de reclamant, arătând că expertul topograf A. P. a stabilit un termen prea scurt pentru cercetarea la fața locului când a citat părțile cu scrisoare recomandată. Expertul topograf A. P. care a menționat că nu este evaluator, a folosit metoda prin bonitare și metoda regională, nestabilind valoarea conform prețului de circulație,impunându-se numirea unui alt expert topograf, - cerere care a fost pusă în discuția părților.
Verificând raportul de expertiză specialitatea topografie/12.01.2015 întocmit de expert A. P., instanța a constatat că acesta a avut în vedere la evaluarea terenurilor, metoda comparației prin bonitare, ținând cont de valoarea de bază a terenurilor din zonă, în concordanță cu buletinul documentar editat de corpul experților tehnici din România, iar în subsidiar, a menționat că pentru eventualele obiecțiuni în privința evaluării poate fi consultat un expert evaluator. Verificând și raportul de expertiză specialitatea topografie al expertului asistent M. P./26.01.2015, instanța a reținut că acesta a avut în vedere la evaluare, prețurile notarilor publici pentru terenul extravilan de 51.696 mp și valoarea de circulație, iar în privința terenului intravilan de 1.404 mp, expertul-asistent a avut în vedere prețurile notarilor publici, anexa V din norma metodologică privind modul de stabilire a valorii terenurilor arabile pentru uzul birourilor notariale de 4 lei/m.p. pentru care a calculat prețul terenului de 1.404 mp la valoarea de circulație, subliniind că își menține aceeași evaluare care a mai efectuat-o în cauză (care se află la dosarul cauzei, la fila 200 potrivit raportului topografie întocmit la 18.09.2013 de același expert asistent M. P.. De altfel, terenul intravilan de 1.404 mp fiind aferent casei, a fost evaluat la valoarea actuală și de circulație și de expertul specialitatea construcții civile P. M. A. prin raportul de expertiză specialitatea construcții civile/17.11.2014, care a indicat și buletinul documentar nr.97/2006 – CET-R.Astfel instanța, prin încheierea din 19.02.2015 a admis obiecțiunile formulate de părți la raportul de expertiză specialitatea topografie/12.01.2015 întocmit de expertul topograf A. P., menținând evaluarea terenurilor extravilan și intravilan din rapoartele de expertiză ale expertului asistent M. P. din 26.01.2015 și 18.09.2013, coroborate cu concluziile expertului construcții civile P. M. A. privind la evaluarea terenului intravlian aferent casei din raportulde expertiză/17.11.2014; a respins refacerea raportului de expertiză topografie; a respins cererea de efectuare a unei noi expertize specialitatea topografie.
Din proba testimonială a rezultat că părțile s-au separat în fapt de aproximativ 5-7 ani, însă au continuat să locuiască împreună în imobilul-apartament din C., . locuiesc și în prezent.
Având în vedere că expertul construcții civile a evaluat și un teren cu viță de vie (1.578,00 lei) care nu a fost reținut la msa de partaj și o anexă gospodărească (3.111,18 lei) care nici aceasta nu a fost reținută de instanță la masa de partaj prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la 20.12.2012, - de vreme ce nu au fost solicitate prin acțiune aceste bunuri, - instanța nu va ține seama de aceste bunuri care au fost evaluate de expertul construcții civile.
Instanța va avea în vedere principiul egalității părților pentru operațiunea de compunere a loturilor, în sensul că părțile urmează să primească un lot egal cu cota de contribuție la dobândirea bunurilor comune (în speță cota fiind de ½ pentru fiecare).
Această egalitate între lot și cota fiecărei părți, trebuie făcută în natură, iar egalizarea valorică se face printr-o sumă de bani, așa cum este stipulat în teza finală a alineatului 2 al articolului 673 indice 5 din fostul cod de procedură civilă, sub forma sultei.
