Curatelă. Decizia nr. 557/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 557/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 24-03-2015 în dosarul nr. 557/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 557/2015
Ședința din Camera de Consiliu de la 24 martie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE I. C. D.
Judecător A. M. M.
Grefier A. D.
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta G. A. S. împotriva încheierii civile din data de 02.12.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._, având ca obiect instituire curatelă.
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu au lipsit părțile, cauza fiind lăsată la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal a răspuns apelanta G. A. S. asistată de avocat Ș. N..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că a fost atașată la dosarul cauzei situația contabilă a . de pe site-ul Ministerului Finanțelor după care,
La interpelarea instanței apelanta arată că este nașa minorei, în privința numelui fiind o simplă coincidență faptul că părțile au același nume cu petenta. Mai arată că este de acord să îndeplinească sarcina de curator pentru minoră.
Avocat Ș. N. pentru apelantă depune la dosarul cauzei suplimentul la certificatul de moștenitor, arătând că are cunoștință despre situația financiară a societății, fiind vorba despre un cabinet medical de medicină de familie.
Instanța în temeiul art. 258 raportat la art. 255 C. încuviințează pentru apelantă proba cu înscrisul depus la dosar și nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat, sau probe de administrat, instanța, potrivit dispozițiilor art. 244 alin. 3 C. declară cercetarea procesului încheiată și în temeiul dispozițiilor art. 392 C. constată deschise dezbaterile, acordând cuvântul asupra apelului.
Avocat Sovăială N. pentru apelantă solicită admiterea apelului, schimbarea încheierii atacate și pe fond admiterea cererii de chemare în judecată, validarea curatorului și autorizarea încheierii actului de partaj. Arată că încheierea apelată este netemeinică și nelegală, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii întrucât instanța a reținut o stare de fapt eronată și prin soluția pronunțată a schimbat natura și înțelesul actului juridic dedus judecății. Astfel instanța de fond a fost învestită cu autorizarea unui act de dispoziție, respectiv a unui act de partaj voluntar, iar instanța s-a pronunțat cu privire la o alta dispoziție de curatelă deși nu a fost învestită cu o astfel de cerere. Lichidarea moștenirii a avut loc în procedura notarială privind dezbaterea succesiunii, fiind anterioară emiterii certificatului de moștenitor. Mai arată că preluarea în întregime a creditelor bancare de către mama minorei precum și obligativitatea achitării ratelor și a celorlalte obligații financiare derivate din aceste contracte de credit este în mod cert în interesul minorei, întrucât prin efectele actului de partaj voluntar aceasta va fi exonerată de orice răspundere cu privire la pasivul succesoral.
În ceea ce privește cele 20 de părți sociale deținute de defunct la ., hotărârea instanței de fond este de asemenea nelegală, în contextul situației de fapt reținute. Instanța s-a bazat pe prezumția că societatea comercială are în activ mai multe bunuri a căror valoare depășește valoarea nominală de 200 lei a celor 20 de părți sociale. În realitate, societatea nu are bunuri și nici nu mai înregistrează activitate, fapt ce a condus la acumularea unor datorii către bugetul de stat, care vor trebui suportate în parte și de minoră în calitate de asociat. Actul de dobândire al imobilului în care își are sediul societatea este din anul 1998, societatea fiind înființată în anul 2001, fiind evident faptul că apartamentul nu a fost cumpărat de societate în anul 1998, iar în condițiile în care societatea nu a realizat activitate nu poate exista prezumția existenței în imobil de aparatură medicală de valoare considerabilă.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin încheierea civilă din data de 02.12.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._, a fost respinsă cererea având ca obiect instituire curatelă, formulată de petenta G. A. S..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 8.10.2014 sub nr. 36._ petenta G. A. S. a formulat cerere de instituire curatelă, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună autorizarea încheierii de către petentă, în calitate de curator special al minorei G. B. M., născută la data de 25 aprilie 2002, a unui act de partaj voluntar între minoră și mama acesteia – numita G. A. C., cu privire la bunurile menționate în certificatul de moștenitor nr. 30/28.03.2014 încheiat la BNP L. D., respectiv creditele bancare și 20 părți sociale deținute de defunctul G. E. F. la . C., avându-se în vedere că această măsură răspunde unei nevoi a minorei și prezintă un folos neîndoielnic pentru aceasta.
În motivarea acțiunii s-a arătat că la data de 3.10.2013, a decedat tatăl minorei – numitul G. E. F., iar în urma dezbaterii succesiunii acestuia s-a stabilit că moștenitori cu vocație succesorală sunt numita G. A. C., în calitate de soție supraviețuitoare și G. B. M., născută la data de 25 aprilie 2002, în calitate de descendentă.