Totodată, la formarea loturilor, instanța va avea în vedere și criteriile stabilite de art.673 ind.9 din fostul cod proc.civ., („acordul părților; mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia, ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari înainte de a cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul proprietarilor, sau altele asemenea”).
Practica judiciară a stabilit că la formarea și atribuirea loturilor trebuie analizat întreg materialul probator pentru a combina în mod echitabil realitățile speței, pentru a asigura o împărțeală justă.
În raport de considerentele expuse pe larg anterior, - instanța urmează să ia act de renunțarea reclamantului la cererea de complinire formulată la 13.02.2012 la acțiune (avându-se în vedere declarația de renunțare dată în scris în fața instanței la data de 16.02.2012). Totodată, apreciind că cererea precizată este întemeiată în parte,- urmează a fi admisă în parte. Va dispune ieșirea părților din starea de codevălmășie în cote de ½ pentru fiecare.
În conformitate cu art.673 ind.9 din fostul cod proc.civ, instanța urmează să dispună omologarea în parte a raportului de expertiză specialitatea construcții civile din 17.11.2014 întocmit de expert P. M. A. în varianta I, astfel:
Lotul 1 - în valoare de 92.439,75 lei se va atribui reclamantului, care va primi fizic în lot un imobil-apartament situat în C., ..16.A (fostă ..d.1, ., județul D. (în valoare de 177.801,22 lei).
177.801,22 lei – 92.439,75 lei = 85.361,47 lei.
Reclamantul va plăti sultă pârâtei 85.361,47 lei.
Lotul 2 - în valoare de 92.439,75 lei se va atribui pârâtei, care va primi fizic în lot un imobil-casă din cărămidă, acoperit cu tablă (compus din patru camere), în valoare de 6.387,12 lei și o magazie în valoare de 689,16 lei.
Pârâta va primi sultă de la reclamanta 85.361,47 lei.
În conformitate cu art.673 ind.9/fostul cod proc.civ., instanța urmează să dispună omologarea raportului de expertiză specialitatea topografie din 18.09.2013 și 26.04.2015 întocmit de expertul asistent M. P. ,- în varianta stabilită de instanță, astfel:
Lotul 1 - în valoare de 8.753 lei se va atribui pârâtei, care va primi fizic în lot: imobilul-teren în suprafață de 1.404 mp situat în . valoare de 5.616 lei și suprafața de 51.696 mp teren extravilan din . de 11.890 lei.
5.616 lei + 11.890 lei = 17.506 lei
17.506 lei – 8.753 lei = 8.753 lei.
Pârâta va plăti sultă reclamantului 8.753 lei.
Lotul 2 - în valoare de 8.753 lei se va atribui reclamantului, care o va primi sub formă de sultă de la pârâtă.
Potrivit art.673 ind.10 alin.1 teza II din fostul cod proc.civ., instanța va stabili termen șase luni pentru plata sultei de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri judecătorești.
Din proba testimonială a rezultat că părțile s-au separat în fapt de aproximativ 5-7 ani, însă au continuat să locuiască împreună în imobilul-apartament din C., . în prezent.
Potrivit declarațiilor martorilor L. V. F., B. I. reclamantul a plătit cheltuielile de întreținere la apartamentul din C. utilitățile (curent electric, taxe și impozite), unul dintre acești martori L. V. F. specificând că reclamantul a suportat aceste cheltuieli la ambele imobile din C. și din .> Potrivit declarațiilor martorilor B. (C.) M. și P. I., - pârâta a plătit cheltuielile de întreținere și utilitățile (curent electric, terrasat), - unul dintre acești martori B. (C.) M. specificând că pârâta a suportat aceste cheltuieli la ambele imobile din C. și din .> Chiar dacă chitanțele din perioada 2010-2012 depuse la dosar (cu privire la achitarea cheltuielilor de întreținere, utilități, taxe și impozite la cele două imobile), - au fost întocmite pe numele reclamantului, nu are relevanță juridică, de vreme ce părțile au continuat să locuiască împreună și după separarea în fapt (până în prezent) în același imobil-apartament din C., iar din proba testimonială la care am făcut referire pe larg anterior, a reieșit că ambele părți au suportat aceste cheltuieli la cele două imobile. Prin urmare, instanța nu o poate obliga pe pârâtă la plata a ½ din aceste cheltuieli de întreținere și utilități, de vreme ce nu s-a dovedit că reclamantul a suportat singur costul integral. A respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata a ½ in cheltuielile de întreținere pentru imobile și a utilităților, impozitelor și taxelor.