S-a mai precizat că prin Dispoziția nr. 5.205/6.08.2014 emisă de Primarul Mun. C., petenta a fost numită curator special pentru minoră, cu scopul de a o reprezenta pe aceasta în fața notarului public, la încheierea unui act de partaj voluntar cu privire la bunurile menționate în certificatul de moștenitor nr. 30/28.03.2014 încheiat la BNP L. D., respectiv creditele bancare și 20 părți sociale deținute de defunctul G. E. F. la . C..
Totodată, prin acea dispoziție s-a stabilit modalitatea concretă de încheiere a actului de partaj voluntar, în sensul că vor fi atribuite în mod distinct creditele bancare și cele 20 de părți sociale deținute de defunct la societatea sus menționată, prin preluarea acestora de soția supraviețuitoare și mama minorei, iar fiica minoră va primi sultă, constând în contravaloarea părților sociale ce i se cuvin.
În continuarea motivării cererii s-a mai precizat că prin preluarea în întregime a creditelor bancare de către mama minorei – G. A. C., obligativitatea achitării ratelor și a celorlalte obligații financiare derivate din aceste contracte de credit, sunt preluate de aceasta, iar de la momentul încheierii actului de partaj voluntar, toate aceste obligații derivate din calitatea de succesor a minorei trec în sarcina mamei acesteia. Practic, preluarea creditelor bancare de către mama minorei prezintă un folos neîndoielnic pentru minoră care în urma încheierii actului de partaj voluntar va fi exonerată de orice răspundere cu privire la acest pasiv succesoral.
Totodată, preluarea de către mama minorei a celor 20 părți sociale deținute de defunct la . C. prezintă un folos neîndoielnic pentru minoră, întrucât păstrarea calității de asociat de către minoră, ar presupune că aceasta trebuie să participe activ la conducerea și administrarea societății, inclusiv prin participarea acesteia la ședințele Adunării Generale ale asociaților acestei societăți comerciale, iar în astfel de condiții activitatea societății ar fi practic blocată, ceea ce ar genera pierderi și ar putea atrage răspunderea asociaților cu privire la aceste pierderi, fapt ce s-ar răsfrânge în mod direct și asupra patrimoniului minorei.
Petenta a mai învederat că preluarea părților sociale ale societății de către mama minorei ar reprezenta pentru minoră un folos practic evident, deoarece societatea nu are bunuri și nici nu înregistrează activitate, fapt ce a condus la acumularea unor datorii către bugetul de stat, care ar trebui suportate și de minoră; de asemenea există posibilitatea ca societatea să intre în lichidare, fapt ce ar determina suportarea pasivului de către organele de conducere și s-ar putea răsfrânge asupra patrimoniului minorei.
In drept acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 145 alin. 1, art.144 alin. 2 din codul civil.
La dosar s-au depus xerocopii de pe următoarele înscrisuri: certificate de înregistrare fiscală al . C., extras nr._ al ONRC referitor la această societate, dispoziția nr. 5.205/6.08.2014 emisă de Primarul Mun. C., dispoziția nr. 9.959/11.12.2013 emisă de Primarul Mun. C., certificat de moștenitor nr. 30/28.03.2014 emis de SPN ” BNP C. G.” – N. Public L. D., în dosarul succesoral nr. 120/2013, act de lichidare a regimului comunității legale autentificat cu nr. 333/28.03.2014, în dosarul succesoral nr. 120/2013, acte de stare civilă ale petentei, minorei și mamei acesteia, certificat de deces nr. 2.462/4.10.2013 emis de Primăria Mun. C., privind pe defunctul G. E. F., decedat la data de 3 octombrie 2013, certificat de căsătorie al defunctului cu numita G. A. C., împuternicire avocațială.
Instanța a constatat faptul că numita G. A. C. s-a căsătorit la data de 25 noiembrie 2000 cu G. E. F., care ulterior a decedat la data de 3.10.2013; din relațiile de căsătorie ale acestora s-a născut minora G. B. M., la data de 25 aprilie 2002.
Potrivit certificatului de moștenitor nr. 30/28.03.2014 emis de SPN ”BNP C. G.” – N. Public L. D., în dosarul succesoral nr. 120/2013, masa succesorală ramasă de pe urma defunctului se compune din cota de 3/4 din sumele de 52.665,24 lei și dobânda aferentă, suma de 274,41 lei sold debitor, suma de 3.979,08 lei, cardul de credit în sumă aprobată de 21.400 lei, din care suma datorată este de 5.681,96 lei, aceste solduri debitoare reprezentând credite comune ale defunctului împreună cu soția supraviețuitoare G. A. C., cealaltă cotă de 1/4 reprezentând cota de bun a soției supraviețuitoare.
Masa succesorală se mai compune dintr-un număr de 20 de părți sociale în valoare nominală de 10 lei fiecare, cu o valoare totală de 200 lei, reprezentând întregul capital social al . C., iar ca bunuri imobile din apartamentul situat în Mun. C., .. 1, ., apt. 5, județul D.( situate în Zona A), compus din 3 camere de locuit și dependințele aferente, cu Su = 68 mp, împreună cu dreptul de coproprietate forțată asupra părților și dependințelor commune ale blocului de locuințe; imobilul a fost dobândit de defunct ca bun propriu, prin cumpărare, necăsătorit fiind, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr._/22.07.1994 de fostul notariat de Stat Județean D. C..
În cuprinsul aceluiași certificat de moștenitor s-a menționat că au rămas ca moștenitori cu vocație succesorală G. A. C., în calitate de sotie supraviețuitoare, cu o cotă de 1/4 din masa succesorală și G. B. M., născută la data de 25 aprilie 2002 în Mun. C., județul D., în calitate de fiică, cu o cotă de 3/4 din masa succesorală.
Prin dispoziția nr. 9.959/11.12.2013 emisă de Primarul Mun. C. s-a dispus numirea doamnei G. A. S., în calitate de curator special, pentru a o reprezenta pe minora G. B. M., născută la data de 25 aprilie 2002, în cadrul procedurii succesorale, în dosarul aflat pe rolul BNP L. D., în urma decesului tatălui minorei, G. E. F., la data de 3.10.2013, cu ultimul domiciliu în Mun. C., județul D..
Prin dispoziția nr. 5.205/6.08.2014 emisă de Primarul Mun. C. s-a dispus numirea doamnei G. A. S., în calitate de curator special, pentru a o reprezenta pe minora G. B. M., născută la data de 25 aprilie 2002, în fața notarului public, la încheierea unui act de partaj voluntar, cu privire la creditele bancare și părțile sociale moștenite de pe urma defunctului G. E. F., decedat la data de 3.10.2013, cu ultimul domiciliu în Mun. C., județul D., conform certificatului de moștenitor nr. 30/28.03.2014, act concretizat prin atribuirea în mod distinct a creditelor bancare și a celor 20 de părți sociale deținute de defunct la . C., prin preluarea acestora de către soția supraviețuitoare G. A. C., fiica minoră G. B. M. urmând să primească contravaloarea valorii nominale a părților sociale ce i se cuvin ca moștenitoare, cu autorizarea instanței de tutelă a actului juridic.
Prin actul de lichidare a regimului comunității legale autentificat cu nr. 333/28.03.2014, în dosarul succesoral nr. 120/2013 la SPN ” BNP C. G.” – N. Public L. D., au fost declarate bunurile proprii și cele comune ale foștilor soți G., s-a stabilit cota de contribuție la dobândirea/contractarea bunurilor/datoriilor comune de 3/4 pentru soțul decedat și 1/4 pentru soția supraviețuitoare; bunurile comune devin bunuri în coproprietate pe cote părți ale soților, iar în urma întocmirii acestui act de lichidare s-a eliberat certificatul de moștenitor emis de BNP L. D., cu sediul în C..
Acest act de partaj a fost încheiat între G. A. C., în calitate de soție supraviețuitoare și G. B. M., în calitate de fiică, ce a fost reprezentată de curator G. A. S., în baza dispoziției nr. 9.959/11.12.2013 emisă de Primarul Mun. C..
Prin cererea dedusă judecății, petenta G. A. S. a solicitat instituirea curatelei în persoana sa și validarea dispoziției nr. 9.959/11.12.2013 emisă de Primarul Mun. C., în sensul autorizării încheierii de către petentă, în calitate de curator special al minorei G. B. M., născută la data de 25 aprilie 2002, a unui act de partaj voluntar între minoră și mama acesteia – numita G. A. C., cu privire la bunurile menționate în certificatul de moștenitor nr. 30/28.03.2014 încheiat la BNP L. D., respectiv creditele bancare și 20 părți sociale deținute de defunctul G. E. F. la . C..
Curatela reprezintă o măsură de ocrotire juridică a intereselor unei persoane care poate fi capabilă, cu capacitate de exercițiu restrânsă ori lipsită de capacitate de exercițiu. În aceste două din urmă situații, curatela nu modifică incapacitatea celui ocrotit, curatorul fiind chemat să țină locul părinților sau al tutorelui fie numai cu privire la anumite acte( art. 150 c.civil), fie cu privire la toate atribuțiile, dar numai în mod provizoriu( art. 159 și art. 167 din codul civil).