Întrucât cererea precizată a fost admisă în parte și având în vedere că poziția de parte câștigătoare este determinată de raportul dintre conținutul obiectului cererii și rezultatul obținut prin hotărârea de soluționare a litigiului, instanța în conformitate cu art.276/fostul cod proc.civ., a dispus compensarea în parte a cheltuielilor de judecată și a obligat pârâta la plata diferenței de 539,15 lei (reprezentând parte din cheltuielile de judecată către reclamant, constând în taxă de timbru, onorarii experți, avocați).
Împotriva încheierii de admitere în principiu și a sentinței civile pronunțate în cauză au declarat apel reclamantul Ș. T. și pârâta T. R..
În motivarea apelului apelanta T. R. a criticat sentința ca fiind nelegală și netemeinică, arătând că în mod nelegal instanța de fond a respins ca fiind tardiv formulate cererile reconvențională și cea de pronunțare a unui supliment al încheierii de admitere în principiu. Motivarea instanței de fond cu privire la respingerea celor două cereri dar și a uneia de complinire a masei partajabile este nelegală și dă o interpretare greșită textului de lege prev. La art. 373 ind.7 C.p.civ (vechi), dispoziții relative la situațiile în care instanța a omis să se pronunțe la anumite bunuri ce trebuiau supuse împărțelii sau dacă mai există și alți coproprietari.
De asemenea, instanța de fond în mod netemeinic a respins ultimele obiecțiuni formulate la rapoartele de expertiză tehnică depuse la termenul din 16.04.2015.
În apelul declarat de reclamantul Ș. T., acesta critică sentința sub aspectul netemeiniciei și nelegalității arătând că instanța de fond nu a acordat ce s-a cerut prin acțiunea inițială, dimpotrivă a acordat ceea ce nu s-a solicitat.
În motivarea apelului s-a arătat că la atribuirea loturilor fizice instanța de fond nu a avut în vedere în posesia cui se află atât bunurile imobile cât și cele mobile, solicitând ca imobilul apartament, în care locuiește apelanta pârâtă, să-i fie atribuit acesteia, iar imobilul casă de locuit situat în . fie atribuit apelantului reclamant. Mai mult, arată apelantul că imobilul casă de locuit este bun comun dobândit prin contract de vânzare cumpărare de la mama apelantului,iar pentru ambele imobile acesta a fost cel care a achitat impozitele și toate taxele. Cu toate acestea, instanța de fond nu a obligat-o pe pârâtă la plata a ½ din cheltuielile privind întreținerea celor două imobile, deși apelantul reclamant a solicitat acest lucru prin acțiunea inițială.
Un alt motiv de apel se referă la cheltuielile de judecată la care a fost obligată pârâta către reclamant, în sensul că acestea nu reflectă cuantumul total suportate de reclamant.
Apelul formulat de pârâtă nu a fost timbrat, mai mult fiind interpelată, deși i s-a pus în vedere achitarea taxei de timbru, a arătat că nu înțelege să timbreze, motiv pentru care tribunalul îl va anula ca netimbrat.
Analizând sentința prin prisma criticilor formulate în apel de către reclamantul Ș. T., tribunalul consideră ca fiind fondat apelul acestuia, urmând să-l admită pentru considerentele ce vor fi expuse.