Potrivit dispozițiilor art. 178 din Noul Cod Civil, „ În afară de cazurile prevăzute de lege, instanța de tutelă poate institui curatela: a) dacă, din cauza bătrâneții, a bolii sau a unei infirmități fizice, o persoană, deși capabilă, nu poate, personal, să își administreze bunurile sau să își apere interesele în condiții corespunzătoare și, din motive temeinice, nu își poate numi un reprezentant sau un administrator; b) dacă, din cauza bolii sau din alte motive, o persoană, deși capabilă, nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, să ia măsurile necesare în cazuri a căror rezolvare nu suferă amânare;c) dacă o persoană, fiind obligată să lipsească vreme îndelungată de la domiciliu, nu a lăsat un mandatar sau un administrator general;d) dacă o persoană a dispărut fără a exista informații despre ea și nu a lăsat un mandatar sau un administrator general”.
În conformitate cu dispozițiile art. 182 din noul cod civil, curatela se poate institui la cererea celui ce urmează a fi reprezentat, a soțului său, a rudelor sau a celor prevăzuți la art. 111 c. civil, numai cu consimțământul celui reprezentat, cu excepția cazurilor când consimțământul nu poate fi dat, iar numirea curatorului se face de către instanța de tutelă, cu acordul celui desemnat, printr-o încheiere care se comunică în scris curatorului și se afișează la sediul instanței de tutelă precum și la primăria de la domiciliul celui reprezentat.
În cazurile în care se instituie curatela, prevederile art. 183 alin.1 din noul cod civil menționează că se aplică regulile de la mandat, cu excepția cazului în care, la cererea persoanei interesate ori din oficiu, instanța de tutelă va hotărî că se impune investirea curatorului cu drepturile și obligațiile unui administrator însărcinat cu simpla administrare a bunurilor altuia.
Potrivit dispozițiilor art. 104 din codul civil, orice măsură de ocrotire a persoanei fizice se stabilește numai în interesul acesteia, iar atunci când se ia o astfel de măsură, trebuie să se țină seama de posibilitatea persoanei fizice de a-și exercita drepturile și de a-și îndeplini obligațiile cu privire la persoana și bunurile sale.
Sunt supuși unor măsuri speciale de ocrotire, în sensul prevederilor art. 105 din codul civil, minorii și cei care, deși capabili, din cauza bătrâneții, a bolii sau a altor motive prevăzute de lege nu pot să își administreze bunurile și nici să își apere interesele în condiții corespunzătoare. Ocrotirea persoanei fizice prin curatelă are loc numai în cazurile și condițiile prevăzute de lege, conform art. 109 din codul civil.
În cuprinsul prevederilor art. 229 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind codul civil se menționează că: "
(1) Organizarea, funcționarea si atribuțiile instanței de tutela si de familie se stabilesc prin legea privind organizarea judiciara.
(2) P. la reglementarea prin lege a organizării si funcționarii instanței de tutela: a) atribuțiile acesteia, prevăzute de Codul civil, sunt îndeplinite de instanțele, secțiile sau, după caz, completele specializate pentru minori si familie; b) raportul de ancheta psihosociala prevăzut de Codul civil este efectuat de autoritatea tutelara, cu excepția anchetei prevăzute la art. 508 alin. 2 care se efectuează de direcția generala de asistenta sociala si protecția copilului; c) autoritățile si instituțiile cu atribuții in domeniul protecției drepturilor copilului, respectiv a persoanei fizice continua sa exercite atribuțiile prevăzute de reglementările in vigoare la data intrării in vigoare a Codului civil, cu excepția celor date in competenta instanței de tutela.
(3) P. la . reglementarii prevăzute la alin. 1, in vederea îndeplinirii atribuțiilor referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau, după caz, cu privire la supravegherea modului in care tutorele administrează bunurile minorului, instanța de tutela poate delega, prin încheiere, îndeplinirea unora dintre acestea către autoritatea tutelara.
(3^1) P. la . reglementarii prevăzute la alin. (1), măsura plasamentului, a plasamentului in regim de urgenta si a supravegherii specializate se stabilesc si se monitorizează potrivit art. 58—70 din Legea nr. 272/2004 privind protecția si promovarea drepturilor copilului, cu modificările ulterioare.
(4) Cererile in curs de soluționare la data intrării in vigoare a Codului civil rămân sa fie soluționate de instanțele judecătorești sau, după caz, de autoritățile administrative competente potrivit legii in vigoare la data sesizării lor ".
Articolul III din Legea nr. 54/2013 pentru aprobarea OUG nr. 120/2011 privind prorogarea unor termene și pentru modificarea și completarea unor acte normative prevede că: " Dupa alineatul (3^2) al articolului 229 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, cu modificările si completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (3^3), cu următorul cuprins:
"(3^3) Dispozițiile alin. (3^2) se aplica in mod corespunzător si in cazul numirii curatorului special prevăzut la art. 167 din Codul civil."
Astfel, conform art. 229 alin. (32) din Legea nr. 71/2011, până la . reglementării prevăzute la alin. (1) – organizarea, funcționarea și atribuțiile instanței de tutelă și de familie prin legea privind organizarea judiciară, numirea curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la încheierea actelor de dispoziție sau la dezbaterea procedurii succesorale se face, de îndată, de autoritatea tutelară, la cererea notarului public, în acest din urmă caz nefiind necesară validarea sau confirmarea de către instanță.
Aceste texte au fost modificate prin dispozițiile art. 27-29 din Legea 60/2012 privind aprobarea OUG 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării in vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil .
Instanța a respins prezenta cerere de validare a dispoziției nr. 9.959/11.12.2013 emisă de Primarul Mun. C., pentru următoarele considerente:
Actul de lichidare a comunității legale (depus la fila 15 din dosar) s-a întocmit fără ca minora G. B. M. și mama ei G. A. C. să aibă calitatea de moștenitoare legale a defunctului G. E. F., decedat la data de 3.10.2013; la punctul 2.5 din acest act de partaj s-a menționat că ” în urma întocmirii acestui act de lichidare s-a eliberat certificatul de moștenitor emis de BNP L. D., cu sediul în C. ”, rezultând astfel că întâi s-a încheiat actul de partaj și ulterior s-au stabilit moștenitorii părții decedate din acest act de partaj.
Așadar, actul de lichidare s-a întocmit de către SPN ” BNP C. G.” – N. Public L. D. cu încălcarea dispozițiilor legale în materie succesorală – art. 355 cod civil, în sensul că atât soția supraviețuitoare cât și fiica sa minoră nu aveau calitatea de moștenitori legali, deoarece nu se emisese certificat de moștenitor.
Pe de altă parte, instanța a constatat că actul de lichidare a comunității legale autentificat cu nr. 333/28.03.2014 la biroul notarial sus menționat, constituie un act de dispoziție, iar curatorul G. A. S. nu avea mandat de reprezentare încuviințat de instanță, pentru reprezentarea minorei și mai ales pentru a mări cota de dobândire pentru creditele bancare, în defavoarea minorei, respectiv 3/4 pentru soțul decedat, în sensul prevederilor art. 229 alin. (32) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil.
S-a apreciat de instanță că prin actul de partaj pe care mama minorei, ca moștenitoare a defunctului vrea să îl încheie, interesele minorei G. B. M. se prejudiciază, prin atribuirea integrală a celor celor 20 de părți sociale ale . C. către soția supraviețuitoare, aceasta urmând astfel a deveni asociat unic, dobândind în proprietate întreg patrimoniul societății. Petenta nu a dovedit faptul că preluarea integrală a părților sociale ale societății comerciale sus menționate( patrimoniul societății) de către soția supraviețuitoare reprezintă un folos neîndoielnic pentru minoră, având în vedere prezumția că societatea comercială are în activ mai multe bunuri a căror valoare depășește valoarea nominală de 200 lei a celor 20 de părți sociale.
Conform raportului nr._/31.10.2013 al ONRC( depus la fila 10 din dosar), sediul social al . C. este stabilit într-un apartament proprietatea societății( situat în C., cartier Calea Severinului – G. E., ., apt. 1, județul D.), iar nu într-un imobil închiriat, existând astfel prezumția că societatea are în patrimoniu, pe lângă acest imobil, și aparatură medicală de valoare considerabil mai mare decât contravaloarea de 200 lei a celor 20 de părți sociale moștenite de minoră și mama ei.
Astfel, chiar dacă prin actul de partaj ce se intenționează a se încheia, pasivul moștenirii urmează a se atribui în lotul fizic al mamei minorei, instanța apreciază că se afectează în sens negativ interesele copilului prin includerea în lotul fizic al mamei minorei a părților sociale ale . C., întrucât există prezumția că valoarea reală a patrimoniului acestei societăți este considerabil mai mare decât contravaloarea formală declarată a celor 20 de părți sociale.
Având în vedere aceste considerente precum și faptul că încheierea actului de dispoziție – act de lichidare a regimului comunității legale nu reprezintă un folos neîndoielnic pentru minora sus menționată și nu este în interesul acesteia stabilirea clauzelor inserate în prototipul actului, instanța a respins cererea petentei ca fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta G. A. S., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Arată că deși prin probatoriile administrate în fața instanței a făcut dovada că cererea de autorizare este întemeiată și este formulată în vederea apărării interesului superior al minorei, instanța de fond a respins cererea.
Consideră că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii întrucât instanța de fond a reținut o stare de fapt eronată și face afirmații nefondate iar prin soluția pronunțată a schimbat natura și înțelesul actului juridic dedus judecății.
Astfel, instanța de fond a fost investită cu autorizarea unui act de dispoziție, respectiv a unui act de partaj voluntar, conform Dispoziției nr.5205/06.08.2014 emisă de Primarul Municipiului C. iar instanța s-a pronunțat cu privire la Dispoziția de curatelă nr.9959/11.12.2013, deși nu a fost învestită cu o astfel de cerere.