Potrivit disp. Art. 673 ind.9 C.proc.civ.,la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea. Ori, deși în cauză s-a făcut dovada că apelantul reclamant a suportat toate cheltuielile cu întreținerea celor două imobile din masa partajabilă, că apelanta pârâta are salariu mic și are descoperiri numeroase de carduri, fiind astfel în imposibilitate să-i plătească sultă reclamantului, instanța de fond nu a avut în vedere aceste criterii, nici măcar posesia bunurilor, atribuind casa din . și apartamentul apelantului reclamant.
De altfel, instanța de fond la formarea și atribuirea loturilor nu a ținut cont de nici un criteriu legal, din cele enumerate în art. 673 ind.9 C.proc.civ. și nici de criterii de ordin moral, respectiv cel invocat de apelantul reclamant că imobilul casă de locuit situat în . terenul atât extravilan cât și intravilan a aparținut părinților acestuia, părțile dobândind de la mama reclamantului prin contract autentic de vânzare cumpărare casa.
Cu referire la motivul ce vizează cuantumul cheltuielilor de judecată la care a fost obligată pârâta către reclamant tribunalul constată că instanța de fond nu a făcut un calcul corect, reclamantul suportând un cuantum mult mai mare de cheltuieli, astfel încât în apel pârâta apelantă va fi obligată în consecință.
Față de aceste aspecte și văzând și dispozițiile art. 296 C.proc.civ. tribunalul va anula ca netimbrat apelul pârâtei T. R. și va admite apelul reclamantului Ș. T..
Va schimba în parte sentința.
Va atribui loturile astfel:
Lotul nr 1 în valoare de_ lei se va atribui reclamantului Ș. T. care va primi următoarele bunuri: imobil casă din cărămidă acoperit cu tablă, compus din patru camere, o magazie, suprafața de 1404 mp teren intravilan aferent imobilului casă de locuit și suprafața de_ mp teren extravilan situate în ..
Va primi bunuri în valoare de 25.222 lei.
Va primi sultă de la lotul nr. 2 suma de_ lei.
Lotul nr 2 în valoare de_ lei se va atribui pârâtei T. R. care va primi un imobil apartament situat în C., . 16 A, (fost . d 1, ..
Va primi bunuri in valoare de 177.801 lei.
Va plăti sultă reclamantului suma de_ lei.
Va obliga intimata la 1957,5 lei cheltuieli de judecată-fond și apel-către apelant.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat apelul formulat de apelanta-pârâtă T. R., domiciliată în C., ..16, A, ..1, ., cu domiciliul procesual ales la avocat M. T., cu sediul în C., ..31, județul D..
Admite apelul formulat de apelantul-reclamant Ș. T., CNP_, cu domiciliul în C., ..16, A, ..
Schimba in parte sentința.
Atribuie loturile astfel:
Lotul nr 1 în valoare de_ lei se atribuie reclamantului Ș. T. care va primi următoarele bunuri: imobil casă din cărămidă acoperit cu tablă, compus din patru camere, o magazie, suprafața de 1404 mp teren intravilan aferent imobilului casă de locuit și suprafața de_ mp teren extravilan situate în ..
Primește bunuri în valoare de 25.222 lei.
Primește sultă de la lotul nr. 2 suma de_ lei.
Lotul nr 2 în valoare de_ lei se atribuie pârâtei T. R. care va primi un imobil apartament situat în C., . 16 A, (fost . d 1, ., jud D..
Primește bunuri in valoare de 177.801 lei.
Plătește sultă reclamantului suma de_ lei.
Obligă intimata la 1957,5 lei cheltuieli de judecată-fond și apel-către apelant.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Octombrie 2015.
Președinte, C. C. B. | Judecător, M. G. | |
Grefier, L. B. |
Red.jud.C.C. B.
Tehn.S.V./
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Decizia nr. 1487/2015.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 09/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