Practic, Dispoziția nr. 9959/11.12.2013 cu privire la care s-a pronunțat instanța de fond, nu privește autorizarea privind încheierea a unui act de partaj voluntar între minora G. B.-M. și mama acesteia, G. A.-C. cu privire la bunurile menționate în Certificatul de Moștenitor nr. 30 din data de 28.03.2014 încheiat la NP L. D., așa cum s-a solicitat prin cererea introductivă, ci se referă la reprezentarea minorei la dezbaterea succesiunii, potrivit art. 150 alin.3 NCC.
De altfel, instanța de fond face afirmații nefondate și în ceea ce privește procedura notarială privind dezbaterea succesiunii defunctului G. E.-F. întrucât, actul de lichidare a comunității legale de bunuri menționat în considerentele hotărârii apelate, face parte din procedura notarială privind dezbaterea succesiunii și este anterioară emiterii certificatului de moștenitor.
Astfel, prin actul de lichidare a comunității legale de bunuri, indiferent dacă soțul supraviețuitor a acceptat sau nu moștenirea defunctului, acesta va încheia actul de lichidare cu moștenitorii soțului decedat, în baza prevederilor art 355 NCC, aplicabil atât în cazul regimului comunității legale cât și al comunității convenționale.
Practic, este necesar ca prin lichidarea comunității legale de bunuri să se stabilească care este masa succesorală ce urmează a fi atribuită moștenitorilor prin certificatul de moștenitor conform cotelor ce le revin în raport de clasa de moștenitori din care fac parte.
În acest context, reținerile instanței de fond că s-ar fi încălcat drepturile minorei G. B.-M. de către curatorul special prin majorarea cotei de dobândire pentru creditele bancare de către soțul decedat sunt nefondate întrucât, acceptarea succesiunii presupune atât acceptarea activului cât și acceptarea pasivului (creditele).
Este cert că în raport de vârsta minorei (12 ani), care nu realizează venituri, s-ar putea ajunge la declararea scadenței anticipate a acestor credite și la declanșarea procedurii executării silite bancare împotriva moștenitorilor, fapt ce ar putea conduce la executarea silită a tuturor bunurilor moștenite de minoră de la defunct, situație față de care interesul minorei ar fi în mod evident prejudiciat.
În aceste condiții, preluarea în întregime a creditelor bancare de către mama minorei - G. A.-C., precum și obligativitatea achitării ratelor și a celorlalte obligații financiare derivate din aceste contracte de credit, este în mod cert în interesul minorei.
Mai mult decât atât, instanța de fond nu a avut în vedere nici faptul că de la momentul încheierii actului de partaj voluntar a cărei autorizare s-a solicitat, toate aceste obligații privind pasivul moștenirii, derivate din calitatea de succesor a minorei, trec în sarcina mamei acesteia.
Prin urmare, este indubitabil faptul că preluarea creditelor în aceste condiții, hotărârea instanței de fond este în mod evident nelegală fiind încălcate toate dispozițiile legale privind interesul superior al minorei, existând riscul, ca până la autorizarea instanței în vederea încheierii actului de partaj, alte bunuri ale minori să fie grevate cu sarcini reale datorate ratelor scadente ale creditelor.
În ceea ce privește cele 20 de părți sociale deținute de defunct la ., consideră apelanta că hotărârea instanței de fond este de asemenea nelegală în contextul situației de fapt și a normelor legale aplicabile instanța reținând o stare de fapt eronată și cu privire la aceste bunuri.
Astfel, instanța de fond a considerat în mod greșit că prin atribuirea integrală a celor 20 de părți sociale către G. A.-C. s-ar aduce un prejudiciu minorei.
În acest sens, hotărârea instanței de fond s-a bazat pe „prezumția că societatea comercială are în activ mai multe bunuri a căror valoare depășește valoarea nominală de 200 lei a celo 20 de părți sociale" în condițiile în care, în realitate societatea nu are bunuri și nici nu mai înregistrează activitate, fapt ce a condus la acumularea unor datorii către bugetul de stat, care, chiar dacă nu sunt mari vor trebui suportate în parte și de minoră raportat la calitatea sa de asociat.
Practic, motivările instanței din considerente hotărârii nu au la bază nicio probă, fiind doar simple prezumții așa cum de altfel se și menționează și în cuprinsul hotărârii apelate.
Unicul argument al instanței de fond îl reprezintă certificatul constatator de la fila 10 din dosarul de fond, în care se menționează ca act doveditor al spațiului în care societatea își are sediul social, contractul de vânzare-cumpărare nr. 1395/26.09.1998 fără să existe vreo mențiune din care să rezulte că apartamentul în care se află sediul social este proprietatea societății așa cum eronat a reținut instanța de fond.
În realitate dacă ar fi analizat cu atenție respectiva înscriere ar fi observat că actul de dobândire al acelui apartament este din luna septembrie 1998, iar societatea a fost înființată în anul 2001, fiind evident că acel apartament nu putea fi cumpărat de societate în anul 1998 așa cum s-a reținut și că în condițiile în care societatea nu a realizat activitate nu poate exista prezumția existenței în imobil de aparatură medicală de valoare considerabilă.
Mai mult decât atât, este evident că acest imobil nu putea fi adus nici ca aport la capitalul social, deoarece în aceste condiții în certificatul constatator ar fi fost menționat bunul adus ca aport la capitalul social.
În aceste condiții consideră că hotărârea instanței este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 145 alin.l din Cod Civil, întrucât actul de partaj voluntar pentru care a solicitat autorizarea instanței,,... răspunde unei nevoi sau prezintă un folos neîndoielnic pentru minor."
De altfel, instanța de fond nu a avut în vedere niciunul dintre argumentele invocate prin cererea de chemare în judecată și nici nu a motivat în vreun fel care sunt considerentele pentru care a înlăturat apărările petentei.
În acest sens, instanța de fond trebuia să aibă în vedere și faptul că, conducerea unei societăți comerciale, constituie o operațiune dificilă care
presupune luarea unor decizii ce pot afecta întreaga activitate a societății, decizii care în speță nu pot fi luate de minoră având în vedere vârsta sa.
Mai mult decât atât, păstrarea de către minoră a calității de asociat, ar presupune că aceasta trebuie să participe activ la conducerea și administrarea societății inclusiv prin participarea acesteia la ședințele Adunării Generale ale asociaților ..
Prin urmare, instanța a făcut o greșită aplicare și a dispozițiilor art. 144 Cod Civil, întrucât, pentru a participa în mod activ la conducerea societății, ar fi necesar să se ceară autorizarea instanței de tutelă cu privire la toate deciziile care s-ar lua cu privire la conducerea societății, fapt ce ar îngreuna în mod evident activitatea societății.
O asemenea procedură greoaie ar duce în mod cert la blocarea activității societății ceea ce ar genera pierderi și ar putea atrage răspunderea asociaților cu privire la aceste pierderi, fapt ce s-ar răsfrânge în mod direct și asupra patrimoniului minorei, fapt ce demonstrează că încheierea actului de partaj este în interesul superior al minorei.
De altfel, există și posibilitatea ca societatea să intre în lichidare, fapt ce ar putea determina suportarea pasivului de către organele de conducere și s-ar putea răsfrânge asupra patrimoniului minorei.
Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere că încheierea actului de partaj voluntar prin preluarea tuturor părților sociale de mama minorei G. A.-C., care va prelua astfel și tot pasivul societății, trebuie analizată prin prisma întregului pasiv preluat de aceasta nu doar în raport de părțile sociale ale societății, întrucât actul de partaj voluntar este un act de partajare a activului dar și a pasivului.
Ori, în condițiile în care celălalt copartajant se oferă să preia întreg pasivul moștenirii, este indubitabil că un astfel de act ar reprezenta un folos evident pentru minoră mai ales că aceasta va primi cu titlu de sultă și contravaloarea nominală a părților sociale deținute de aceasta la societate.
În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 471 din NCPC.
Solicită admiterea apelului, anularea încheierii și rejudecând pe fond, admiterea cererii.
Analizând încheierea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul reține faptul că apelul declarat este fondat pentru considerentele care urmează a fi relevate:
Prin acțiunea introductivă de instanță ce face obiectul prezentei judecăți, petenta G. A. S. a investit instanța cu autorizarea unui act de dispoziție, respectiv a unui act de partaj voluntar, conform Dispoziției nr.5205/06.08.2014 emisă de Primarul Municipiului C., prin care s-a dispus numirea petentei, în calitate de curator special, pentru a o reprezenta pe minora G. B. M., născută la data de 25 aprilie 2002, în fața notarului public, la încheierea unui act de partaj voluntar.
Față de obiectul cererii de chemare în judecată, Tribunalul reține că aprecierile primei instanțe cu privire la actul de lichidare a regimului comunității legale autentificat cu nr. 333/28.03.2014 și la dispoziția nr. 9959/11.12.2013 care se se referă la reprezentarea minorei la dezbaterea succesiunii, exced cadrului procesual, criticile apelantei fiind întemeiate sub acest aspect.
Conform art. 229 alin. (32) din Legea nr. 71/2011, până la . reglementării prevăzute la alin. (1) – organizarea, funcționarea și atribuțiile instanței de tutelă și de familie prin legea privind organizarea judiciară, numirea curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la încheierea actelor de dispoziție sau la dezbaterea procedurii succesorale se face, de îndată, de autoritatea tutelară, la cererea notarului public, în acest din urmă caz nefiind necesară validarea sau confirmarea de către instanță. Din interpretarea per a contrario a acestor dispoziții legale rezultă că în cazul actelor de dispoziție, este necesară intervenția instanței pentru confirmarea curatorului special numit de către autoritatea tutelară.
În speță, prin dispoziția nr. 5.205/6.08.2014 emisă de Primarul Mun. C. s-a dispus numirea petentei G. A. S., în calitate de curator special, pentru a o reprezenta pe minora G. B. M., născută la data de 25 aprilie 2002, în fața notarului public, la încheierea unui act de partaj voluntar, cu privire la creditele bancare și părțile sociale moștenite de pe urma defunctului G. E. F., decedat la data de 3.10.2013, cu ultimul domiciliu în Mun. C., județul D., conform certificatului de moștenitor nr. 30/28.03.2014, act concretizat prin atribuirea în mod distinct a creditelor bancare și a celor 20 de părți sociale deținute de defunct la . C., prin preluarea acestora de către soția supraviețuitoare G. A. C., fiica minoră G. B. M. urmând să primească contravaloarea valorii nominale a părților sociale ce i se cuvin ca moștenitoare, cu autorizarea instanței de tutelă a actului juridic.
Prima instanță a respins acțiunea motivat de faptul că prin actul de partaj interesele minorei G. B. M. se prejudiciază, întrucât există prezumția că valoarea reală a patrimoniului acestei societăți este considerabil mai mare decât contravaloarea formală declarată a celor 20 de părți sociale.
Tribunalul constată că în mod greșit și-a întemeiat prima instanță soluția plecând de la anumite prezumții. Astfel, instanța de fond, dacă avea anumite îndoieli cu privire la patrimoniul societății în cauză, avea posibilitatea să solicite părții să producă dovezi în acest sens sau să verifice datele existente pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, conform cărora datoriile societății . C. depășesc valoarea activului.
De asemenea, Tribunalul constată că aprecierea primei instanțe în sensul că potrivit raportului nr._/31.10.2013 al ONRC (depus la fila 10 din dosar), sediul social al . C. este stabilit într-un apartament proprietatea societății (situat în C., cartier Calea Severinului – G. E., ., apt. 1, județul D.), este eronată, imobilul respectiv fiind dobândit cu mult anterior înființări societății comerciale.
Conform art. 180 alin.1 C.civ. pote fi numită curator orice persoană fizică având capacitate deplină de exercițiu și care este în măsură să îndeplinească această sarcină. Petenta G. A. S., persoană cu capacitate deplină de exercițiu, a fost desemnată prin dispoziția nr. 5.205/6.08.2014 a Primarului Mun. C. pentru a o reprezenta pe minora G. B. M., în fața notarului public, la încheierea unui act de partaj voluntar, fiind de acord să îndeplinească această sarcină.
Conform art. 145 alin.1 C.civ., instanța de tutelă acordă tutorelui autorizarea numai dacă actul răspunde unei nevoi sau prezintă un folos neîndoielnic pentru minor.
Vâzând aceste dispoziții legale, având în vedere situația financiară a societății . C., Tribunalul apreciază că încheierea actului de partaj voluntar, prin preluarea creditelor bancare și a celor 20 de părți sociale deținute de defunct la . C., de către soția supraviețuitoare G. A. C., fiica minoră G. B. M. urmând să primească contravaloarea valorii nominale a părților sociale, prezintă un folos neîndoielnic pentru minoră.
În raport de considerentele de fapt și de drept expuse, în baza art. 480 alin.2 C.p.c., apelul declarat va fi admis și va fi schimbată încheierea din data de 02.12.2014 în sensul că va fi admisă admisă acțiunea și va fi autorizată încheierea de către curatorul special G. A. S. al minorei G. B. M., a actului de partaj voluntar între minoră și mama acesteia cu privire la creditele bancare și părțile sociale ale . rămase de pe urma defunctului G. E. F..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de petenta G. A. S., cu domiciliul în C., ., nr. 4, ., apt. 5, județul D., CNP
_, împotriva încheierii civile din data de 02.12.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._ .
Schimbă încheierea din data de 02.12.2014.
Admite acțiunea.
Autorizează încheierea de către curatorul special G. A. S. al minorei G. B. M., a actului de partaj voluntar între minoră și mama acesteia cu privire la creditele bancare și părțile sociale ale . rămase de pe urma defunctului G. E. F..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 martie 2015.
Președinte, I. C. D. | Judecător, A. M. M. | |
Grefier, A. D. |
Red.jud.A.M.M.
Tehn.F.M./ 4 ex.
Jud.fond R.B.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Decizia nr. 1487/2015.... → |
|---|
